2,793 matches
-
se adresează destinatarilor menționați la articolul 4 din prezenta anexă. Fiecare dintre părți poate hotărî în legătură cu publicarea, în propria sa publicație oficială, a deciziilor și a recomandărilor Comitetului de stabilizare și de asociere. Articolul 9 Cheltuieli Comunitatea și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia suportă cheltuielile pe care le efectuează ca urmare a participării la reuniunile Comitetului de stabilizare și de asociere, atât cheltuielile de personal, de călătorie și de sejur, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații. Cheltuielile privind interpretarea în cadrul ședințelor
32004D0683-ro () [Corola-website/Law/292512_a_293841]
-
de personal, de călătorie și de sejur, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații. Cheltuielile privind interpretarea în cadrul ședințelor, precum și traducerea și reproducerea documentelor se suportă de către Comunitate, cu excepția acelora privind interpretarea sau traducerea în limba oficială a Fostei Republici Iugoslave Macedonia sau din această limbă, care sunt suportate de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Alte cheltuieli aferente organizării reuniunilor se suportă de partea care găzduiește reuniunile. Articolul 10 Subcomitete și grupuri de lucru specifice Comitetul de stabilizare și de asociere poate
32004D0683-ro () [Corola-website/Law/292512_a_293841]
-
de telecomunicații. Cheltuielile privind interpretarea în cadrul ședințelor, precum și traducerea și reproducerea documentelor se suportă de către Comunitate, cu excepția acelora privind interpretarea sau traducerea în limba oficială a Fostei Republici Iugoslave Macedonia sau din această limbă, care sunt suportate de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Alte cheltuieli aferente organizării reuniunilor se suportă de partea care găzduiește reuniunile. Articolul 10 Subcomitete și grupuri de lucru specifice Comitetul de stabilizare și de asociere poate constitui subcomitete sau grupuri de lucru specifice care lucrează sub autoritatea Comitetului
32004D0683-ro () [Corola-website/Law/292512_a_293841]
-
172, 18.06.1999, p. 1. Acord modificat ultima dată de Decizia Parlamentului European și a Consiliului 2003/429/CE (JO L 147, 14.06.2003, p. 25). 8 JO L 61, 02.03.2002, p. 29. 9 Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Albania, Serbia-Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Croația. 10 Bielorusia, Moldova, Federația Rusă și Ucraina. 11 JO L 292, 15.11.1996, p. 2. 12 JO L 136, 31.05.1999, p. 1.
32004D0790-ro () [Corola-website/Law/292540_a_293869]
-
32004D0896 Decizia Consiliului din 22 noiembrie 2004 privind semnarea și aplicarea provizorie a unui protocol la Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii
32004D0896-ro () [Corola-website/Law/292583_a_293912]
-
actul anexat la Tratatul de aderare din 2003, în special articolul 6 alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei, întrucât: (1) La 29 septembrie 2003 Consiliul a autorizat Comisia, în numele Comunității și al statelor membre, să negocieze cu Fosta Republică Iugoslavă Macedonia un protocol la Acordul de stabilizare și asociere pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii
32004D0896-ro () [Corola-website/Law/292583_a_293912]
-
1 Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze, în numele Comunității Europene și al statelor membre, protocolul la Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii
32004D0896-ro () [Corola-website/Law/292583_a_293912]
-
IL-Israel IL-0 Întreg teritoriul țării - IN-India IN-0 Întreg teritoriul țării - IS-Islanda IS-0 Întreg teritoriul țării BOV, OVI, EQU, RUF, RUW KE-Kenya KE-0 Întreg teritoriul țării - MA-Maroc MA-0 Întreg teritoriul țării EQU MG-Madagascar MG-0 Întreg teritoriul țării - MK-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei*** Întreg teritoriul țării OVI, EQU MU-Mauritius MU-0 Întreg teritoriul țării - MX-Mexic MX-0 Întreg teritoriul țării BOV, EQU NA-Namibia NA-0 Întreg teritoriul țării EQU, EQW NA-1 La sud de linia cordonului sanitar care se întinde de la Palgrave Point, la
32004D0882-ro () [Corola-website/Law/292578_a_293907]
-
permit eliminarea unor produse din respectiva anexă; întrucât, ca urmare a acestei eliminări, art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1921/95 nu mai are obiect și ar trebui eliminat; întrucât, conform plafonului tarifar pentru vișine prelucrate provenind din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, fixat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 77/985 și administrat conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 123/986, produsele cuprinse în codul CN ex 0813 40 95 ar trebui adăugate la lista de produse pentru care sunt necesare licențe
