5,050 matches
-
salubră, au influențat mortalitatea [6]. Reducerea bolilor infecțioase prin apariția antibioticelor a scăzut în general mortalitatea, însă inegalitățile se perpetuează ca urmare a diferențelor dintre țările dezvoltate și celelalte, ca urmare a politicilor sociale și sanitare. Este posibil ca această inegalitate de șanse în fața morții să se accentueze, având în vedere accesul limitat al indivizilor la mijloace de transport dotate și rapide în caz de urgență, la analize performante de diagnostic și la intervenții cu costuri mari, cum ar fi operații
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
asemănătoare am găsit între speranța de viață și PIB/locuitor (PIB/locuitor este ridicat și valoarea speranței de viață, este ridicată), ca și în alte studii din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline care au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB/locuitor mic. Studiile OMS și UNICEF au semnalat că mortalitatea infantilă corelează cu distrofia (malnutriția proteino-calorică) în peste 30% din situații. În mediile defavorizate economic și educațional, unde ponderea malnutriției este
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
PIB, componenta economică a dezvoltării umane, reflectă în ultimă instanță nivelul de trai și este cel mai puternic predictor al stării de sănătate a unei națiuni. Studiile din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB/locuitor mic. Am supus analizei 11 țări constituite în 4 categorii: 3 țări vechi membre ale UE (Franța, Italia, Suedia), 3 țări intrate în 2004 în UE (Polonia, Slovenia, Ungaria), 2
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
locuri privind PIB calculat pe baza parității puterii de cumpărare (în dolari) și rata mortalității infantile (la 1 000 născuți vii). Am abordat problema ecartului României față de celelalte țări privind mortalitatea deoarece apreciem că acest indicator reflectă cel mai bine inegalitatea generată de status din punct de vedere economic, profesional și cultural. Toate țările supuse investigației au făcut progrese însemnate, rata mortalității infantile și a mortalității sub 5 ani înregistrând scăderi semnificative. Deși în perioada 1970-2003 în România aceste rate au
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în masă. Revolta cubaneză rămîne pe acest plan un model. Punctul de plecare nu este nou: luptătorii din mișcarea de rezistență reușesc să atragă de partea lor populația rurală, în mare parte analfabetă și săracă, aflată într-o societate cu inegalități profunde, coruptă, susținută fără entuziasm de către Statele Unite. Simultan, o presă mondială abil informată, o intelighenție americană și europeană, manipulată prin mijloacele obișnuite, toate acestea fac din lupta revoluționarilor cubanezi o acțiune exemplară. Moda pune în circulație barba guerilleros, devenind din
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de alimentație rațională. c) Economia românească după
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
că ideile lui Aristotel erau false și a îndrăznit să o spună în public, ceea ce a ridicat împotriva lui doctorii Universității din Pisa. Ostilitatea lor a fost atât de mare încât Galilei a trebuit să părăsească orașul. Galilei a pus inegalitățile timpilor de cădere pe seama aerului, confirmarea acestei ipoteze fiind făcută prin experiențele comparative făcute în aer și în apă, experiențe din care a tras concluzia că rezistența mediilor era în raport cu densitățile lor. Experiențele lui Galilei au fost reluate ulterior de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cognitive. Ipoteza omologiei structurale ne permite atunci să presupunem existența unor reproduceri mai mult sau mai puțin complete ale relațiilor de putere sau de dominație între clasele sociale (raporturi de producție) în interacțiunile din interiorul unui anumit cîmp (cultură, muncă, inegalitate "bărbat/femeie") de dispoziții și de sisteme de reprezentare. Comportamentele, opiniile, atitudinile sau reacțiile afective ale fiecărui actor din societate sînt în cele din urmă gîndite ca realizări și actualizări ale unor "programe" culturale care sînt așadar "incorporate" în conduitele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
depozite de cunoștințe" diseminate, putînd rămîne mult timp neutilizate, reprezentările sociale sînt surse de legitimare a conduitelor și a luărilor de poziție. Pot furniza cunoștințe, valori, explicații pentru a menține o obișnuință, pentru a favoriza o discriminare, a justifica o inegalitate sau un eveniment extraordinar. Apropiată și complementară activității de raționalizare (cf. secțiunea 1 a capitolului 6), această funcție este activă în anumite relații de putere, de subapreciere a grupurilor cu care ne găsim în situație de competiție sau în raporturile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
