6,649 matches
-
fantasticului pe care literatura Îl elaborează: „Nu Îmi aduc aminte să fi existat vreun critic care să mediteze calificat Împotriva misticii sau metafizicii; care să fi avut, adică, o cultură metafizică desăvârșită, o bună documentare istorică și, mai ales, o intuiție exactă a acestor realități suprasensibile”2. Oricât de nebuloasă e formularea, aceasta Însemna totuși clar că nu numai o experiență metafizică europeană. O afirmație ca aceea privind viitorul Europei, repetată În 1939, e dificil de Înțeles, căci În preajma ei și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
postumă, au fost adunate articolele de critică din intervalul 1979-1989, apărute în „Tribuna” și „Astra”. Se oferă astfel imaginea unui critic sever, care scrie concis, convingător, cu nerv, îmbinând expresivitatea stilistică și demonstrația științifică. Principalele calități sunt probitatea, claritatea și intuiția - evidentă în cazul paginilor despre scriitorii tineri. Dovada deschiderii și a lipsei de parti-pris ideologic poate fi considerată aprecierea de care se bucură autori atât de diferiți: Ion Mureșan, Traian T. Coșovei, Ioan Moldovan, Ion Stratan, Ion Groșan, Liviu Ioan
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
proclama meritele, nu o dată socotite epocale sau unice în plan mondial -, a trăit cu psihologia geniului neînțeles, atrăgându-și ironia persiflantă și marginalizarea. Omul de știință, teoreticianul și criticul literar se caracterizează prin dogmatism, dar și prin interogații euristice și intuiții fertile, novatoare. După o carte intitulată Încercări critice (1903), în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
înmormântării lui Vlahuță [...] s-a prezentat în biroul meu un tânăr, sub numele Ion Popescu. Un tânăr bizar ce-și alesese pseudonimul de «Popescu» spre a sta pitulat în anonimatul unui astfel de nume... De la cele dintâi versuri, am avut intuiția unui remarcabil talent poetic. «Sburătorul» își face o cinste deschizându-și coloanele acestui nou poet, căruia i-am dat numele de Ion Barbu. Nimănui nu-i va scăpa viziunea genetică, lapidaritatea concepției și a expresiei, sobrietatea relativă a acestui tânăr
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
doua mare restructurare a poeziei românești după cea eminesciană” (Dinu Flămând). Totodată, în principalele lor teze, „nuanțările” se situează, întemeiat și argumentat, în răspăr cu propuneri critice anterioare, devenite locuri comune. Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă a poeziei bacoviene. Recuperate din manuscrise, paginile de jurnal și romanul Un romantic întârziat (elaborat pe la douăzeci de ani, rămas neterminat și editat în 2002) probează vocația complexă a lui
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
prezent fără viitor, umbrele celor duși apasă obsesiv sufletul, provocând o stare de „durere trudită”, toamna trezește „o cântare strunată-n plâns” etc. Deși tonul elegiac mai persistă o vreme, primăvara, cu „înfiorate balsamuri dulci”, activează altă zonă a sensibilității, prilejuind intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
iar din literatura universală pe Albert Samain, Jean Moréas, Upton Sinclair, Ilya Ehrenburg, Leonid Andreev, Anatole France ș.a. Dogmei inflexibile i-a opus omenescul umorului (Unde ne sunt humoriștii ?) și tăișul ironiei. A fost un cronicar de artă pertinent, cu intuiții precise, lecturi bogate, cu o bază teoretică formată mai ales datorită lui Hippolyte Taine și lui John Ruskin, dar și un cronicar dramatic condus de ideea selecției unui repertoriu de autentică valoare artistică pentru scenele românești: Shakespeare, Molière, Oscar Wilde
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui respira angoasa eternului exilat, căutând cu disperare să își construiască o fortăreața, o ,,insula” din însăși materialitatea fluida a cuvintelor. SCRIERI: Commémorations, Paris, 1937; Un Jour et une nuit, Paris, 1938; Mais une ile ou
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
învățământului matematic nu este rezolvată, dar un lucru este de pe acum câștigat: nu ne mai putem întoarce la formele anterioare și nu putem nega necesitatea definițiilor și demonstrațiilor riguroase. Pe de altă parte, trebuie să acceptăm că nu putem elimina intuiția din raționamentele folosite în demonstrarea unor teoereme stabilite și incorporate atât în disciplinile matematice, cât și în cele destinate învățământului de toate gradele. Resursele intuiției matematice trebuie să funcționeze ca o modelare semiconcretă a noțiunilor și proceselor abstracte specifice matematicii
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
