2,710 matches
-
fel ca și Toma de Aquino, Duns Scot adoptă o doctrină realistă, dar vederile lor diferă în special în problema percepției. Duns Scot admite că atât intelectul, cât și simțurile pot percepe și înțelege realitatea lucrurilor în mod direct și intuitiv. Toma de Aquino susținea că intelectul nu poate percepe direct singularitatea lucrurilor materiale, ci doar natura universaliilor dedusă din percepțiile sensoriale. Duns Scot se opune în egală măsură vederilor lui Averroes privind problema percepției, afirmând că realitatea materială conține în
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
de război cu acesta, și revoluția este în acest caz o armă de apărare, un rău necesar. În pedagogie, Locke recomandă să se deștepte în copil dispozițiile naturale, să se țină seama de individualitatea lui, să se predea un învățământ intuitiv, să fie pregătit pentru muncă printr-o activitate plăcută. Contribuții interesante a adus Locke și în domeniul moralei. Concluzia lucrării "Scrisoare despre Toleranță" este aceea că toleranța promovează ordinea civilă și armonia prin aceea că face ca termenii participării la
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
minus infinit. Atunci când "x" se apropie de zero, log("x") tinde la minus infinit pentru (respectiv, plus infinit pentru ). Proprietățile analitice ale funcțiilor se transferă inverselor lor. Astfel, întrucât este o funcție continuă și , la fel este și log("y"). Intuitiv, o funcție continuă este derivabilă dacă graficul ei nu are „colțuri” ascuțite. Mai mult decât atât, întrucât derivata lui "f"("x") este ln("b")"b" din proprietățile funcției exponențiale, implică faptul că derivata lui log("x") este dată de Adică
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
pensie. În 1794 editează publicația "Die Horen", unde va colabora și Goethe. Prietenia celor doi va rămâne unică în istoria literaturii. Individualitățile lor puternice se completau reciproc, "spiritul speculativ", care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe și cel "intuitiv", pornind de la varietate, al lui Schiller se întâlneau la jumătatea drumului, cum avea să scrie Schiller în studiul "Über die naive und sentimentalische Dichtung" („Despre poezia naivă și cea sentimentală”, 1796). La îndemnul lui Goethe, Schiller se întoarce - după zece
Friedrich von Schiller () [Corola-website/Science/297780_a_299109]
-
artistului amenințarea cu violența fizică este de asemenea un abuz psihologic în continuare drumurile se bifurcă în funcție de alegerile jucătorului malurile prevăzute cu diguri au schimbat viteza de curgere a apei dispariția regiunilor umede și reducerea suprafețelor inundabile modulul de biologie intuitivă se află concentrat în marea lui majoritate în lobul frontotemporal tatăl său a fost un zidar și constructor local rolul său a fost cel de fotoreporter al expediției și expert în facerea nodurilor unele droguri au fost asociate cu apariția
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
practicantul încercând să fie mereu conștient de corpul său și de mediul înconjurător, conducând mișcarea cu mintea într-o stare de relaxare activă și alertă. Formele de sunt destinate creșterii forței naturale, creării unei stări superioare de relaxare și răspuns intuitiv la lumea exterioară, dobândirea unor abilități de luptă și aducerii practicantului într-o stare superioară de focalizare, disciplină, echilibru și armonie cu Universul. Astăzi, t'ai chi ch'uan este răspândit în întreaga lume. Cele mai multe stiluri moderne de t'ai
Tai Chi Chuan () [Corola-website/Science/296530_a_297859]
-
se adresează în special profesioniștilor domeniului. , așa cum este cunoscut astăzi, este vârful de lance al gamei de produse software pentru editare de imagini digitale, fotografii, grafică pentru tipar, video și Web de pe piață. Photoshop este un program cu o interfață intuitivă și care permite o multitudine extraordinară de modificări necesare în mod curent profesioniștilor și nu numai: editări de luminozitate și contrast, culoare, focalizare, aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții), retușare de imagini degradate, număr arbitrar de canale
Adobe Photoshop () [Corola-website/Science/296564_a_297893]
-
