3,426 matches
-
Profetului și maculării coranului i s-a răspuns prin satanizarea Occidentului și ironizarea Holocaustului. A rezultat un teribil scandal ce ilustrează, din punctul nostru de vedere, reciproca intoleranță existentă între creștini și musulmani. * Declarația Papei Benedict al XVI-lea cu privire la islam din aula universității din regensburg, pe 12 septembrie 2006, reprezintă un alt exemplu cunoscut ce readuce în atenție intoleranța religioasă. Papa a deschis cutia Pandorei afirmând că Jihadul ar fi o formă ultimă de violență „incompatibilă cu natura lui Dumnezeu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe Papă de „aroganță și ostilitate”. Acceptă critica pe care Papa - ca teolog - o poate face religiei islamice sau membrilor ei, dar nu acceptă profanarea coranului și a Profe tului. Președintele Turciei l-a acuzat de faptul că nu înțelege islamul. O grupare teroristă irakiană declara: „Nu vom avea liniște până nu vom distruge crucile voastre pe teritoriul vostru. În primul rând, crucea mare de la vatican”. Această grupare a cerut atacarea vaticanului și a Romei. Reprezentanții oficiali ai musulmanilor i-au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și și-a retras ambasadorul de la vatican. Femeile musulmane purtătoare de văl scandau lozinci de genul „Papa trebuie spânzurat”. Șeful comunităților musulmane din Germania a fost pe bună dreptate indignat de faptul că Papa făcea deose birea dintre creștinism și islam pe criteriul violenței; creștinismul însuși a avut propriile violențe și convertiri forțate. Biserici creștine au fost atacate în cisiordania și în Fâșia Gaza. În final, au avut loc consultări la vatican cu ambasadorii tuturor țărilor musulmane. Toate acestea relevă incontestabil
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mediatizat ca fiind un ținut al permanentului conflict armat, al terorismului, crimei și războiului. Nu se cunosc sau se trec voit sub tăcere componentele profunde ale spiritualității religioase și sociale islamice, ajungându-se la o reprezentare fragmentară și falsă a islamului, sub semnul nefast al fundamentalismului. În esență, ar fi vorba despre reducerea occidentală a șariei doar la codul penal represiv, despre ignorarea dimensiunii spirituale a Jihadului, despre neluarea în calcul decât a interpretării literale a coranului, întreținută de intelectualii tehnici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
substanțial fenomenul, legându-l, de exemplu, de spațiul islamic. Exemplu de acum comun: la întrebarea „Fundamentalismul religios este: hindus, creștin, islamic, budist?”, solicitându-i-se res pondentului să aleagă doar o variantă de răspuns, el va asocia fundamen talismul cu islamul. Este un stereotip negativ cu profunde rădăcini sociale și culturale. Fundamentalismul confiscă transcendența lui Dumnezeu. Avem de-a face cu un Dumnezeu justițiar! Fundamentaliștii sunt locotenenții lui pe pământ. Îi știu voia și, prin urmare, administrează pedepse și recompense în numele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
145-257. /footnote>. S-a impus un sens secund, construit social și fără temei religios: este vorba despre reacția extremistă și violentă contra Occidentului și creștinismului (în special). Acest sens secund al fundamentalis mului echivalează între ele noțiunile clasice de islamism, islam militant, respectiv islam politic. În realitate, extremismul și fanatismul nu definesc fundamentalismul religios în esența și profunzimea lui. Mai curând, fundamentaliștii autentici sunt oameni profund religioși care păstrează tradițiile (sunt conservatori) și se întorc la sursele originare ale credinței lor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a impus un sens secund, construit social și fără temei religios: este vorba despre reacția extremistă și violentă contra Occidentului și creștinismului (în special). Acest sens secund al fundamentalis mului echivalează între ele noțiunile clasice de islamism, islam militant, respectiv islam politic. În realitate, extremismul și fanatismul nu definesc fundamentalismul religios în esența și profunzimea lui. Mai curând, fundamentaliștii autentici sunt oameni profund religioși care păstrează tradițiile (sunt conservatori) și se întorc la sursele originare ale credinței lor, încercând să le
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
schimbat sistemul economic, dar s-a păstrat cultura tradițională. religia a devenit un mijloc de discreditare a elitei politice. Fundamentalismul islamic reconfigurează astăzi identitatea socială a musulmanilor prin apel la imaginar, magic, simbolic. Ceea ce noi numim fundamentalism islamic ei numesc islam politic, înțeles ca alternativă la ideologiile occidentale. Presupun, printre altele, aplicarea integrală a șariei, învățarea pe de rost a coranului, autoritatea absolută a profesorului și absența spiritului critic. XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic Grație mass-media avem ocazia să
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