studiată de Jorge Correia Jesuino și colaboratorii săi din Portugalia, demonstrează existența unor reminiscențe interpretative rezistînd de-a lungul secolelor. Complexitatea chestiunii crește prin confirmarea parțială a acestor stereotipuri în statisticile despre delincvență, care pot traduce în special efectele unei inegalități economice și sociale sau prejudecăți intergrupale. În consecință, există mari probabilități ca anumiți angajatori să devină tot mai reticenți la angajarea unui membru din acest tip de grup (arabi în Franța, hispanici sau afro-americani în Statele Unite). Ceea ce poate genera insulte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de activitate profesională. O ideologie a dominației este astfel reactivată în efectele sale, ca și în forme și conținuturi. În spatele reușitei școlare mai mari a fetelor, ale cărei manifestări tangibile le putem înregistra (Baudelot și Establet, op. cit.), se percepe permanența inegalităților, atît în interesul pentru anumite conținuturi "nobile" sau "științifice" de instruire, cît și pe planul accesului la locuri de muncă sau la niveluri de venit identice ca statut sau funcții. Politicile guvernamentale și europene încearcă să aducă corecturi și soluții
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
adhocrație") și în variante multiple (ieșirea deplină din "fordism") Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres Teleologia istorică în sensul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unei decizii comune în vederea alegerii unui set comun de principii juste ale funcționării societății. În opinia lui Rawls, principiile dreptății ca echitate pe care le-ar alege indivizii în poziția originară sunt principii care ar justifica limitele libertății, respectiv ale inegalității: (P1) fiecare persoană trebuie să aibă un drept egal la cea mai mai mare libertate de bază compatibilă cu libertățile similare ale celorlalți; (P2) inegalitățile sociale și economice trebuie să fie ordonate în așa fel încât: a) contractanții să se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar alege indivizii în poziția originară sunt principii care ar justifica limitele libertății, respectiv ale inegalității: (P1) fiecare persoană trebuie să aibă un drept egal la cea mai mai mare libertate de bază compatibilă cu libertățile similare ale celorlalți; (P2) inegalitățile sociale și economice trebuie să fie ordonate în așa fel încât: a) contractanții să se aștepte rațional ca acestea să fie în avantajul tuturor; și b) ca acestea să fie asociate cu poziții și roluri accesibile tuturor (id., p. 60
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lui; efectele directe și indirecte, funcțiile și disfuncțiile sale în procesul de funcționare și schimbare a sistemelor sociale; aria de cuprindere și tipurile conflictului; instituționalizarea conflictului; managementul conflictului, procesele de negociere și atingerea păcii sociale, menținerea ordinii sociale în ciuda marilor inegalități dintre părți și a deosebirilor de interese; rolul conflictului în procesele dinamicii de grup". În general, teoria conflictului evidențiază rolul coerciției și al puterii exercitate de persoane sau grupuri. Controlul social astfel rezultat produce ordine socială. Potrivit teoriilor moderne, există
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rolul conflictului în procesele dinamicii de grup". În general, teoria conflictului evidențiază rolul coerciției și al puterii exercitate de persoane sau grupuri. Controlul social astfel rezultat produce ordine socială. Potrivit teoriilor moderne, există mai multe premise diferite ale conflictului: competiția, inegalitățile structurale (de putere, de recompense, politice, economice), "mobilizarea" grupurilor care împărtășesc identități etnice sau religioase, crizele instituționale și politice, lipsa accesului la resurse, instabilitățile regionale sau internaționale, revoluția, războiul. Teoria conflictului a fost dezvoltată, printre alții, de Thomas Hobbes (1651
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau poziție (Pareto), prestigiu (Barber), intermariaj (Schumpeter) etc. În general, diferențele de clasă care pot conduce la apariția conflictului sunt definite în termeni de avuție, putere și/sau prestigiu, variabile care circumscriu inegalitățile sociale. O trăsătură esențială comună autorilor care i-au succedat lui Marx este influența (aproape) covârșitoare a viziunii sociologice a acestuia. De altfel, Marx este considerat inițiatorul paradigmei conflictului, prin teoria sa asupra conflictului dintre clasele sociale. În concepția marxistă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
