3,937 matches
-
că stressul oxidativ exogen, cauzat de ozonul din sânge, este datorat faptului că ozonul odată dizolvat în serul plasmatic reacționează instantaneu cu biomoleculele și se disipează generând ROS printre care H2O2 și LOP. Aceștia sunt mesagerii efectivi ai ozonului care interacționează cu o varietate de celule și provoacă “șocul terapeutic” determinat de răspunsuri biologice polimorfe. Faptul că ozonul reacționează că un adevărat drog chimic este dovedit de mesagerii ozonului, care, pentru a deveni eficienți, trebuie sa ajunga la un anumit 162
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
efectuează bilanțul comorbidităților și al medicației recomandate și este responsabil de revizuirea schemelor terapeutice pentru a preveni polifarmacia și iatrogenia;inițiază consultațiile interclinice, atunci când sunt necesare; primește rezultatele și integrează diagnosticele și tratamentele recomandate în planul terapeutic general al pacientului;interacționează pozitiv cu pacientul și membrii familiei acestuia;controlează periodic rezultatele planului terapeutic, asigurându-se de complianța pacientului. 42.5. Prescrierea rețetei Pentru mulți medici reprezintă etapa finală a consultației - pentru cardiologul geriatric reprezintă o provocare de a reuși să genereze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
selectarea pacienților cu risc crescut. Au fost identificate mai multe variante genetice, care cresc susceptibilitatea pentru dezvoltarea CHC la pacienții cu infecție VHB: pierderea heterozigozității la nivelul locusului KIF1B [121] sau polimorfismul mononucleotidic (SNP) la nivelul 8 p 12, care interacționează cu DLC 1 (deleted in liver cancer 1) [122]. Alte gene candidate, care pot interveni în carcinogeneza indusă de VHB pot fi: KTLA-4 (cytotoxic T-limphocytic antigen 4 gene), regiunea promotoare a genei MCM7, regiunea ENhII/BCP (enhacer II/bazal core
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice. Primele patru competențe fac o identificare clară a elementelor peisajului emoțional intern, care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Într un model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice. Primele patru competențe fac o identificare clară a elementelor peisajului emoțional intern, care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Întrun model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței, să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asimilarea de cunoștințe, către formarea de competențe, modelul comunicativ-funcțional de predare a limbii și literaturii române impune centrarea finalităților disciplinei pe procesul comunicării, care se realizează pe baza celor patru deprinderi fundamentale: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura, scrierea. Aceste deprinderi interacționează în actul comunicării pentru a asigura cele două procese fundamentale: producerea mesajelor (emiterea, exprimarea scrisă sau orală) și receptarea mesajelor (ascultarea sau lectura). Dezvoltarea capacităților de utilizarea a limbii nu se poate face prin activități de predare excesiv informative, ci
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
toată durata vieții, vizează dubla calitate a limbii române, ca disciplină de studiu și ca limbă de școlarizare, având ca scop formarea unui tânăr „cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a vieții sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
generice în interpretare Am enumerat cîteva "competențe" care intervin în stăpînirea discursului. Dar nu am precizat în ce ordine intervin acestea. Cel mai simplu ar fi ca ele să intervină în mod secvențial, adică una după cealaltă. În realitate, ele interacționează pentru a produce o interpretare. Plecînd de la strategii diferite, putem astfel ajunge la aceeași interpretare. Nimic nu ne împiedică, de exemplu, să începem prin a identifica, pe baza unor indicii diferite, genul discursiv din care face parte un enunț pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
oportunități ce le permit o anumită pozitivare a stimei de sine. Waldorf (1991), Granfield și Cloud (1996), Beck și Rosenbaum(1995) spun că nu toți indivizii care consumă droguri au sentimente de culpabilitate însoțite de probleme de identitate, nu toți interacționează cu aceste grupuri și mai ales nu toți cei care consumă droguri devin dependenți sau cu consum problematic. În categoria factorilor la nivel macro, teoria identității culturale, definește conceptul de oportunitate. Oportunitățile se referă la deschiderile și posibilitățile pe care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familial nociv, în special când părinții sunt consumatori abuzivi de substanțe, conflicte în cadrul familiei și lipsa unei relații apropiate între părinte și copil, educație inadecvată și condiții precare oferite de către părinți. Alți factori de risc vizează felul în care tinerii interacționează cu școala, colegii sau liderii și comunitatea din care fac parte Acești factori se manifestă prin tulburări de comportament, eșecuri școlare, abilități reduse de funcționare socială, marginalizarea de către grupul de egali încă din primele etape ale vieții școlare. Accesul facil
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