definițiilor și demonstrațiilor riguroase. Pe de altă parte, trebuie să acceptăm că nu putem elimina intuiția din raționamentele folosite în demonstrarea unor teoereme stabilite și incorporate atât în disciplinile matematice, cât și în cele destinate învățământului de toate gradele. Resursele intuiției matematice trebuie să funcționeze ca o modelare semiconcretă a noțiunilor și proceselor abstracte specifice matematicii definită ca teorie a stucturilor abstracte ale tuturor formelor de existență și mișcare ale materiei. Există în matematica elementară nenumărate surse de inspirație, unele chiar
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
sine, ele vor fi regiunile disjuncte în care este împărțit planul. Este cazul, deci, să le numărăm și apoi să plasăm obiectele, care sunt punctele date. Regiunile sunt disjuncte, fiindcă excludem din ele dreptele frontiere. Iată un exemplu în care intuiția geometrică este indispensabilă, fiindcă pot apărea încă mai multe cazuri, după poziția naturală a celor trei drepte distincte.Un caz este al dreptelor paralele, când vom avea patru regiuni, ușor de distins. Un al doilea caz apare când două dintre
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
aceasta, prin problema prezentată, am vrut să atragem atenția că există și probleme în care, cu toate că datele par a conduce la “principiul cutiei”, acesta este ineficient. În astfel de cazuri, trebuie gasită o altă metodă de rezolvare. În exemplele date, intuiția a jucat un rol important atât în recunoașterea unui model al principiului cutiei cât și în tratarea acestuia. Principiul cutiei este legat de căutări pe căi ce nu se oferă de la sine, și în același timp, în el însuși nu
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
model al principiului cutiei cât și în tratarea acestuia. Principiul cutiei este legat de căutări pe căi ce nu se oferă de la sine, și în același timp, în el însuși nu cere cunoștințele de matematică, ci tehnici logico-deductive dirijate de intuiție. În ultimii ani, acest principiu a căpătat o popularitate mare, fiind pus la baza unui număr impresionant de probleme, dintre care unele deosebit de dificile, deși nu fac apel la cunoștine matematice de înalt nivel teoretic. Intuiția este importantă în discernerea
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
tehnici logico-deductive dirijate de intuiție. În ultimii ani, acest principiu a căpătat o popularitate mare, fiind pus la baza unui număr impresionant de probleme, dintre care unele deosebit de dificile, deși nu fac apel la cunoștine matematice de înalt nivel teoretic. Intuiția este importantă în discernerea și aplicarea principiului cutiei, iar dificultățile problemelor în care este aplicat nu decurg din necesitatea folosirii unor raționamente de înalt nivel teoretic, ceea ce este încurajator pentru orice matematician sau beneficiar al matematicii.
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
învățării colectiv-participative. Conformismul ca blocaj social este un element exclus în cadrul demersului didactic la aceste discipline. Libertatea de a gândi un eveniment sau act social dau posibilitatea elevului să și exprime propria opinie, să-și fundamenteze ideile pe imaginație și intuiție: ce sar fi întâmplat dacă..? sau care ar fi fost efectul...? În cazul blocajelor metodologice se încadrează și critica prematură, evidențiața de Al. Osborn. În domeniul tehnic, la diverse teme de studiu elevii pot formula diverse idei, pot pune diverse
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
într-o încăpere din faimoasa băcănie a lui Samoilă, sau ambianța de la crâșma Bolta Rece și creionează afectuos-nostalgic câteva portrete ale membrilor și colaboratorilor revistei (Mihai Codreanu, N.N. Tonitza). Se reține în special portretul lui G. Topîrceanu (cu o bună intuiție a psihologiei „personajului”) și acela al bunului său prieten Al.O. Teodoreanu, zis Păstorel. Dar mai înainte de a se încerca în literatură și parcă tot într-o descendență a scriitorilor moldoveni exersați în fața cuptorului și a grătarului, U. a întocmit și
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
despre decretul abuziv de desființare a Bisericii Greco-Catolice din România, dar mai ales despre lipsa de solidaritate a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din țară. Prin cronica deosebit de favorabilă la romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu La Vingt-cinquième heure și prin intuiția certificată de timp că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
