5,599 matches
-
ci și unul necesar pentru înțelegerea relațiilor internaționale de după 11 Septembrie. Tickner (1991) susține că idei și concepte cheie precum cel de "raționalitate", "securitate" sau "putere" ar putea reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
duce la o viziune despre lume care privește lumea non-umană în termeni pur instrumentali, legitimând astfel utilizarea distructivă a naturii non-umane. Cei care scriu despre ecologia globală prezintă prin urmare un set puternic de argumente care demonstrează că dezvoltarea este inerent anti-ecologică. Aceasta nu este numai din cauza unor argumente abstracte de tipul celui al limitelor creșterii, ci pentru că arată într-o manieră mai subtilă modul cum dezvoltarea subminează, de fapt, practicile durabile. Dezvoltarea transferă controlul asupra resurselor dinspre cei care trăiesc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
moderne" este aceea că sunt organizate în scopul producerii valorilor de utilizare, mai degrabă decât a valorilor de schimb adică nu sunt angrenate în producția de marfă și nu sunt susceptibile a fi afectate de presiunile pentru acumulare și creștere inerente în sistemele piețelor capitaliste. Se presupune deci că bunurile comune generează practici sustenabile, din mai multe motive. Mai întâi, egalitatea în venituri și putere înseamnă că nimeni nu poate uzurpa sau domina sistemul (The Ecologist 1993: 5). În al doilea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nedefinit politic. Poate avea multe variante, de la anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale umane a făcut parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o formă de gândire predominantă în realism, pentru că astfel s-ar separa în mod arbitar arenele acțiunii politice, care ar trebui văzute într-o legătură indisolubilă. În sfârșit, se pune un accent clar pe economia politică și pe inegalitatea structurală inerentă în economiile capitaliste moderne, asupra cărora se concentrează și marxiștii și teoreticienii dependenței. Totuși, în opoziție cu poststructuralismul în special, împărtășește un element de teoretizare modernistă, în sensul că ecologiștii încearcă să înțeleagă lumea pentru a reuși să o îmbunătățească
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a-i cerceta accepțiunile, de a-i defini valențele comunicaționale, nu putem ignora aria științelor socio-umane, în mod special a antropologiei culturale, pentru că "polemica nu are vârstă sau, mai exact, ea are vârsta limbajului articulat. Traducere verbală a instinctului combativ inerent ființei umane cum indică etimologia sa -, ea a coabitat dintotdeauna cu aceasta"7. Spiritul polemic reprezintă, în esență, chiar spiritul uman surprins în ipostaza socializării lui și tocmai de aceea cercetarea resorturilor sale intime, a mecanismului care declanșează reacții spontane
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
așadar o competiție prenormată al cărei scop principal era oferirea unui spectacol grandios deopotrivă liderilor politici și maselor largi. Astăzi, conceptul de polemică este învestit cu ambele caracteristici: pe de o parte, agresivitatea ca proiecție antropologică a frustrărilor sau tensiunilor inerente pe care le generează relația individ-comunitate, pe de alta, ideea de competiție, care presupune existența unui al treilea actant: publicul. Cu certitudine, oratoria antică, predica în mijlocul mulțimii, predica de amvon și discursurile de tribună (într-un cuvânt, retorica diacronică, sub
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
susținute asupra prozei, injust minimalizată, în favoarea liricii care a menținut vivace atenția criticii literare, cu precădere în deceniile șapte și opt ale secolului trecut. Asimilarea unei filiere exegetice solide (P. Constantinescu, Vianu, Cioculescu, Balotă) potențează investigația autoarei, imprimându-i, alături de inerente accente tautologice, sobrietatea științifică a unei operații de demontare textuală în scopul relevării mecanismului intim și al extragerii componentelor care-i conferă unicitate. Optica însă rămâne neschimbată: "Perspectiva raportului general-particular și cercetarea nivelului estetic în scopul descoperirii șanselor de perenitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
