6,119 matches
-
a se supraproteja și îi propune partenerului să facă la fel. Eficacitatea relațională are la bază un comportament deschis, de acceptare atât rațională, cât și sentimentală a celuilalt pentru ceea ce este el. Acceptarea relațională înseamnă: "mă accept și îmi accept interlocutorul pentru ceea ce este, cu calitățile defectele, valorile și experiențele sale" (p. 186). Acceptarea sentimentelor celuilalt înseamnă: "accept emoțiile proprii și pe cele ale interlocutorului și știu să le disociez. Accept diferența. Sunt lucruri pe care le apreciez la interlocutorul meu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și sentimentală a celuilalt pentru ceea ce este el. Acceptarea relațională înseamnă: "mă accept și îmi accept interlocutorul pentru ceea ce este, cu calitățile defectele, valorile și experiențele sale" (p. 186). Acceptarea sentimentelor celuilalt înseamnă: "accept emoțiile proprii și pe cele ale interlocutorului și știu să le disociez. Accept diferența. Sunt lucruri pe care le apreciez la interlocutorul meu, altele care nu-mi plac, dar îl accept ca atare" (p. 187). Sunt respectate limitele fiecăruia; are loc stabilirea unui spațiu comun pe baza
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
accept interlocutorul pentru ceea ce este, cu calitățile defectele, valorile și experiențele sale" (p. 186). Acceptarea sentimentelor celuilalt înseamnă: "accept emoțiile proprii și pe cele ale interlocutorului și știu să le disociez. Accept diferența. Sunt lucruri pe care le apreciez la interlocutorul meu, altele care nu-mi plac, dar îl accept ca atare" (p. 187). Sunt respectate limitele fiecăruia; are loc stabilirea unui spațiu comun pe baza valorilor, nevoilor, regulilor, codurilor. Convingerile posibile ale celui/celei care are o atare atitudine sunt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată (limbaj nonverbal): • energie, un râs ușor sau un zâmbet deschis, brațe deschise, atitudine de ascultare (foarte puține gesturi, se apleacă încet, înclinări ale capului, încuviințare din cap); • palmele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid și sacadat; își întrerupe interlocutorul; are întotdeauna ceva de amendat/completat/precizat; vorbește în locul celuilalt; celălalt este vinovat; dă ordine; • pretinde, celălalt se înșală. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbajul nonverbal): • stă în fața partenerului și prea aproape de el; • se apleacă înainte; sprâncenele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de prezență sociale. Acestea merg de la comportamentele cele mai elementare (numite "neverbale"), cum ar fi privitul în ochi, zâmbetul, păstrarea unei distanțe cuviincioase, nici prea mică, nici prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau să completezi, să te pui pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul" (p. 281). Ascultarea activă aduce informații exterioare, "permite legătura, facilitează descentrarea față de sine, ajută și acceptarea" celuilalt (fără ca aceasta să însemne că suntem (și) de acord) (ibidem). 11 I. Oglev și Vl. Russev (2005) mai adaugă (în modelul lor): • Dimensiunea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
apărare (își obturează canalul auditiv cu tampoane de vată pentru a nu mai auzi vocile etc.) Mai sunt și cazuri în care bolnavul "oabitează" cu vocile, în sensul că poartă o conversație, un dialog cu ele, ca și cu un interlocutor real. Halucinațiile auditive pot coexista și cu alte tipuri de halucinații în contextul unor psihoze cum este schizofrenia, parafrenia etc. Din punct de vedere al apariției și structurării fenomenului delirant halucinator, în unele cazuri halucinația precede delirul, care se edifică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Okinawa a generat un val de resentimente locale. În plus, la sfârșitul anilor 1990, Japonia devenise preocupată că relația tot mai strânsă între SUA și China avea să-i atribuie acesteia din urmă rolul privilegiat deținut de Tokyo, de principal interlocutor american în regiune. Astfel, Japonia nu a agreat faptul că președintele Clinton nu a afirmat importanța alianței SUA-Japonia în cadrul discuțiilor cu Jiang Zemin din 1998. Acest fapt a făcut ca Japonia să reia în considerare redefinirea relațiilor cu China (Funabashi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a unei producții pseudonime. Kierkegaard, considerîndu-se un autor eminamente religios, a folosit toată viața "deghizarea