spațiul organizat adecvat pentru desfășurarea optimă a reacțiilor chimice și proceselor fizice. Fenomenele care au loc în reactorul chimic vor fi analizate sub denumirea generală de proces chimic. Procesul chimic cuprinde pe lângă reacțiile chimice și fenomenele fizice cu care acestea interacționează: transferul de moment, energie și masă. Volumul de reacție dintr-un reactor trebuie privit ca un câmp de concentrații, temperaturi și viteze de reacție, care se intercondiționează. Din acest motiv este necesar să se efectueze o analiză simultană a tuturor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
apeleze la un medic. Primul studiu (Baron-Cohen, Allen, & Gillberg, 1992) a dezvăluit că sunt o serie de aspecte sesizabile încă de la vârsta de 18 luni. Astfel, se poate afirma că acei copii nu prezentau interes de a se juca, socializa, interacționa sau de a acorda atenție celor din jur. Prin intermediul acestui test s-au putut detecta toate cele patru cazuri de autism dintr-un lot experimental de 91 de copii în vârstă de 18 luni. Autorii afirmă că dacă un copil
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Fiind capabil să ia singur decizii copil, adolescentul autist poate deveni mai dornic și entuziast. Promovarea noilor activități trebuie să se bazeze, întotdeauna, pe o reală experiența anterioară acumulată. Copiii au tendința să copieze în special de la colegii din jur, interacționând astfel social, din acest motiv se recomandă să petreacă cât mai mult timp efectuând activități de grup. În cazul temelor și obiectivelor dificile pentru grup este indicat să se lucreze în prealabil „om la om”. Trecând de la lucru în doi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cu colegi de clasă, oferă autistului oportunitatea de a observa și a se dezvolta convențional și corespunzător din punctul de vedere al comunicării și socializării. Prin cercetările sale, Strain, în 1983, confirmă acest fapt și afirmă ca autiștii reușesc să interacționeze mult mai ușor întrun mediu cu colegi de aceiași vârstă; 2. în al doilea rând, integrarea dă posibilitatea copilului preșcolar cu autism să folosească într-un sens mult mai larg, într-un mediu real, abilitățile câștigate. Cercetători care susțin acest
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
anturajul obișnuit poate să-și desfășoare activitățile, - uneori, dacă este pregătit înainte, face față cu mai multă ușurință vizitelor - sunt momente în care acceptă jocul în grup sau asociat cu alt copil - nu suporta aglomerația, persoanele sau locurile noi, - nu interacționează cu persoanele din jurul său, - frica de necunoscut, - nu înțelege glumele celor din jurul său și nu își exprimă emoțiile. Comunicare - dacă i se atrage atenția și i se explică în mod repetat înțelege și execută comenzile cerute. - poate arata, în mod
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
are loc abia după ani de muncă și poate crea dependență de limbajul instruit, iar dificultățile senzoriale și procesuale pot persista, mediu nu este uneori propice pentru a stimula învățarea, precum și pregătirea necorespunzătoare a profesorilor, colegilor de a primi și interacționa cu autiștii. 4.21. Dieta și tratamentul biomedical Deoarece autismul este o afecțiune complexă, abordarea ei nu presupune numai o singură metodă care să contribuie la obținerea unor rezultate bune. Prin cercetări îndelungate, specialiștii și familiile au ajuns la concluzia
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
unor scopuri comune. I.2 Climatul școlii Viața organizației școlare nu se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: - Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care sunt grupați și interacționează membrii în vederea atingerii obiectivelor comune. Cei mai importanți factori structurali sunt: mărimea școlii (cu cât numărul elevilor și al cadrelor didactice este mai mare, cu atât climatul este mai rece) și compoziția umană a școlii (vârstă, sex, pregătire profesională; în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
referitoare la comportamentul profesorului și alte 3 referitoare la comportamentul directorului. Cele trei dimensiuni descriind comportamentul profesorului sunt: - comportamentul colegial - caracterizat prin relații deschise și prietenești, entuziasm, toleranță, respect reciproc; - comportamentul familial - caracterizat prin relații puternic impregnate afectiv; profesorii nu interacționează numai în cazul activităților profesionale, ci și în activitățile personale (aniversări, evenimente de tot felul); - comportamentul neangajat - caracterizat prin grad de angajare foarte redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe altcineva, decât să încerce să îmbunătățească răspunsurile elevilor „slabi" oferindu-le indicii, repetând sau reformulând întrebarea; - critică mai des nereușitele elevilor „slabi"; - neglijează să ofere un feed - back în public elevilor „slabi"; - acordă mai puțină atenție „celor slabi" și interacționează mai puțin cu ei; - îi solicită mai rar să răspundă sau le adresează numai întrebări ușoare care nu necesită capacitate de analiză; - îi așează în ultimele bănci (cât mai departe de el); - le solicită mai puțin (le predă mai puțin
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]