creștine. El intervine brutal acolo unde simțirea se transformă în habotnicie, simulacru, dogmatism osificat, "misticism idiot" etc., sau când comportamentul clericilor devine amendabil prin denaturarea misiunii lor. Uneori, injustețea aprecierilor sau exagerările voit polemice i-au atras, așa cum se știe, inerente adversități. Raportul său cu divinitatea este exprimat în termeni tranșanți și categorici, în disputa dură cu A.C. Cuza, într-un discurs a cărui substanță reiterează, în fond, independența unui spirit creator. Acuzat de liderul naționalist că insultă religia creștină, Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poeziei Testament îi este atribuit acest rol), așadar facilitează receptarea unui mesaj ambiguizat prin însăși natura lui. Lectorului, în postura de autoritate epistemică (Constantin Sălăvăstru), i se jalonează traseul interpretării "din dorința eului performator de a-l feri de erorile inerente liberei decodări"168. Viziunea lui Arghezi despre literatură este expresia unui spirit poetic intuitiv și modern prin însăși înțelegerea gestului artistic, înainte de toate. În timp, ideile sale, fără a-și schimba conținutul, au căpătat profunzime și forme tot mai șlefuite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-și afirma categoric convingerile și a-și trasa cu bună știință liniile directoare ale atipicului program literar. În ars poetica argheziană există o categorie aparte de texte a căror dimensiune polemică este subsidiară. Fără a fi absent, gestul polemic secondează, inerent, intenția de a evalua periodic un parcurs literar cu asperități. E vorba de cele tip confesiune-bilanț, concepute pe o schemă asertiv-defensivă proprie retro-introspecției. Primul text de această factură este Ars poetica. Scrisori unei fetițe, publicat într-un moment crucial pentru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și talentul poetului, cei trei invocați au sfârșit prin a le recunoaște 282, uneori erijându-se chiar în avocați din oficiu ai lui Arghezi, în confruntarea cu Iorga (cum a fost cazul lui E. Ionescu și al lui Lovinescu). Dincolo de inerentele implicații etice, mai puțin importante în ceea ce ne privește, acestei polemici trebuie să i se recunoască nu doar latura spectaculară, prin care a suscitat interesul general în epocă, ci și cea funcțională, de motor care pune în mișcare resorturile intime
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei complicități solicitate fără echivoc. Prin plasarea pe un palier comun cu lectorul său, polemistul execută simultan o mișcare de distanțare în raport cu adversarul perceput, în această situație, ca un terț descalificabil dintr-o dublă perspectivă. Comunicația, ca figură a dialogismului inerent oricărei polemici publicistice, în genere, accentuează, în plus, dorința polemistului de a-și persuada lectorul, etalând, față de acesta, o atitudine condescendentă și/sau protocolară. Atunci când respinge scriitura lui Iorga, pe motiv de prolixitate și inexpresivitate, prin enunțul asertiv: "proza domnului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Țări Române au fost Înlocuite cu o confruntare deschisă. Ulterior, Ștefan va susține pe Vlad, uzurpatorul tronului muntean după bătălia de la Rovine. În replică, Mircea va interveni, În 1400, pentru Înscăunarea lui Alexandru cel Bun. Peste convulsiile de la sfârșitul secolului, inerente unor țări care, deocamdată, Își căutau singure li separat identitatea, similitudinea dezvoltării istorice și comunitatea etnică au Însemnat, Încă de acum, importante punți de apropiere, pe care vremurile ce vor veni le vor spori și potența În folosul tuturor românilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
prin identificarea și pregătirea de ambuscade în locurile de adăpat. Pentru a rezuma, observăm faptul că din punctul de vedere al situării geografice, așezările situate în lunca râurilor, sau în imediata apropiere a acestora, este marcată prin expunerea la riscurile inerente fenomenelor de inundație, acest fapt fiind totuși compensat de posibilitățile variate de supraviețuire și procurare a hranei specifice biosferelor de luncă. Din acest punct de vedere, comunitățile situate în luncile râurilor ar trebui să prezinte caracteristicile unei economii adaptate la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
viitor și mai frumos transformării figurilor în ideograme. Metaforă totuși fără rigoare și metamorfoză fără substanță. Noul academism al semnificantului, ca și modul mai vechi de a asimila vizibilul lizibilului, fotografia unei scriituri, cinemaul unei limbi universale, trece dincolo de proprietățile inerente sistemului formal care este orice limbă. De exemplu, încercările de a sistematiza imaginea cinematografică pe modelul lingvistic n-au dus niciodată la rezultate convingătoare fie că planul a fost asimilat cuvântului, iar secvența frazei, ca la Einsenstein, fie că s-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un altundeva, la ceva îndepărtat, la un terț simbolizant îi permite imaginii să stabilească o legătură cu privitorul și, prin ricoșeu, între privitorii înșiși. Cu alte cuvinte, nu există transmitere autentică fără transcendență. Nu există energie fără denivelare. Structura meta (inerentă grupului prin incompletudinea sa) explică și permite funcția inter. Ca și cuvântul, imaginea servește drept agent de legătură, fiindcă înainte de grup există o absență primordială care trebuie reparată. Dar suportul nu creează efectul de absență pe care-l numim sens