jrc4147as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89311_a_90098]
-
această măsură pentru ciupercile conservate, iar Regulamentele Comisiei (CE) nr. 122/9811, modificat de Regulamentul (CE) nr. 1057/9812 și de Regulamentul (CE) nr. 123/98 referitor la vișinele prelucrate, provenind din Republica Bosnia-Herțegovina și Croația și din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și întrucât, pe de altă parte, menținerea respectivei liste pare inutilă pentru celelalte produse sau proveniențe; întrucât, din rațiuni de claritate și eficiență a aplicării, Regulamentul (CEE) nr. 3566/90 ar trebui abrogat; întrucât măsurile prevăzute în prezentul
jrc4147as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89311_a_90098]
-
Dispozițiile art. 14 alin. (3) și ale art. 16 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/97 nu se aplică operațiunilor de distribuire gratuită refugiaților din Kosovo și familiilor lor gazde, pe teritoriile Republicii Federale Iugoslavia (Serbia și Muntenegru), Albaniei, fostei Republici Iugoslave Macedonia, Bosniei și Herțegovina, Bulgariei și României. Pentru aceste operațiuni, statele membre transmit Comisiei: - în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, informațiile prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 659/97 în ceea ce privește operațiunile terminate, - o copie a notificării trimise
jrc4213as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89377_a_90164]
-
croaților și sârbilor cât și de către Austria Germană. După 1918, cei mai mulți dintre germano-austrieci, sloveni, croați și sârbi au părăsit Maribor pentru Austria, inclusiv oficialii vorbitori de limba germană, care nu provin din regiune. În 1941, Știria de Jos, o parte iugoslavă a Știriei, a fost anexată de Germania nazistă. Trupele germane au intrat în oraș, pe 8 aprilie 1941. Pe 26 aprilie, Adolf Hitler, care a încurajat adepții să "facă acest pământ german din nou", a vizitat Maribor și o mare
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
expulzata sumar de la sfârșitul războiului în 1945. După eliberare, Maribor s-a dezvoltat major în industrie cu forța de muncă calificată și că un centru cultural din nordul Sloveniei. Atunci cand Slovenia s-a retras din Iugoslavia în 1991, pierderea pieței Iugoslave a afectat grav economia orașului, care s-a bazat pe industria grea, ajungând la niveluri record de șomaj de aproape 25%. Situația s-a îmbunătățit începând cu mijlocul anilor 1990, cu dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și industrie, permițând depășirea
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie adoptată de unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de Dunăre ar fi o ramură veche aparținând populației dace din rândul căreia s-ar fi desprins (migrând spre Italia) latinii care a
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
unitățile administrative istorice, a pus capăt autonomiei croaților. Noua constituție a întâmpinat opoziție din partea principalului partid politic național—Partidul Țărănesc Croat (HSS) condus de Stjepan Radić. Situația politică s-a deteriorat mai mult după ce Radić a fost asasinat în parlamentul iugoslav în 1928, ceea ce a dus la dictatura regelui Alexander în ianuarie 1929. Dictatura a luat sfârșit oficial în 1931 când regele a impus o constituție mai unitaristă, și a schimbat numele țării în Iugoslavia. Sub conducerea lui Vladko Maček, HSS
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
impus o constituție mai unitaristă, și a schimbat numele țării în Iugoslavia. Sub conducerea lui Vladko Maček, HSS continuat să susțină federalizarea Iugoslaviei, ceea ce a avut ca rezultat acordul Cvetković-Maček din august 1939 și crearea banovinei autonome a Croației. Guvernul iugoslav a păstrat controlul apărării, securității, afacerilor externe, comerțului exterior și a transporturilor, în vreme ce restul problemelor au fost lăsate în seama Saborului croat și a banului numit de rege. În aprilie 1941, Iugoslavia a fost ocupată de Germania și de Italia
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
curând o mișcare de rezistență. La 22 iunie 1941 s-a înființat primul detașament de partizani lângă Sisak, ea fiind prima unitate militară formată de o mișcare de rezistență în Europa ocupată de naziști. Aceasta a declanșat începutul mișcării partizane iugoslave, o grupare de rezistență comunistă, multietnică, condusă de Josip Broz Tito. Mișcarea s-a extins cu repeziciune și la Conferința de la Teheran din decembrie 1943, partizanii au fost recunoscuți de Aliați. Cu susținerea Aliaților în termeni de logistică, echipament, pregătire
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