speculat permanenta atitudine de tip colonial, dominatoare a Occidentului și au interpretat-o drept un permanent atac. Prin urmare, ei au găsit justificare jihadului înțeles ca „autoapărare”. Cauzele fundamentalismului islamic sunt diferite. Ele au în atenție o proastă înțelegere a islamului de către occidentali. O altă cauză ține de deschi derea spre Occident a lumii musulmane, fapt ce a dus la creșterea dependenței economice și politice față de acesta. Atunci când a fost vorba despre o asumare de către tinerii musulmani a modernității occidentale, acest
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
profundă nemulțumire în lumea musulmană. O cauză specială ține de interpretarea războiului ca o pedeapsă pentru asumarea modernității occidentale în versiuni hilare, de genul socia lismului islamic. Tocmai de aceea s-a invocat jihadul ca formă ultimă a supraviețuirii. De ce islamul este astăzi foarte puternic? Pentru că a păstrat tradiția religioasă în toată puritatea ei. legea face parte din sfera divinului. Pentru musulmani, legea divină este mult mai eficientă decât în sistemul occidental al separației puterilor în stat. Exemplu: învățatul musulman este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
păstrat tradiția religioasă în toată puritatea ei. legea face parte din sfera divinului. Pentru musulmani, legea divină este mult mai eficientă decât în sistemul occidental al separației puterilor în stat. Exemplu: învățatul musulman este teolog, jurist, om politic. Neexistând în islam un sistem democratic de tip occidental, vocea comunității respectă vocea învățatului din cetate. Lipsește distincția dintre liderul laic și cel religios. Oamenii sunt egali în fața lui Dumnezeu. instituțiile statului nu sunt separate de cele religioase. Prin urmare, există o autoritate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sintagmă sinonimă cu secularizarea). Marea majoritate a populației din Occident a asistat însă la revenirea în ultimul timp a religiei în sfera publică. Exemple: încrederea mare și foarte mare de care se bucură bisericile creștine în Europa de Est după 1990; revirimentul islamului în Occident; succesul imens al mișcărilor evanghelice în America de Sud. reîntoarcerea la religie și Biserică se observă și în țările puternic secularizate. Ea este constant impulsionată de nenorociri și dezastre. În literatura de specialitate sunt date exemple de acum cunoscute: moartea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dispărut, în vreme ce agresivul Homo Habilis a rezistat. 140 Idem, The power of myth, pp. 29-30. Afirmând că în prezent o mitologie viabilă ar fi una globală, Campbell face afirmația (care i-a atras pătimașe antipatii explicite) că iudaismul, creștinismul și islamul s-au discreditat pentru viitor, pentru că nu se pot pune în acord nici chiar în privința numelor diferite pe care le acordă lui Dumnezeu, deși sursa la care fac trimitere este identică. 141 "Mitul te ajută să accepți lumea așa cum e
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de scriere. ibidem, pp. 234-242. 697 Ibidem, p. 16. 698 Jean Bauberot, Renard (Jean-Bruno): Bandes dessinées et croyances du siècle, essai sur la religion et le fantastique dans la bande dessinée franco-belge, p. 322. Alte forme clericale, precum creștinismul non-catolic, islamul, iudaismul, apar puțin reprezentate. 699 Luc Boltanski, La constitution du champ de la bande dessinée, p. 56. 700 Luc Boltanski, op. cit., p. 38. Aceasta spre deosebire de SUA, unde munca a fost raționalizată pe echipe, în cadrul marilor întreprinderi. Situația s-a schimbat de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rolul de apărător al ordinii și al regimurilor autoritare; în fine, multe ideologii din țările Lumii a Treia și-au demonstrat inadecvarea. Dar un gol ideologic oferă și regimurilor nedemocratice șansa de a se dezvolta, promovînd un naționalism exclusivist, un Islam teocratic sau o formă chineză de autoritarism al statului bunăstării (cf. Addi, 1997; Huntington, 1996; Jowitt, 1992; Shi, 1997). Metafora valului ne avertizează în privința unei căderi abrupte de pe creastă, și avem acum dovada unei "de-democratizări". Alegerile pot avea loc
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
publica monografia Mircea Eliade, în Italia. în iunie 1980, va susține doctoratul de “3-e cycle en Sciences des Religions (eistoire et Philosophie)”, la Sorbona, cu lucrarea “Expériences de l’extase et symboles de l’Ascension de l’eellénisme à l‘Islam”. în 1981, va publica împreună cu prietenii săi italieni, volumul “Religione e potere”, iar în 1984 Éros ei magie à la renaissance. 