4,696 matches
-
desăvârșire să discute pe fond, să-mi spună de ce mă înșel, că ce susțin sunt pros‑ tii ; acesta ar fi fost un fel de a discuta. Singurul lui interes era ca eu, în calitate de redactor-șef al revistei Expres, care era influentă, să mângâi opoziția pe cap. Și aceasta este discuția pe care am avut-o, cum să stabilim o înțelegere în acest sens. V.A. : Numai că greșise persoana, nu erați cea care să mângâie opoziția pe creștet. A.M.P. : Nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
tip care ajunsese consilier în guvernul lui Roman, un domn Pilat. VĂ amintiți ? A.M.P. : Da. Exista un domn Pilat. Mai exista Costea Munteanu. Dar a fost un număr foarte mic de econo‑ miști și ei n-au fost niciodată influenți. Aici este tot moștenirea lui Ceaușescu. În Polonia aveai sute de oameni din care să alegi, ca și în Ungaria. Și sociologi, și oameni cu expertiză în varii domenii. Iar umaniștii noștri au fost și slabi și fărĂ vreun interes
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lucru care ne-a ajutat pe noi enorm, după ce mai întâi ne-a făcut rău, a fost războiul din Iugoslavia. RĂzboiul din fosta Iugoslavie a schimbat complet mentalitatea liderilor euro peni. Am citit lucruri scrise de Joschka Fischer, un foarte influent ministru de Externe german de atunci... V.A. : Un fost rebel în tinerețea lui, apoi taximetrist, o figură, ce mai ! A.M.P. : Exact, pe care și astăzi îl văd pe bicicletă în Gendarmenmarkt, unde este universitatea mea. SPP-ul lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în funcție de cum migrau primarii spre partidul de guvernare. Am dovedit folosind acest raport, deși acela era foarte sus în partid. A ieșit Alin Teodorescu și a spus : „O să anchetăm, o să dăm afară...“. Și au făcut-o. Deci raportul a fost influent fărĂ niciun compromis și noi fiind destul de performanți. Cei mai buni experți din România au lucrat cu noi, de atunci știu eu cum scrie fiecare, că i-am editat sau i-am tradus în engleză pe toți. V.A. : Opoziția
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
numai pentru că era cunoscut și apărea des la televiziune l-au dat și pe el în judecată în jumătate din procese, pentru că nu știau în cine să lovească. Dar eu am fost în toate. Iar Rodica Stănoiu era extraordinar de influentă în justiție. A reușit să mute procesul la ea, la Caracal parcă, sau nu mai știu unde, în locuri în care judecătorii erau cu ea. Și a fost o bătĂlie care a durat un an și jumătate, doi, până când am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
altă parte, nu trebuie să-l subestimăm pe Ponta. El are tot Partidul Socialiștilor Europeni. A reușit să ia DR Regio pentru Corina Crețu, care scria în ziarul de zoaie al FSN în 1990, Azi. V.A. : Da, Ponta este influent. A.M.P. : Și acesta este un lucru bun. CĂ noi așa vom fi socializați în Europa, prin partidele acestea, prin legătu‑ rile lor cu partidele europene. Eu îmi fac griji mai ales legat de capacitatea individuală a candidaților de a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era șeful de cabinet al Condoleezzei Rice) și Michael McFaul (care a fost, până foarte recent, ambasadorul Statelor Unite în Rusia, sub Putin), figuri marcante din tabăra a ceea ce se cheamă „promotori ai demo crației“. A fost un grup academic foarte influent care m-a adoptat, influent pentru că, evident, nu poți să faci promovarea democrației numai în plan pur acade‑ mic. Toți acești oameni au avut de-a face cu administra‑ ția și toți au fost tentați, mai devreme sau mai târziu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Condoleezzei Rice) și Michael McFaul (care a fost, până foarte recent, ambasadorul Statelor Unite în Rusia, sub Putin), figuri marcante din tabăra a ceea ce se cheamă „promotori ai demo crației“. A fost un grup academic foarte influent care m-a adoptat, influent pentru că, evident, nu poți să faci promovarea democrației numai în plan pur acade‑ mic. Toți acești oameni au avut de-a face cu administra‑ ția și toți au fost tentați, mai devreme sau mai târziu, să-și vadă teoriile puse
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
