15,241 matches
-
un pod între cele două culturi pe care le reprezintă?. O altă cale de analiză au urmat Carmen Pădure Blaga și Georgiana Lungu Badea. Prima s-a referit la disponibilitatea textului lui Dumitru }epeneag de a fi tradus și a insistat asupra fenomenului de convertibilitate a imaginarului în structuri de reprezentare și structuri de limbaj. Există o similitudine, la nivelul operațional, între creativitate și traducere în procesul neuro-mental de construcție și deconstrucție. Cea de-a doua a detaliat ?arhitectura procesuală? a
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
A.-P.I. era, după cum se vede cu limpezime, un desăvârșit doctrinar al comunismului, convins până în adâncul ființei sale materialist-dialectice de adevărul gogomăniilor emanate - cam căznit stilistic, dar simțind puternic în pupă suflul ,maselor largi populare". N-am spațiu să insist asupra mostrelor de antiamericanism visceral, asupra urii față de gândirea anglo-saxonă, căreia, ca perfect cameleon, îi va consacra un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
scriitorul-exponențial al celei de-a doua vîrste a editurii Minuit (după cea a lui Beckett - Robbe-Grillet), iar Patrick Lapeyre este unul dintre scriitorii importanți ai casei POL, care-i succedă Minuit-ului în interesul pentru literatură experimentală. În sfîrșit, nu vom insista prea mult asupra lui Martin Page, tînăr romancier care publică la editura Le Dilettante narațiuni voit marginale, rămîne de văzut însă cu ce impact și cît de curajoase în scriitură. Minuit, POL, Le Dilettante De la Beckett la Martin Page, scriitorul
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
și-a organizat întreg volumul (inclusiv reluările) să-l reprezinte nu numai pe el, la vârsta creației de azi, ci să fixeze o altă borna de grafeme și lexeme ale limbii române care ne stăpânește pe noi toți. Oricât am insistă în comentarii pentru fiecare creație în parte din volumul Van Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai mare interes al Europei în Orient". E o idee la care revine și în alte discursuri (de pildă, la p. 119). Altă dată, în ședința din 7 decembrie 1890 a Parlamentului, într-un discurs asupra situației politice din țară, insistă patetic pe sprijinul ce trebuie acordat Moldovei, mult prea neglijată după Unire: ,Dumnezeu știe ce va ieși din această părăsire, spre a nu zice prigonire, a Moldovei. Mai ales să mă ferească Dumnezeu să văd încercări de sfărâmare a ceea
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
Niță scrie, ci tema cărții se scrie singură prin el, pînă într-atît de obiectiv e tonul cu care autorul își alcătuiește discursul. Mai mult, autorul lasă senzația că, în unele locuri, se oprește tocmai acolo unde ar fi trebuit să insiste mai mult, dintr-o sfială sau dintr-o piedică interioară a cărei motivație ne scapă. Strategia exegetică a autorului suferă parcă de o sincopă care îl face pe Adrian Niță să abandoneze o temă înainte de a dovedi că a lămurit
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
este un monogram (Monogramm) cu ajutorul căruia imaginile devin posibile (p. 108). Cititorului îi este greu să înțeleagă cum se face că un produs al imaginației nu este o imagine, ci ceva care face posibilă imaginea. Autorul ar fi trebuit să insiste asupra unei asemenea chestiuni. Dar Adrian Niță nu insistă și trece mai departe, lăsînd impresia că principala sa grijă este să redea gîndurile lui Kant fără să le adîncească. În rest, dacă suplețea unei minți se măsoară după ușurința cu
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
p. 108). Cititorului îi este greu să înțeleagă cum se face că un produs al imaginației nu este o imagine, ci ceva care face posibilă imaginea. Autorul ar fi trebuit să insiste asupra unei asemenea chestiuni. Dar Adrian Niță nu insistă și trece mai departe, lăsînd impresia că principala sa grijă este să redea gîndurile lui Kant fără să le adîncească. În rest, dacă suplețea unei minți se măsoară după ușurința cu care ea poate face uz de nuanțele limbii, Adrian
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
poți fie să le urmărești ca discipol avizat al acelorași maeștri, luați la rînd (lucru nu prea la-ndemînă), fie să citești, pur și simplu, întreaga înșiruire ca pe un jurnal de formare ceva mai cuprinzător ca de-obicei. N-o să insist, aici, pe valoarea strict literară a unor amintiri întretăiate, mereu, de alte și alte piste care se tot deschid, mai cu seamă fiindcă stilul are ceva din prețiozitatea și din ,cifrul" unui manual de filozofie. Asezonat, firește, cu poezii în