estetică". A intra în categoriile esteticului - ale vârstei tinere, ale senzualului și frumosului sensibil - înseamnă a te așeza în punctul în care se află îndeobște interlocutorul tău. Această plasare strategică }n categoriile mentale ale publicului este singura care îți dă o șansă de a te face ascultat, singura care îți oferă prilejul ca, pe baza acestei captații inițiale, să poți avansa, pe parcursul deghizării, punctul tău de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de simplă anexă a planului Marshall, care i-a pus pe linia unui Wiederaufbau, a unei reconstrucții doar în plan material. Crima lui Hitler ar fi fost aceea de a fi distrus în război toată intelectualitatea Germaniei - îi mărturisea un interlocutor. "Americanismul" a venit să se așeze tocmai în acest loc pustiit de catastrofa războiului. " Este teribil de interesant ce-mi spui. Mă bucur să aud că ei înșiși încep să-și dea seama de propria lor precaritate. În 1948, Adenauer
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
știam să vorbesc. Oamenii, mulți, cu care intram deodată în contact și care până atunci nu făcuseră parte din lumea mea, mă deconcertau: nu-mi găseam tonul și cel mai adesea practicam o politețe excesivă și nelalocul ei, pe care interlocutorul meu o percepea ca pe ceva distant și jignitor. Această derută socială merge atât de departe încît atunci când cineva îmi spune "domnule profesor" trebuie o clipă să mă reculeg ca să-mi dau seama că e vorba de mine. De fapt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ceea ce înseamnă a recurge la literatură. Ei bine, jurnalul face direct ceea ce restul literaturii face printr-o galerie de măști. Cititorul nu mai este chemat acum să intre în rezonanță cu personaje, ci unicul lui sistem de referință, unicul lui interlocutor este autorul jurnalului, care este și unic personaj. Rezultă de aici că viețile lor coincid? Răspunsul este: da, în posibilul lor. Splendoarea afectivității umane vine din faptul că ea este mai vastă decât realitatea unei experiențe trăite. Ea este, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care se află când volume de versuri (pe care să le poată mângâia la răstimpuri), când un dosar de securitate folosit ca alibi pentru disidența lui. Poporul român nu are un glas de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă la inimă poporului român educat în spiritul kitschului naționalist. Poporul român nu are resursele necesare pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dintre cele mai mari scandaluri din televiziunea franceză. Când ajung, sunt instalat la un birou, în fața biroului o cameră de televiziune și un ecran care-mi arată sala unde se va ține dezbaterea și unde văd instalându-se publicul, apoi interlocutorii, printre care ministrul însuși. Aștept să mă cheme și pe mine, dar nu, realizatorul pornește genericul, prezentatorul anunță participanții la dezbatere, întâi în studio, apoi, întorcându-se spre un ecran pe care apăream așezat la un birou: "Și, în direct
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dezvoltă în Franța noastră e fiindcă în licee se predau autori extrem de periculoși pe plan moral, chiar dezgustători. Pe scurt, demonstrația numea principalul responsabil pentru violența în școală: Jean-Paul Sartre. Era cu neputință să-l convingi de contrariu pe acest interlocutor, a cărui indignare era sinceră șidespre care oricine-și putea da seama că era vorba de lupta de o viață, cea Autorilor buni împotriva execrabilului existențialism! Eram în 2002, iar Sartre murise de aproape douăzeci de ani... Ce contează? Nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
urbane, și poate că regăsim aici ceea ce Anne Cécile Robert numește frumos "virtuțile simple ale legăturii comunitare" (Robert, 2004). Tradiție? poate, dar, în orice caz, o trăsătură culturală cât se poate de vie și conștientă, afirmată adesea cu mândrie de interlocutorii noștri, care ne explicau că problemele de violență școlare sunt rare în Djibouti datorită acestei puternice legături cotidiene. Această legătură conștientă e totodată una organizată, ierarhizată și uneori structurată în asociații, cum este cazul foarte activei asociații a sătenilor din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dezvălui o practică încă frecventă a pedepsei corporale, ar putea apărea o ipoteză cu totul incorectă: și dacă lipsa violenței între copii în școli se explică prin persistența pedepsei corporale? Este un salt pe care l-au făcut cu ușurință interlocutorii noștri: "Voi, în Occident, aveți multă violență în școli fiindcă nu mai aveți autoritate, fiindcă sunteți prea permisivi". Cercetarea noastră ne va permite să testăm această ipoteză (Debarbieux, UNICEF, 2005). Frecvență și tipuri de pedepse Tipurile de pedepse școlare practicate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