1484, la Paris. Aflat în Franța, contactul cu intelectualitatea română din Paris este inevitabilă. Notații despre prezența sa în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că descrierea omului recent nu oferă neapărat soluția ieșirii din izolarea individualistă. Cum anume, pe de altă parte, „Viu este Dumnezeu” nu presupune regresia într-o formă autistă de raportare la lume, într-un sens apropiat de nostalgiile teocratice ale islamului contemporan. Propunerea comunitarienilor este o soluție, în genul celei schițate de Alisdair MacIntyre? Trebuie, dimpotrivă, forjat un concept de raționalitate universală, așa cum propune mai degrabă papa Benedict al XVI-lea în alocuțiunea recentă de la Regensburg (2007)? Cum poate oare gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aproape de Laon), el lasă, la moartea sa (714), cele trei dregătorii: ale Austrasiei, Neustriei și Burgundiei, fiului său natural, Charles, supranumit Martel, a cărei victorie asupra arabilor la Poitiers îl va transforma, în ochii contemporanilor săi, în apărătorul creștinătății împotriva Islamului. Învingător al aristocrației neustriene revoltate, stăpîn al Aquitaniei și deținător al puterii de fapt în cele trei regate france, Carol Martel moare în 741, după ce va fi deschis calea unei schimbări de dinastie ce se va realiza sub semnul lui
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din urmă, după un lung asediu al Antiohiei și cucerirea sa, ei ajung la Ierusalim, îl iau cu asalt și îl jefuiesc, în iulie 1099. Intenția noastră nu este aceea de a redat în amănunt istoria epopeii occidentale pe pămînturile Islamului. Să reținem numai că învingătorii au creat aici patru mici state feudale: comitatele de Edessa repede recucerit de musulmani și de Tripoli, principatul Antiohiei și regatul lertsalimuhi, al cărui prim suveran este Godefroy de Bouillon. Relațiile lor cu musulmanii vor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cîrma de etambot, busola, numerația. Moravurile ele însele vor fi ușor schimbate, gustul luxului, al hainelor scumpe, al vieții ușoare luînd locul austerității și durității existenței feudale. Reconquista și Cruciada au distrus cu desăvîrșire orice dorință de reîntoarcere ofensivă a Islamului în Mediterana occidentală. Și aceasta în clipa în care, în estul Europei, germanii îi resping pe slavi cu mult dincolo de limitele Imperiului. La periferia Europei creștine: expansiunea germanică și instalarea de noi state În timp ce monarhiile naționale se organizează în Occident
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de trecere spre noul timp istoric. Civilizația sa medievalo-modernă poate fi deslușită apropiindu-ne de regiunile Croației, Sloveniei, Ungariei, Banatului, Transilvaniei, nu mai puțin de orașele porturi ce străjuiesc Marea Adriatică, acolo unde Ragusa era un centru privilegiat, făcând legătura între Islam și Creștinătate. Totul concură la originalitatea acestei „zone” de graniță: Catolicismul său este o religie de luptă, confruntată cu lumea ortodoxă care amenință din înălțimea munților și cu imensul pericol turcesc. Dacă Dalmația, în ciuda atâtor transformări, rămâne credincioasă Veneției, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
deceselor de 30%, rujeola (251 - 266 d.Hr.) cu 5000 de decese/zi și ciuma (pesta bubonică) cu 10000 decese/zi în perioada de vârf a epidemiei. Cele mai reprezentative figuri ale medicinii arabe vechi sunt Rhazes și Avicena. Rhazes (Islam, sec. X) a lăsat prima descriere a variolei, diferențiindo de rujeolă și de alte exanteme, și a identificat imunitatea de lungă durată după variolă. Conform principiilor lui Hippocrate, Rhazes a încercat să explice apariția pustulelor din variolă prin excesul compartimentului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
arhaicității cu universalitatea. Este aici revanșa istorică luată de exegeza modernă prin procesul făcut amneziei filosofice de care au suferit autori chiar și de profunzimea lui Hegel. Uitarea Indiei, cum și-a intitulat eseul Roger-Pol Droit, dar și a Chinei, Islamului sau creștinismului ar însemna astfel imense pete albe pe harta începuturilor rațiunii, căci aceasta din urmă nu este o invenție exclusiv grecească. Pentru limpiditatea discursului critic la care aderăm, e adecvat să precizăm care sînt, în viziunea filosofiei comparatiste, determinațiile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Spania până în Italia, a fost unită de credința creștină și de limba culturii și literaturii latine; acum, arta a început să se facă prezentă de‑a lungul și de‑a latul continentului. De precizat e și faptul că Bizanțul și islamul au avut și ele o influență asupra dezvoltării artistice. Un impact profund asupra artei europene a avut loc atunci când Constantin cel Mare a câștigat bătălia de la podul Milvius, în 312, după cum am amintit deja, dar ulterior au apărut și alte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai complicate se pun pentru statele superficial arabizate prin intermediul navigatorilor și comercianților arabi, începând din evul mediu, situate la limita răsăriteană a Africii subsahariene - Comorele, Djibouti, Eritrea, Somalia, unde populația de origine arabă este redusă numeric, dar cultura arabă și islamul s-au infiltrat puternic. Abordarea politico-geografică a lumii arabe justifică și amplele capitole definitorii ca și largile prezentări generale ale problemelor, așa cum sunt, de exemplu, cele consacrate structurii economice, evoluției istoricogeografice a popoarelor și statelor sau modelelor politico-geografice din lumea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]