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
Io che tu fai soggetto oră del vedere e oră dell'agire, mă non c'è niente perché tutto quello che și può pensare è posizione di questo processo, cioè, în concreto, lo stesso processo"29. Șu questi concetti Gentile insiste per varie pagine ripetendo, quasi fino all'ossessione, che îl pensiero è tutto, che nulla vi è fuori del pensiero, che nel pensiero ogni distinzione non può che essere astratta. Mă l'affondo è nelle pagine successive, laddove Gentile ricorda
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
capabil să-și cunoască rațional drepturile, obligațiile și interesele, pentru a ajunge toate trei la concluzia reprezentării politice a voinței individului ; votul universal consacră exemplar calitatea lui de agent moral reflexiv și dispunând de liberul arbitru. Criticii democrației moderne au insistat întotdeauna pe chestiunea morală, în sensul că au contestat premisa eului rațional că voința liberă și creator de drept. În viziunea lor, etică individualismului optimist nu constituia decât o violentare livresca a naturii umane și o tentativă de uzurpare teoretică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
prin prezentarea concluziilor autorului în limba română și a unor considerații publicistice în limbiile engleză și franceză. Primul capitol are rolul de a introduce cititorul în domeniu și tratează originile și răspândirea naționalismului. Aici aflăm despre "naționalismul organic" teorie care insistă asupra ideii că națiuniile sunt un fundament primordial al istoriei, actori principali ce realizează deșteptarea conștiinței naționale aflată uneori într-o stare de somnolență și sunt predestinate să formeze state-națiune că și expresie a redescoperirii unui trecut ilustru ce le-
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
într-o carte proprie: să folosească gîndurile altora ca pretext pentru a-și prezenta propriile gînduri. Cum fiecărui capitol din carte ar trebui să i se facă un comentariu aparte - și îndeosebi distincției dintre regula-normă și regula-riglă, asupra căreia autorul insistă considerînd-o o soluție posibilă în cadrul eticii contemporane (vezi cap. IX, ,Testul lui Gyges") -, nu mă voi opri în rîndurile de față decît asupra unui pasaj din capitolul III, intitulat ,Pajul lui Menon", unde Andrei Cornea se apleacă asupra unei probleme
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
alt exponat... A făcut deja de două ori turul sitului cu arme, pe cel de la însemne și trofee vechi, militare. Nimic de mare valoare! spune aproape cu răutate și, pentru că știe că nu are dreptate, încearcă și să se autoconvingă. Insistă pe idee ca un anxios aflat la terapie intensivă. Vrea. își dorește cu toată ființa să scape de neliniștea aia animalică și inexpli cabilă ce plutește încă în aer. Dar, nu a văzut tot. Va mai face încă un tur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dată când dorința ta converge in jurul visului meu eu reîncep poemul despre această noapte pe care tu o mângâi doar cu vârful degetelor în timp ce luna înoată cu noi în ape virtuale uitând de mine însămi în brațele tale Nu insista lasă doar ploaia să dilueze transparența așteptării într-un tandem lichid când fericirea își face iluzii la separația serii singurătatea este pusă la zid nu insista dincolo de refuzul cuvântului cinic victoria urmează să se adjudece celui mai fraudulos dintre îndrăgostiți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înoată cu noi în ape virtuale uitând de mine însămi în brațele tale Nu insista lasă doar ploaia să dilueze transparența așteptării într-un tandem lichid când fericirea își face iluzii la separația serii singurătatea este pusă la zid nu insista dincolo de refuzul cuvântului cinic victoria urmează să se adjudece celui mai fraudulos dintre îndrăgostiți cuvântul taie poemul cu orgoliul visului în perfecțiunea momentului adâncit fragilitatea poeților este testată de puterea lor de seducție în metafore cu efect spectacular de nestins
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