cu John von Neumann la proiectarea unor modele timpurii de computere. În același timp în limba engleză "a bit" înseamnă „un pic”, „puțin”, „o mică parte din ceva”; astfel pentru vorbitorii de limbă engleză cuvântul "bit" are și un sens intuitiv. Un bit poate fi stocat de către un dispozitiv digital sau alt sistem fizic care există în fiecare dintre cele două stări distincte posibile. Acestea pot fi cele două stări stabile de un flip-flop (circuit bistabil), două poziții ale unui întrerupător
Bit () [Corola-website/Science/296565_a_297894]
-
dispune de o idee adecvată. Individualitatea lucrurilor este explicată ca forme de manifestare ale "substanței", fiind în totalitatea lor "natura naturata" (natură creată), în timp ce Dumnezeu sau "substanța" este o "natura naturans" (natură creatoare). Din aceasta rezultă ideea indestructibilității lumii. Cunoașterea intuitivă a "substanței" constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu ("amor Dei intellectualis"). Cauzalitatea iminentă este reprezentată în metafizica lui Spinoza drept natură creată prin ea însăși. Fiecare obiect sau fiecare idee depinde de existența altor obiecte sau idei, care le
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
pe care o avem despre lucruri privindu-le sub același atribut este adevărată întrucât însuși atributul sub care raportăm lucrurile este adecvat în Dumnezeu. Filosoful utilizează drept atribut comun al tuturor lucrurilor-întinderea. Al 3-lea gen de cunoaștere este "știința intuitivă". Acela care dobândește o cunoaștere clară și distinctă a lucrurilor și afecțiunilor devine liber, deoarece cunoaște cât mai complet mai adevărat lumea și prin urmare îl cunoaște pe Dumnezeu. Omul liber își manifestă cunoașterea prin iubirea infinită către ființa sa
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și formele complexe: percepția spațiului, a timpului, a mișcării. Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
îndeplinește roluri majore în adaptarea organismului la mediu și în activități complexe ale omului (scrisul, cititul, manipularea unor vehicule sau instalații complexe etc.) Percepția este primul proces la nivelul căruia putem vorbi despre o serie de operații de nivel concret intuitiv. Sunt operații de analiză, sinteză, comparație, după criterii perceptive de formă, mărime, greutate, culoare etc. Ca și senzațiile, percepția se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea perceptivă se aseamănă, dar se și deosebește de cea senzorială. Se aseamănă
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de formă, mărime, greutate, culoare etc. Ca și senzațiile, percepția se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea perceptivă se aseamănă, dar se și deosebește de cea senzorială. Se aseamănă prin faptul că ea conține informații despre însușirile concret intuitive. La fel ca și imaginea senzorială, este o imagine primară, care se realizează „aici și acum”, în condițiile acțiunii stimulilor și obiectelor asupra organelor de simț. Se deosebesc prin faptul că imaginea perceptivă este bogată în conținut, este relaționată cu
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
în furnizarea informațiilor, delimităm reprezentări vizuale, auditive și chinestezice. După gradul de generalitate, reprezentările pot fi generale sau individuale. În fine, după natura operațiilor care stau la baza elaborării lor, delimităm reprezentările reproductive și reprezentările anticipative. Reprezentarea reflectă însușiri concret intuitive, dar ea realizează această reflectare în absența obiectului, deci reflectarea este mijlocită prin intermediul experienței perceptive. Sub aspectul conținutului, reprezentarea se aseamănă cu percepția, dar ea reflectă însușiri concret intuitive, figurative, schematice, relevante și semnificative. Reprezentarea este mai săracă în conținut
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
lor, delimităm reprezentările reproductive și reprezentările anticipative. Reprezentarea reflectă însușiri concret intuitive, dar ea realizează această reflectare în absența obiectului, deci reflectarea este mijlocită prin intermediul experienței perceptive. Sub aspectul conținutului, reprezentarea se aseamănă cu percepția, dar ea reflectă însușiri concret intuitive, figurative, schematice, relevante și semnificative. Reprezentarea este mai săracă în conținut, întrucât reține doar însușirile caracteristice și relevante, sunt reprezentate însușirile principale și sunt omise cele de detaliu. Conținutul informațional al reprezentării are o importanță majoră, deoarece valorifică experiența perceptivă