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și unul prin celălalt, dar a plăti tribut celuilalt sistem nu este deloc plăcut. De unde disprețul umanist pentru tehnică. Și repugnanța noastră, după treizeci de mii de ani de la primele imagini, de a concepe invenția estetică în prelungirea tendinței tehnice inerente evoluției ființei vii. Așa cum scheletul s-a prelungit în unealtă, funcțiile umane se prelungesc prin adăugarea unei serii de proteze, inclusiv sistemul nervos central în mașinile electronice. Astfel, motricitatea s-a exteriorizat în domesticirea animalelor și în mașinile simple, memoria
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anume calitate și/sau intensitate cu privire la manifestarea divinului ori în relație cu divinul, acesta însuși neputând fi circumscris. Scăpând oricărei încercări de schematizare cu pretenții de obiecti vitate, sacrul este surprins și indicat, prin raportare la o anume dina mică inerentă, sub semnul manifestării. Sacrul nu este dat ca „obiect“, ci este (pentru noi) ca manifestare întotdeauna cu totul alta (de unde și imposibilitatea de a persista ca „obiect“). Aș numi această mobilitate, în același timp continuă și discontinuă în spațiu și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
un chip mundan prin manifestările lui, cu care, însă, nu se identifică. „Obiecti vi zarea“ se produce în trei registre: numinosul are „concretețe“ în transcendent, se manifestă în lumea percepută ca exterioritate sensibilă și reprezintă în același timp o dimensiune inerentă, constitutivă umanului, în accepție transcendental-kantiană (deci vizând facultățile omului, prin prisma analizei critice a structurilor și precondițiilor de posibilitate ale cunoașterii și experienței). Transgresarea cu naturalețe a acestor regimuri îl conduce pe Otto, după cum am văzut, la a afirma, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
poată fi numite. Pe de o parte, reiese că aceste granițe sunt instituite su biectiv, în funcție de capacitatea de percepție, înțelegere și interpre tare a fiecărui om, individual, pe de altă parte, ideea camuflării sacrului în profan reinstituie sacrul ca fiind inerent manifestărilor din registrul profan, desacralizat, și reduce dimensiunea profană la incapacitatea omului de a per cepe și a fi în legătură cu sacrul. Propun în cele ce urmează recontextualizarea ideii de sacru, pornind de la o observație simplă: dacă expresia „manifestarea sacrului“ este
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
legăturii nu doar indicând către principiul întemeietor, ci făcând manifestă prezența principiului până la nivelul trupului și al materiei acestei lumi. Cu alte cuvinte, principiul întemeietor nu este undeva, exilat în afara noastră și a lumii, ci se manifestă și (ne) este inerent hic et nunc. Consecința ultimă a intrării în relație va fi propria transfigurare și, deci, propria moarte pentru ceea ce reprezentăm ca individual, ca unu între multipli, și învierea ori renașterea ca mijlocitori ai Unului în multiplicitate. Cu alte cuvinte, manifestarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
atunci când se au în vedere tradiții, spații și limbi diferite este de mult cunoscută și teoretizată; prin urmare, neadecvarea ce survine prin utilizarea termenului „experiență“ pentru a descrie fenomene considerate similare, corespondente ori echivalente în alte tradiții este întru câtva inerentă și se cere, cred, asumată ca atare. 5. Faptul că același autor nu este consecvent în privința sensurilor transmise nu înseamnă neapărat incoerență sau lipsă de rigoare. Dacă sensurile conceptelor și ale termenilor ar fi atât de clare în lucrări de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
transfigurat. Anularea secvențialității și „nașterea împreună“ a lumii noastre ca „spațiu-timp“ sunt exemplar ilustrate în budism prin teoria „originării/apariției co-dependente“: „Vacuitatea ar trebui înțeleasă nu ca o simplă negație a tot ceea ce există, ci ca o negație a existenței inerente, absență care este compatibilă cu apariția dependentă. Dacă înțelegerea vacuității și a apariției dependente sunt separate, iar vacuitatea este interpretată eronat, ca nihilism, nu numai că vacuitatea nu va fi înțeleasă corect, însă o asemenea concepție în loc să fie benefică va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nu numai că vacuitatea nu va fi înțeleasă corect, însă o asemenea concepție în loc să fie benefică va conține în sine eroarea de a cădea în extrema anihilării. [...] Mai mult, semnificația apariției dependente nu este aceea că fenomenele apar în mod inerent în funcție de anumite cauze și condiții, ci faptul că apar în mod dependent de cauze și condiții ca iluziile unui magician. Dacă înțelegeți corect înțelesul vacuității și alapariției dependente, puteți înțelege atât inevitabila și corecta aparență a unui obiect, cât și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]