făcea N. Iorga în Neamul Românesc, reprodusă la 5/18 februarie 1919 și în Glasul Bucovinei, cu titlul „Opera lui I. Nistor”. De acolo, de pe catedra Universității Centrale de la Viena - de unde drumul spre catedre putea să ducă și prin anticamerele „influenților” de la Cernăuți, a venit profesorul cernăuțean cu o putere pe care nimeni nu putea să i-o ieie, fiului țăranului din Cârlibaba, fiindcă el singur și-o dase... Biruința lui culturală a fost o încurajare pentru inteligența românească din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iudaice și gnostice, opțiune de multe ori practicată sub forma unui „pan-iranism” abuziv. Nu este deloc întâmplător că această critică vizează la Culianu și consecințele ideologice ale acestei poziții: alimentarea euforiei naziste a originii pure, nobile, ariene, prin exaltarea preeminenței influente a uneia dintre ramurile ariene, Iranul. Pentru o dezbatere amplă despre istorism și anistorism la Eliade, se poate consulta cu profit Douglas Allen, Myth and Religion in Mircea Eliade, Garland Publishing, New York -Londra, 1998 (20022), în special cap. 8 - „Eliade
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
presupus și că la originea acestui refuz s-ar fi aflat eventuala tensiune dintre poziția ferm anti-nazistă a lui Kerényi, înainte și după război, și descoperirea treptată a simpatiilor față de Garda de Fier ale lui Eliade, care devenise tot mai influent în cercul de la Ascona. Acestei insinuări, Moshe Idel i-a răspuns foarte prompt: fostele opțiuni politice ale celor doi savanți nu au influențat în nici un fel relația lor - cf. Hans Th. Hakl, Der verborgene Geist der Eranos, p. 206. „Dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Grigore Manoilescu. Sînt incriminate publicațiile: Curentul, Cuvîntul, Universul, Calendarul, Capitala, Muncitorul român, Țara noastră, Frontul, Gîndirea, Porunca vremii, Buna vestire" (L.H.L.). Numeroase au fost, între altele, acuzele de naționalism, ca în cazul lui Stelian Popescu, directorul celui mai răspîndit și influent ziar din perioada interbelică, Universul, care primește și află de condamnarea la detenție pe viață cînd se afla bolnav într-un spital din Elveția. Va muri în exil la 81 de ani. Familia îi va fi distrusă. Ginerele, Ion Lugoșianu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alte genuri, iar pe plăci nu făcuse greșeala să înregistreze altceva decât ceea ce îl consacra și în restaurante. — Păi, d-asta vă ziceam, de ce numai chestiuni siropoase ? Când dumneata, își îngroașă brusc vocea Eliade, ești deja atât de faimos și influent și ai putea să cânți și ceva despre țară, mai ales în situațiunea de acum, când e atâta nevoie. Ah, nu mi se potrivesc mie patriotismele, iar politică nu fac defel. — Păi, cum adică, vă e totuna un liberal c-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
azi, la un deceniu și jumătate de la căderea comunismului În țările din Est, În Ungaria, Polonia, ba chiar și În reunita Germanie, foștii activiști din eșalonul doi sau de tineret comunist, dacă nu sunt la cârma țării, conduc, oricum, partide influente În parlamentele țărilor lor. Azi, o vedem foarte bine - sau, mă rog, eu trag această concluzie! -, insistenta „luptă anti-comunistă” și insistența ei În mass-media, dar și În cercurile largi intelectuale, a avut un dublu scop: acela de a „fractura”, cum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să ne sărăcim patrimoniul spiritual cu o inconștiență și o brutalitate explicabile numai printr-o „barbarie a spiritului” de un primitivism și oportunism etern. C.T. Popescu, unul dintre gazetarii „de frunte” ai României, șeful Biroului de presă național și extrem de influent În mass-media, televiziunea inclusă, ca și În rândurile politicienilor, printre numeroasele atacuri pe care le-a proferat, direct sau prin interpuși, la ziarul influent, Adevărul, pe care-l conducea până de curând, după ce l-a „nimicit” pe G. Călinescu, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
C.T. Popescu, unul dintre gazetarii „de frunte” ai României, șeful Biroului de presă național și extrem de influent În mass-media, televiziunea inclusă, ca și În rândurile politicienilor, printre numeroasele atacuri pe care le-a proferat, direct sau prin interpuși, la ziarul influent, Adevărul, pe care-l conducea până de curând, după ce l-a „nimicit” pe G. Călinescu, a propus nici mai mult, nici mai puțin ca Întreaga operă a lui Nichita Stănescu, În viitor, să fie redusă la un volumaș de dimensiunile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care a Însemnat sfârșitul anului ’89 pentru Europa de Est și 22 decembrie pentru Români. Deși dăunătoare și exorbitantă, această „demonizare” a unui fost activist de vârf - care sub dictatură a arătat În multe ocazii, plătind pentru aceasta cu Îndepărtarea din posturi influente și marginalizare politică, „o față umană” a activistului comunist - a fost ea Însăși firească d.p.d.v. al psihologiei grupurilor și al mulțimii: decenii la rând, straturile largi au fost obligate și „s-au obișnuit” să polarizeze nu numai puterea, dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de la al doilea război Încoace, de la Călinescu. Iar faptul că Eugen Simion a „Îndrăznit” și a luptat să-i apară cele patru volume de Scriitori români de azi, refuzând să-i includă acolo pe scriitorii și criticii care ocupau posturi influente În administrația politico-culturală și incluzându-ne pe noi, cei câțiva non grata - un Baconski, Buzura sau Breban! -, a fost un semn pentru mine și pentru mulți că „se putea”! (La modul absolut paradoxal și de „neînțeles”, un spirit de elită
