3,017 matches
-
de marcă, sau printr-o elipsă lexicalizată (de firmă = "de firmă mare, importantă"). Mai probabilă e totuși o influență străină. Mi se pare posibil ca modelul (direct sau impus prin vreun intermediar) al determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru", folosit inițial pentru creațiile din lumea modei - este exprimat de adjectivul firmato ("semnat"). Ca și francezul griffé, adjectivul caracterizează produse care au un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru", folosit inițial pentru creațiile din lumea modei - este exprimat de adjectivul firmato ("semnat"). Ca și francezul griffé, adjectivul caracterizează produse care au un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la sensul artistic al termenului (o operă de artă semnată e una de valoare certă); în franceză, de la marca distinctivă (griffe, în sens primar "zgîrietură"). Termenul firmă provine în română din germană, conform DEX
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
firm, legat la rîndul său, ca și germ. Firma, de italienescul firma "semnătură". E posibil ca adjectivul firmato să fi fost transpus în română prin construcția de firmă, fără a se ține cont de sensurile diferite ale cuvintelor firma (în italiană: "semnătură", "marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere"), ba poate chiar printr-o remotivare semantică, un fel de etimologie populară: hainele produse de firme occidentale se opun celor produse de fabrici și întreprinderi autohtone. Că sursa ar putea
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere"), ba poate chiar printr-o remotivare semantică, un fel de etimologie populară: hainele produse de firme occidentale se opun celor produse de fabrici și întreprinderi autohtone. Că sursa ar putea fi italiana o confirmă, cred, chiar apariția într-un text publicistic a adjectivului firmat, a cărui formare independentă în română, de la firmă, e mai greu de presupus (chiar dacă nu total imposibilă): "nu mai îmbracă haine de la APACA, nici măcar din cele de export
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
4 noiembrie 2013 la pagina 15, (a se vedea imaginea asociată). - în engleză: «Food(s) for special medical purposes». - în franceză: «Aliment(s) dietetique(s) destine(s) a des fins medicales speciales». - în croată: «Hrana za posebne medicinske potrebe». - în italiană: «Alimento dietetico destinato a fini medici speciali». - în letonă: «Dietiska partika cilvekiem ar veselibas traucejumiem». - în lituaniană: «Specialios medicinines paskirties maisto produktai». - în maghiară: «Specialis - gyogyaszati celra szant - tapszer». - în malteză: «Ikel dijetetiku gnhal skopijiet medici specifici». - în neerlandeză: «Dieetvoeding
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
Rodica Zafiu Substantivul masculin fan e înregistrat în DEX (cu definiția "admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
Zwecke (Bilanzierte Diaten)». - în estonă: «Toit meditsiinilisel naidustusel kasutamiseks». - în greacă: - în engleză: «Food(s) for special medical purposes». - în franceză: «Aliment(s) dietetique(s) destine(s) a des fins medicales speciales». - în croată: «Hrana za posebne medicinske potrebe». - în italiană: «Alimento dietetico destinato a fini medici speciali». - în letonă: «Dietiska partika cilvekiem ar veselibas traucejumiem». - în lituaniană: «Specialios medicinines paskirties maisto produktai». - în maghiară: «Specialis - gyogyaszati celra szant - tapszer». - în malteză: «Ikel dijetetiku gnhal skopijiet medici specifici». - în neerlandeză: «Dieetvoeding
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
era vechea formulă, în care relația sintactico-semantică era transparentă: îmi cer iertare înseamnă "cer pentru mine iertare", "cer iertarea mea". De altfel, în extinderea construcției în care iertarea este înlocuită cu scuzele rolul esențial nu l-a jucat franceza, ci italiana, în care sunt curente construcțiile cu verbul echivalent lui "a cere": chiedere scusa; formula chiedo scusa este tipică pentru întreruperea politicoasă a unui vorbitor, prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un împrumut modern