furtunul, 33% că au fost pălmuiți, iar 32% că au fost puși în genunchi. Se pare că, deși textele sunt bine cunoscute, folosirea pedepsei corporale în școlile primare djiboutiene ca în multe alte țări rămâne subiect de dezbatere. Dacă majoritatea interlocutorilor noștri sunt de acord că aceste practici sunt în scădere, mulți pun sub semnul întrebării posibilitatea reală de a le suprima, văzând în asta un semn de neputință și pierderea unei tradiții bine înrădăcinate, de altfel susținută de părinți. Această
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau bunica 282 10,3% Total obs. 2 744 * Eșantion 2000-2003 (N = 2 744). Numărul de menționări este mai mare decât numărul de răspunsuri din cauza răspunsurilor multiple (maxim 9). Bineînțeles că mama, în primul rând, și apoi tatăl sunt principalii interlocutori. Învățătorul rămâne o referință puternică, cu peste 38% din răspunsuri, ca și prietenii. Dar educatorii de sprijin sunt menționați de 27% dintre elevi, înaintea directorului, a fraților și surorilor, a doamnelor de la cantină și a bunicilor. Asta înseamnă că, pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-o triadă. Posibilitățile pentru grup să devină dezechilibrat cresc, deși presiunile asupra indivizilor pot descrește deoarece ei au în cadrul grupului mai multe relații potențiale din care pot alege. Altă diferență importantă este nevoia pentru un sistem formal recunoscut de interlocutori. Un asemenea sistem înlătură situațiile în care se desfășoară mai multe conversații în grup, în timp ce o persoană încearcă să se adreseze tuturor membrilor grupului. Odată reglementată această situație putem spune ca am ajuns deja la o situație formală în care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
șsă veniți în emisiuneț. Sunteți tineri, frumoși, ne punem multe speranțe în dumneavoastră... Victor Ponta: Mai mult Roberta, în mod sigur. Poziția de inferioritate a femeii politician, stabilită încă de la începutul discuției, este menținută pe parcursul dialogului de atitudinea condescendentă a interlocutorului său. Astfel, încercările Robertei Anastase de a fi asertivă și de a concentra discuția pe idei politice se izbesc de afirmațiile tranșante, apodictice, cu aer de superioritate ale lui Victor Ponta ă multe dintre ele cu potențial agresiv pe coordonatele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sociale, atât formale, cât și informale - vă veți dezvolta foarte bine curiozitatea. Dacă deveniți un ascultător mai bun, veți putea deveni mai curios și mai interesat de tot ce se petrece. Dacă vă concentrați într-adevăr pe ceea se spun interlocutorii dvs., fără să trageți imediat concluzii, veți înțelege mai bine și veți învăța mai ușor. De asemenea, este important să încercați să înțelegeți și să învățați despre motivele, sentimentele și emoțiile oamenilor - nu numai despre faptele lor. DETERMINAREA Luarea de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
oamenii au tendința de a răspunde unei persoane necunoscute dacă prezentarea a fost făcută printr-o cunoștință, nu uitați să menționați numele cunoștinței comune. Atunci când puneți bazele unei noi relații, este important să transmiteți că, deși aveți nevoie de ajutorul interlocutorului, doriți în același timp să puneți bazele unei relații reciproc avantajoase. Aceasta înseamnă că relațiile noi trebuie menținute și după ce v-ați instalat confortabil la noul loc de muncă. Cunoaște-te pe tine însuți Cu cât mai bine știți care
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
să aflați. Doriți să primiți o evaluare a CV-ului dvs. sau numele unor persoane de la o anumită companie? Dacă nu știți acest lucru, s-ar putea să constatați că informațiile primite nu vă sunt de nici un folos. Întrebați întotdeauna interlocutorul dacă puteți face ceva pentru el. Poate caută o bonă pentru copii sau vrea să cumpere o mașină nouă și dvs. îi puteți fi de ajutor. Stilul dvs. de interconectare este extrem de important. Impresia pe care o lăsați contează foarte
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]