schimb de cărți...Pe “ Elogiul tinereții” și “ Defăimarea bătrâneții” ( antologice), autografele sale amicalgeneroase aveau să fie fatidic ultimele: după o săptămână aflam că s-a stins. PS.Acolo, la ora de seară de lângă ape, ne-am citit poemele; el a insistat pe unul ce era și al său, parafrazic: “ Odă în metru antic”...” N-am crezut să-nvăț a muri, vreodată”... Apoi s-a întrerupt curentul...Ieșise luna pienna (Eugen Evu, dec. 2008). NIMIC NU CONTEAZĂ Nu e mare lucru, nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Kitchner) a susținut în limba engleză un expozeu despre Paralelismul spiritual - Irlanda și o paranteză basarabeană. 4) Ultimul vorbitor din această seară a fost Muguraș Maria Petrescu care a prezentat toate romanele scrise de prozatorul Dan Ghițescu (Montréal). Ea a insistat asupra caracteristicilor tuturor romanelor lui (Praful și pulberea, Zodia Cameleonului, La răsărit apune soarele, Noaptea nu aparține nimănui și Omul care vine din Est): o lectură plăcută, ușoară, extrem de antrenantă care te face ca la sfârșitul cărții să îți pară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o caracterizăm nici ca androcratumeni (dominată de bărbați). în încercările ei spre a-și găsi o nouă identitate urmărind o cale naturală, deși din când în când poticnindu-se sau «căzând în gropi», poezia, care în cea mai mare parte insistă să-și concentreze atenția mai ales pe o tematică circumstanțială (poesie de circumstance) își lărgește orizonturile estetice și trece la o orizontală Din cântecele generației mele același timp, verticală abordare a problemelor de anxietate a omlui, precum și a evoluției literelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se desăvârșește și lumescul și celestul. Chipurile ei poetice, și ele nede finite, sunt scoase parcă din dalta lui Brâncuși. Dumnezeul ei - o identitate poetică, un principiu suprem, ca și cel arghezian, și totuși existent pentru poetesă, chiar și când insistă să rămână nepipăibil. Când o preocupă problema timpului și a deșertăciunii, poeta se adresează numai și numai, cu o proprie și specifică pocăință poetică, acestui zeu lipsit de o ipostază mistică. Relația între suflet și trup străină de cea platonică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Chișinău sau Belgrad. În opinia mea, ar trebui inițiate o serie de acorduri bilaterale, care să stabilească, în fine, parametrii reali ai problemelor. Pentru că e vorba de situații diferite, radical diferite, de la caz la caz. În exemplul asupra căruia am insistat, al timocenilor, trebuie pornit mult mai din adâncime decât în altele. Aici e firesc să se înceapă cu însăși unificarea sau măcar cu echivalarea lingvistică: să se recunoască, oficial, că ,vlas" înseamnă ,român" și că e vorba de oameni care
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
al meu care exprimă ,exact ceea ce Maxy ar fi vrut să se spună în momentul dat", deși nu mi-a suflat în prealabil la ureche nici un cuvânt, totul constituind pentru el o surpriză întâmpinată cu entuziasm. Nu este cazul să insist acum asupra contextului care a generat faptul și să intru în amănunte, însoțindu-le de un comentariu prezentativ absolut necesar. îmi propun să revin cu o altă ocazie, nu neapărat în legătură cu domnul Pelin. Maxy nu mi-a mărturisit niciodată ce
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
Revista Fundațiilor și am rămas surprins de atitudinea adoptată de cel ce face obiectul însemnărilor mele. Descoperă, chipurile, în textul meu inadvertențe grave, care ar fi trebuit să-i sară în ochi oricui. Nu vreau să-l plictisesc pe cititor insistând pe prezentarea unor divagații. Atrag numai atenția că redacția revistei - care nu era concesivă și avea în comitetul ei de lectură scriitori de prestigiu - s-ar fi sesizat în fața unei inadvertențe flagrante. Nu a contrariat-o însă nimic. Nici pe
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
puțin, decât... grație ungurilor. Și tot așa mai departe. Diplomatul nostru, chiar de rang mai mic, raportează imediat la București, subliniind necesitatea urgentă a apariției unei reviste în limba franceză, în care istoricii români să argumenteze adevărul istoric și să insiste asupra realităților noastre culturale și spirituale, a valorilor de civilizație, așa încât să informeze științific și permanent intelectualitatea franceză. în acest scop, el propunea să fie traduse discursul de recepție la Academie al lui Lucian Blaga (Elogiul satului românesc), articolele despre
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]