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
verbul echivalent lui "a cere": chiedere scusa; formula chiedo scusa este tipică pentru întreruperea politicoasă a unui vorbitor, prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un împrumut modern (din secolul al XIX-lea) din italiană, așa că nu e de mirare că a adus cu sine o serie de construcții specifice; adaptate în română într-un mod care, cum se vede, nu este încă întru totul acceptat. Cea mai lipsită de ambiguități ar fi exprimarea eliptică
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
Într-un fel, aș spune că a precedat multiculturalitatea acestui nou veac prin șederile sale europene și multilingvismul declarat (tatăl, Borges Haslam, era pe jumătate englez, iar în Elveția, unde a studiat, tânărul Borges și-a însușit perfect germana, franceza, italiana). Multilingvismul i-a întărit aplecarea spre jocurile de cuvinte și diferitele perspective intelective oferite de cunoașterea unor culturi neeuropene, în primul rând a celor orientale (arabă, persană, ebraică, hindusă, chineză). Nu numai proza, ci și poezia și eseistica, abordând neîncetat
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
abătutul subiect despre/ starea de inevitabilă contradicție între/ o mînă și alta/ chiar dacă uneori ele se spală reciproc; adică/ mă gîndeam că de două mii de ani rămîne necreștinată/ mîna stîngă - cine și-ar face semnul crucii cu/ stînga (sinistra, în italiană)? Apoi/ cu mult peste două milenii invidioasă e tanda pe manda/ stînga pe dreapta cea care caligrafiază și/ se întîlnește cu dreptele unui amar de lume/ strîngîndu-se respectuos (de ochii lumii)/ pentru a-și demonstra că nici o parte nici cealaltă
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
naiba. De multe ori, izbindu-și capul de pernă. Nu după multă vreme începu să circule zvonul că Andre aștepta un copil - așa spuneau fetele, ca despre un lucru care trebuia să se întâmple și s-a întâmplat. Traducere din italiană de Gabriela Lungu
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
zidurilor de verdeață, sau cu zecile de cofetării din centrul orașului - toate aceste „fantome" urbane ajută cititorul să intuiască atmosfera de odinioară a Capitalei. „Cofetărie vine de la cofeturi, care în limba veche românească înseamnă bomboane, zaharicale; iar cofeturi vine din italiană (confetto) fie direct, fie prin intermediar neogrec (confeta). În tariful din 1727 alcătuit de austrieci pentru Oltenia, dar care arată mărfurile ce se importau și în restul țării, deci în primul rînd în București - tarif redactat în latinește - sunt trecute
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
Monica Joita Îl cinema socialistă romeno. Aspetti del neorealismo italiano tra îl 1950 e îl 1970 reprezintă titlul lucrării de licență susținute de Luciano Mallozzi în anul universitar 2000-2001 la Istituto Universitario Orientale din Napoli, sub coordonarea profesorului Gheorghe Carageani. Acest titlu reprezintă însă mult mai bine decât Îl cinema
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
în mesaje publicitare echivalente, cel puțin în cele pe care le-am găsit în internet, în celelalte limbi romanice nu a fost preluat englezescul scalp, ci s-a folosit sintagma deja fixată în respectivele limbi: în franceză cuir chevelu, în italiană cuoio capelluto, în spaniolă cuero cabelludo, în portugheză couro cabeludo. Și pentru română, mi se pare că echivalentul pielea capului ar fi fost suficient de clar, neambiguu, firesc. Totuși, termenul scalp e deja foarte folosit - în sfaturi medicale și cosmetice
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
punem topicuri inteligente!" - www.statistics.home.ro). Ne-ar putea consola faptul că preluări similare se produc și în celelalte limbi romanice: de exemplu în franceză ("J’aime bien créer plein de nouveaux topics", universffx.free.fr /forum) sau în italiană ("puoi inserire nuovi Topic in questo forum", infodomini.it). S-ar putea totuși spera într-o viitoare marginalizare a topicului; în fond, nu toate contextele preferă minima rezistență și uneori sinonimele firești revin: "Despre subiecte noi: Utilizatorii anonimi pot propune