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
putem vorbi despre reprezentări vizuale, auditive sau chinestezice. La fel se întâmplă și cu formele complexe ale percepției, care se regăsesc în reprezentările corespunzătoare: reprezentarea spațiului, timpului, mișcării. În concluzie, în procesul reflectării reprezentarea realizează o selecție de însușiri concret intuitive din masa de experiențe perceptive. Deci, reflectarea este mijlocită și selectivă. Reprezentarea are o funcție de cunoaștere, furnizând informații despre însușirile semnificative, caracteristice, individuale și comune ale obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Reprezentările fac posibilă continuarea activității de cunoaștere, a operațiilor
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret intuitive semnificative, importante și caracteristice. Prin intermediul generalizării concret intuitive informațiile obținute prin schematizare sunt extinse
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret intuitive semnificative, importante și caracteristice. Prin intermediul generalizării concret intuitive informațiile obținute prin schematizare sunt extinse la un număr mai mare de obiecte sau chiar la o categorie. Cele două operații
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret intuitive semnificative, importante și caracteristice. Prin intermediul generalizării concret intuitive informațiile obținute prin schematizare sunt extinse la un număr mai mare de obiecte sau chiar la o categorie. Cele două operații prefigurează două dintre operațiile fundamentale ale gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret intuitive semnificative, importante și caracteristice. Prin intermediul generalizării concret intuitive informațiile obținute prin schematizare sunt extinse la un număr mai mare de obiecte sau chiar la o categorie. Cele două operații prefigurează două dintre operațiile fundamentale ale gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
caracteristice. Prin intermediul generalizării concret intuitive informațiile obținute prin schematizare sunt extinse la un număr mai mare de obiecte sau chiar la o categorie. Cele două operații prefigurează două dintre operațiile fundamentale ale gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul gândirii.. Toate procesele senzoriale se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
dintre operațiile fundamentale ale gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul gândirii.. Toate procesele senzoriale se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
trebuie să fie la fel, adică: Asta poate fi rescris după cum urmează: Aceasta este o ecuație diferențială care prin rezolvare dă Iar constanta poate fi dedusă de la "x" = 0, "y" = "a" pentru a obține ecuația Această demonstrație este mai degrabă intuitivă; se poate face și mai riguros dacă în locul valorilor "dx" și "dy" se folosesc limite. După cum s-a arătat și în introducere, dacă "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" reprezintă lungimile celorlalte două latură, teorema lui Pitagora poate
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
imprimata genetic și cu care toți ne naștem. O observăm în obiceiuri care uneori ne contrariază propria logică, dar pe care nu le putem evita să apară, ca de exemplu reacția adversă față de șerpi sau paianjeni a multor oameni. Inteligență intuitivă este abilitatea de a învăța lucruri complexe și de a rezolva probleme complexe la nivel subconștient. Acest tip de inteligență asigura adaptarea la un mediu nou și necunoscut, învățarea din mers a unei limbi sau abilitatea de a supraviețui în
Identificarea copiilor înzestrați și talentați () [Corola-website/Science/308664_a_309993]
-
a valorii abilităților prin pachete comportamentale tip. Acest gen de abordare ține atât de actul de decizie al selecției cât de controlul progresului pentru cei selectați în programe concrete. Dacă punem acest tabel în corelație cu tipurile de inteligență instinctuala, intuitivă, senzorială, putem trage anumite concluzii despre utilizarea acestor forme de inteligență și pachetele de comportamente pe care le induc. Să nu uităm că inteligență multiplă permite unei persoane să aibă performanțe deosebite pe o direcție și nici un fel de performanțe
Identificarea copiilor înzestrați și talentați () [Corola-website/Science/308664_a_309993]