desemnează nu numai o atitudine politică, ci și o nouă abordare asupra modernității, sub forma sa "reflexivă". Astfel, este posibil ca, în această epocă a modernității, "politica vieții" ("life politics") să devină mai vizibilă decât "politica de emancipare" (sau "a inegalității"). Noile mișcări sociale ar putea conduce la multiple schimbări sociale, mai numeroase chiar decât cele subsumabile activității partidelor politice. Mai mult, diferențele democratice sunt aici trasate prin discurs mai degrabă decât prin violență sau prin directive trasate de autorități. Giddens
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de situații conflictuale specifice. Dreptul la egalitate Forme noi ale egalitarismului clasic nu încetează să apară: * Egalitatea de șanse este una dintre acestea. Relevantă este, spre exemplu, teoria contractualistă a lui John Rawls, conform căreia dreptatea trebuie definită ca echitate: inegalitățile sunt acceptabile numai în anumite condiții bine stabilite. * Legislația antimonopol și politicile în acest sens reprezintă un alt vector al dreptului la egalitate. Forme specifice pentru apărarea acestui drept fundamental îmbracă și politicile antitrust. * Dreptul la egalitate poate fi reprezentat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
s-ar zice că autorul adresează toate aceste întrebări Moldo-Valahiei în legătură cu Convenția din 19 august 1858! Iată și rândul Turciei. "Nu există țară în care cei mici să fie mai fără de apărare față de cei mari, unde să existe mai multă inegalitate în fața legii sau a judecătorilor. Principala grijă a funcționarilor este de a trage mare profit de pe urma funcțiilor lor în cel mai scurt timp posibil. Șefii familiilor avute formează în fiecare district un fel de aristocrație teritorială și își împart aproape
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Scopul este de a evita sau limita suprimarea locurilor de muncă. Apoi, statele urmăresc să acompanieze sau să susțină, restructurările, în mod limitat sau foarte intervenționist. Evoluția sectorului industrial este ilustrativă. În plus, statele pot avea intenția de a reduce inegalitățile susținînd (a) tinerii în căutarea primului loc de muncă, (b) șomerii de lungă durată, (c) regiunile cu o rată ridicată a șomajului și (d) lucrătorii cu un scăzut nivel de calificare. În fine, ocuparea totală a forței de muncă este
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
lucrătorii cu un scăzut nivel de calificare. În fine, ocuparea totală a forței de muncă este un al patrulea obiectiv care merită amintit 497. Tabel cu obiectivele politicii locurilor de muncă Obiective Politici de susținere Apărarea locurilor de muncă Reducerea inegalităților Ocuparea totală a forței de muncă În al doilea rînd, este de reținut distincția între mijloacele pasive și active ale politicii locurilor de muncă 498. Indemnizația șomerilor și reducerea populației active constituie cele două principale instrumente pasive. Diferite categorii sociale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de lucru trebuia să prezinte recomandări concrete pentru summit-ul de la Luxemburg. Pe urmă, copreședintele M. Delvaux-Stehres a încercat să focalizeze atenția liderilor și prim-miniștrilor social-democrați asupra temelor dragi sie, precum macroeconomia, problemele instituționale, europenizarea, formarea și lupta împotriva inegalităților. Ea a cerut fiecărui participant să redacteze o contribuție despre aceste cinci axe de reflecție. Opțiunea Delvaux-Stehres a marcat unele tematici ale programului final, în care găsim subiecte predilecte precum măsurile active pentru locuri de muncă, coordonarea macroeconomică și utilizarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Apariția primei versiuni a programului de la Luxemburg Versiunile succesive ale programului de la Luxemburg au fost distribuite reprezentanților membrilor conferinței liderilor de partid din PSE541. La 13 octombrie 1997, prima dintre ele fixează ca obiective susținerea propunerii Comisiei Europene și reducerea inegalităților (șomajul în rîndul tinerilor și șomajul de lungă durată); se dorește mobilizarea politicilor active pentru locurile de muncă (educația, predispunerea la formare și formarea continuă); utilizarea raporturilor comune pentru a detecta tendințele; recurgerea la coordonarea politicilor economice; se propune confruntarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
propus formarea și subvențiile pentru locurile de muncă (dialogul social pentru promovarea flexibilității, fiscalitatea: politicile sociale favorabile pieței muncii, împrumuturile pentru IMM...). Cît despre obiectivele politicii locurilor de muncă, ei au cerut restructurări industriale (muncitorii suferiseră din pricina crizelor industriale), reducerea inegalităților (șomajul în rîndul tinerilor, persoanele în vîrstă, egalitatea între bărbați și femei) și alte obiective (susținerea propunerii Comisiei Europene, opoziția față de obiectivile cuantificate și față de slujbele prost remunerate etc.). Dincolo de distincțiile analitice proprii politicilor publice pentru locurile de muncă, reprezentanții
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]