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
elementare. Franceza la Fix e o combinație utilă între franceză generală și profesională, iar cei ce se gândesc la o vară în Italia, se pot pregăti de pe acum să comunice la un nivel de bază în limba italiană prin cursul Italiana la cheie“, explică dna Monica Diaconu, coordonator al echipei Babel. Toate cursurile încep din 15 martie. Înscrierile se încheie în 14 martie și se fac la sediul Babel Center, Spl. Tudor Vladimirescu nr. 9 ap. 9. Studenții beneficiază acum de
Agenda2006-10-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284828_a_286157]
-
oarecare, el îi dă șansa pur teoretică de a fi - deși nu e - un Don Juan în aparență accesibil, dar în esență inabordabil. Mandel, 2006 Brunoro, Gianni. Corto comme un roman. Réflexions sur Corto Maltese, ultime héros romantique. Tradus din italiană de Fabrizio Iacona, Émilie Saada et Laurent Lombard. Roma: Lizard edizioni, 2008. Mandel, Jean-Jaques. „Les femmes de Corto Maltese” (publicat inițial în Max, aprilie 1994), în Pratt, 2006. Pratt, Hugo. Corto Maltese. Littérature dessinée. Sous la direction de Vincenzo Mollica
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
intrând în contact cu numeroase modalități poetice, mode, poeți, experiențe poetice, paradigme unde așezați poezia românească, măcar în context european, în mometul de față? IC: Așez poezia română foarte sus, alături de alte două ce-mi sunt accesibile în original a italiană și franceză. Dar să nu-l suparăm pe Dumnezeu: ce am putut cunoaște prin traduceri din alte poezii ale lumii mă face să cred că aceasta constantă universală a sufletului omenesc, adică poezia, e pretutindeni bine reprezentată. Popoarelor din jurul nostru
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare, apoi a transcris textul, a făcut un studiu lingvistic, unul literar și pînă la urmă a ieșit o carte groasă, de 600 de pagini, care include și traducerea în italiană a textului. Această ediție critică, publicată în colecția Departamentului, a avut recenzii foarte bune. A ajuns volumul și în mediile universitare din România? Prea puțin, fiindcă și la noi cărțile sînt scumpe și doar ce dăm noi, pe cale directă, colegilor
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate textele în italiană. E un efort considerabil, dar și satisfacția e pe măsură. De cine e finanțată "Románia Orientale"? Revista e proprietatea Universității "La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut de seriozitate academică și
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
autodefinite drept școli iar uneori chiar ierarhii valorice (Sanguineti, de pildă, îl supradimensionează pe Gian Pietro Lucini și "îl lichidează" ca poet pe S. Quasimodo, privilegiind traducerile din liricii greci în dauna creației originale), Gîndul precumpănitor (Il pensiero dominante, Poesia italiana 1970 - 2000, Garzanti, 2001), alcătuită de poeții Franco Loi și Davide Rondoni, pun alături - în ordine alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de mare valoare în ultimele trei decenii. Alături de Biagio
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa opt sute de poeți. în afara acestui tip de culegeri, cu caracter general, există multe altele, între care și cel tematic. Acestuia din urmă îi aparține și antologia apărută cu cîteva luni în urmă Poeții melancoliei (I poeti della malinconia
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
în literatura noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este nepotrivit să constatăm cu satisfacție că versiunea italiană este nu numai fidelă, ci și inspirată. Apropierea limbii noastre de italiană ascunde dificultăți perfide care explică de ce, cu rare excepții, vocea poetică românească sună strident în limba lui Montale. Din fericire, nu este cazul celor trei compoziții lirice, figurînd în juxtă în volumul Poeții melancoliei. Cît de nepotrivit ar fi sunat
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe în spaniolă: secvența dar click apare de 6.630 de ori! Sînt și alte exemple de locuțiuni noi formate cu verbul a da: a da close („Scoateți-i bifa și dați
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]