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Început de aprilie ’90 era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu puține nume cunoscute și influente, hotărâseră să se „privatizeze” și ei, după ce „blocaseră” În primii timpi o acțiune similară a lui Adrian Păunescu, redactor al revistei și care scosese primul număr după revoluție. Se pare că ministerul - sau ministrul, nu știu exact! - mai propusese două
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că explică și „scandalul” care s-a iscat În jurul numelui lui când s-a aflat că În dosarul de securitate al lui Adrian Păunescu se află denunțuri semnate de marele poet și cărturar. Pe Doinaș, probabil, partidul, Încredințîndu-i funcția extrem de „influentă” de a „da bani scriitorilor”, l-ar fi presat să facă unele „informații” (sunt convins, de altfel fără mare revelanțăă În legătură cu unul sau cu altul dintre colegi. Cu Păunescu, de altfel, după câte știu (eu eram plecat de mai bine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lor. Sunt un popor „corcit“. O antiteză perfectă! „Școala ardeleană“ s-a prelungit În secolul al XIX-lea, și nu numai În Transilvania, ci pe Întreg teritoriul românesc, prin curentul latinist, aflat În poziție dominantă până după 1870. Cel mai influent dintre exponenții săi, istoricul și lingvistul August Treboniu Laurian (1810-1881) — de remarcat prenumele latine, așa Își botezau ardelenii copiii, cu nume latinești —, Își Începea Istoria românilor, publicată În 1853, de la fondarea Romei (753 Înainte de Cristos), adoptând și sistemul cronologic corespunzător
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
membrii „dinastiei“ Brătienilor: Constantin I.C. Brătianu (1866-1953), frate al lui Ionel Brătianu și șef al Partidului Național-Liberal, și Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiu al lui Ionel Brătianu, istoric și om politic; ca și Constantin Argetoianu (1872-1955), unul dintre cei mai influenți oameni politici din România interbelică (de la care a rămas o imensă și captivantă operă memorialistică, publicată aproape În Întregime după căderea comunismului). La fel a fost decapitată și armata. Intelectualii Închiși au fost de asemenea numeroși: o specie periculoasă pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Balcani; este cel mai important post de observație și de control din zonă. Necazurile României continuau să fie În primul rând de ordin economic. Politic, democrația ajunsese să se comporte destul de bine (alegeri desfășurate corect, o mass-media diversificată și influentă...). Dar economia se Încăpățâna să nu decoleze, iar nivelul de trai rămânea scăzut. Din acest punct de vedere, Între România și Occident este Încă o prăpastie. Occidentalii se tem și de „invazia“ românilor și, de aceea, În ciuda Începerii negocierilor cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
calitatea lui de șef al partidului de guvernământ (poziție la care Iliescu a trebuit să renunțe În urma alegerii lui ca președinte). Este cel dintâi prim-ministru de după 1989 În această situație. Până la el, șefii guvernului navigau Între un președinte prea influent și propriile partide, pe care nu ei le conduceau. În 2001, la scurt timp după alegeri, P.D.S.R. și-a schimbat numele. Intervine aici o altă comedie politică românească. Alături de liberali și țărăniști, al treilea partid istoric reînviat după 1989 a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Nu tocmai anticomunist până În acest moment, Băsescu s-a putut gândi că pune punct În acest fel unei interminabile dispute, ridicându-se el Însuși deasupra unei clase politice În bună măsură compromise și atrăgându-și un segment anticomunist (minoritar, dar influent, inclusiv mulți intelectuali) care nu manifestase pentru el o simpatie deosebită. Din vară și până la sfârșitul anului 2006, C.N.S.A.S. a recuperat În principiu milioane de dosare ale arhivei Securității; greu de spus Însă câte lipsesc, câte au dispărut și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]