diverselor geografii, reale sau fanteziste. De altfel, dacă există aici o „temă a criticului”, aceasta nu poate fi decât persistența memoriei (individuale și colective), care va duce în cele din urmă la proiectul unei „geografii literare”. Până atunci însă această intuiție originară se va extinde gradual. Astfel, în Proză și reflexivitate (1977), „aflată la mijlocul drumului între lectura imediată și exegeza plurală”, obiectul investigației îl constituie proza contemporană, cartografiată de critic urmărind consolidarea „vârfurilor” (Marin Preda, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Ștefan Bănulescu
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
să traseze și să explice direcțiile de evoluție a fenomenului studiat. Scrierile lui U. din anii ’90 se desfășoară pe trei coordonate. Mai întâi, în Imediata noastră apropiere, II (1990), autorul își dezvoltă, prin aceeași alternanță a comentariului cu evocarea, intuițiile din primul volum, beneficiind acum de o contextualizare mai fermă în spațiul central-european. De altfel, această reprezentare se va desăvârși prin teoria „cercurilor” culturale, pe care criticul o va expune în Mitteleuropa periferiilor (2002). În al doilea rând, prin volumele
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, G. Bacovia, Liviu Rebreanu ș.a.; cu toate că interpretul se mulțumește prea adesea cu simplul montaj de citate critice, câteva interstiții din acest covor livresc dau la iveală un lirism reținut și o bună intuiție exegetică. Un parcurs similar îl va avea și poezia lui U. Inițial sub influența lui G. Tutoveanu și a lui Mihai Codreanu, ea se va îndrepta treptat către modernismul interbelic, arătându-se permeabilă la ecouri din G. Bacovia, Tudor Arghezi
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
sinea eroilor și chiar construcția în ficțiune. Astfel, unele personalități prind viață prin text, devin personaje, se manifestă cu un comportament de simpli oameni, cu gesturi, reacții psihice, depășind sfera semnificației istorice. Ca urmare a privirii de aproape, a unor intuiții de finețe, portretele celor mai importanți domnitori sunt realiste, în dimensiuni normale, cu lumini și umbre, alcătuite prin acumularea de trăsături esențiale deduse din faptele și atitudinile lor sau relevate direct de autor, totul fiind ordonat în funcție de o dominantă a
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
povestirile din Zidul V. adaptează tipologia „sucitului” la mediul muncitoresc, îmbinând proza cu tematică industrială cu una vag psihologizantă. Situația epică repetată în majoritatea scrierilor este următoarea: „sucitul” (aici un muncitor atipic) are o primă tresărire a conștiinței, o primă intuiție a unor emoții puternice, dar independente într-o oarecare măsură de sine, în momentul îndrăgostirii (O picătură de soare). De regulă, personajele par somnolente, blocate într-o stare de inerție în care sentimentele, trăirile se dezvoltă ca un underground psihic
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
trad., București,1989; De la revoluția franceză la primul război mondial, coordonator M. Perrot, București, 1997; Thomas Laqueur, Corpul și sexul de la greci la Freud, București, 1998; Viviana Celan, Paradigme abstracte - Paradigmes abstraits, ed. bilingvă, București, 2001. Repere bibliografice: Mihail Diaconescu, Intuiție și metodă, ARG, 1981, 1; Mihai Musceleanu, „Stendhal”, AST, 1981, 2; Valeriu Gherghel, „Stendhal”, CL, 1981, 6; Sergiu Nicolaescu, Narcis Zărnescu, ARG, 1982, 5; Popa, Ist. lit., II, 1149. L. Ch.
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
vizează în primul rând reușita individului în ceea ce știe să facă practic și să obțină material. Cu 2000 de ani în urmă, Platon observa dualitatea ființei umane care ține de cele două emisfere cerebrale Logistikon și Nous, reprezentând Rațiunea și Intuiția. Studierea argumentărilor din literatura de specialitate în domeniul psihologic, pedagogic și educațional, studiul individual general, corelate cu datele experimentului și activității directe cu copii cer (în ceea ce privește eșecul și abandonul școlar) necesarul aprofundării soluționării acestor probleme într-un cadru mult extins
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
fenomenul, vrea să determine morala colectivă, modul de a fi al nației, chestiuni pe care, de regulă, criticul literar profesionist le evită. Ca să ajungă la o concluzie trebuie să vorbească, în cinci puncte, despre iudei și despre evoluția spiritualității iudaice. Intuiția lui e mai bună și tonul comentariului critic mai potrivit în cazul lui Eugen Ionescu, autorul scandalosului Nu din 1934. Criticul ia apărarea tânărului inteligent și teribilist, înțelegând că negativismul provocator al tânărului este expresia unei neîncrederi fundamentale în posibilitatea
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]