autonomie în cadrul federației. În 1967, scriitori și lingviști croați au publicat Declarația privind Numele și Statutul Limbii Croate Standard, cerând o mai largă autonomie pentru limba croată. Declarația a promovat mișcarea națională care dorea drepturi civile sporite și descentralizarea economiei iugoslave, ceea ce a culminat cu Primăvara Croată din 1971, suprimată de conducerea iugoslavă. Chiar și așa, Constituția Iugoslavă din 1974 a dat entităților federale o autonomie sporită, îndeplinind unul din țelurile Primăverii Croate, și aducând o bază legală pentru independența republicilor
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
privind Numele și Statutul Limbii Croate Standard, cerând o mai largă autonomie pentru limba croată. Declarația a promovat mișcarea națională care dorea drepturi civile sporite și descentralizarea economiei iugoslave, ceea ce a culminat cu Primăvara Croată din 1971, suprimată de conducerea iugoslavă. Chiar și așa, Constituția Iugoslavă din 1974 a dat entităților federale o autonomie sporită, îndeplinind unul din țelurile Primăverii Croate, și aducând o bază legală pentru independența republicilor federative componente. În anii 1980, situația politică din Iugoslavia s-a deteriorat
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Croate Standard, cerând o mai largă autonomie pentru limba croată. Declarația a promovat mișcarea națională care dorea drepturi civile sporite și descentralizarea economiei iugoslave, ceea ce a culminat cu Primăvara Croată din 1971, suprimată de conducerea iugoslavă. Chiar și așa, Constituția Iugoslavă din 1974 a dat entităților federale o autonomie sporită, îndeplinind unul din țelurile Primăverii Croate, și aducând o bază legală pentru independența republicilor federative componente. În anii 1980, situația politică din Iugoslavia s-a deteriorat, tensiunile naționale alimentate de Memorandumul
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
scopul de a obține independența față de Croația. Pe măsură ce tensiunile au crescut, Croația și-a declarat independența în iunie 1991, dar declarația a intrat în vigoare la 8 octombrie 1991. Tensiunile au escaladat în Războiul Croat de Independență după ce Armata Populară Iugoslavă și diferite grupări paramilitare sârbești au atacat Croația. Până la sfârșitul lui 1991, un război foarte intens dus de-a lungul unui front larg a redus controlul croat la circa două treimi din teritoriul țării. La 15 ianuarie 1992, Croația a
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Tito avea o aură al unui lider regional datorită inițiativelor sale aplicate pe plan extern, făcând presiuni asupra Albaniei în 1946 să semneze serie de acorduri vamale și monetare care o transformau într-o a VII-a republoca a Federației Iugoslave. Se dorea crearea unei federații balcanice compusă și din Iugoslavia, România, Bulgaria, Ungaria și Cehoslovacia. Stalin era nemulțumit însă de manifestarea individualităților în jurul său. A sabilit limite clare în cadrul cărora puteau evolua tinerele democrații populare, iar demersurile lui Tito erau
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
în martie 1948, Stalin și-a retras consilierii, iar la 28 iunie 1948, Kominformul a condamnat politică lui Tito, Stalin chiar forțând înlocuirea acestuia la conducerea partidului cu oameni loiali Moscovei. La 28 iulie, a fost convocat Congresul Partidului Comunist Iugoslav care a decis să-l sprijine pe Tito și să elimine elementele staliniste din partid. Se crease un curent antistalinist la nivelul celorlalte state socialiste. Se dorea constituirea la frontiera Iugoslaviei a unei zone care să fie formată din state
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
manieră de abordare a problemelor se apropiau mai degrabă de politică Chinei comuniste a lui Mao Zedong. Iugoslavia a semnat doar manifestul pentru pace. La 13 martie 1958, Tito a publicat un document care conținea orientările majore ale Partidului Comunist Iugoslav și principiile pe care se axa în relațiile dintre țările socialiste-egalitate și neamestec în treburile interne. Nemulțumirea URSS și Chinei a fost mare, anulând creditele promise Iugoslaviei anul anterior. Mao nu contestase autoritatea URSS până în 1957. După moartea lu Stalin
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
-se, astfel, agresiunii forțelor Axei, Germania și Italia. Aceste acțiuni au intensificat conflictul Japoniei cu Statele Unite și Regatul Unit, care au reacționat printr-un boicot petrolier. "Articole principale: Frontul de Răsărit, Războiul în continuare, Atacul de la Pearl Harbor" Europa: Guvernul iugoslav a cedat presiunilor italo-germane și a semnat, la 25 martie 1941, Pactul Tripartit. Au urmat demonstrații anti-puterile Axei în țară și o lovitură de stat care a înlocuit, la 27 martie 1941, guvernul cu un altul pro-Aliați. Forțele lui Hitler
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]