28,495 matches
-
și evitarea unor discriminări între categoriile de furnizori - astfel încât și furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP vor avea aceeași obligație de suportare a costurilor ca și ceilalți furnizori de comunicații electronice. ... 59. Cu privire la invocarea jurisprudenței CEDO, respectiv a Cauzei Zakharov contra Rusiei, președintele Senatului arată că legislația din România a transpus numeroase garanții de prevenire a abuzurilor, la recomandarea respectivei instituții, iar existența autorizării este prevăzută expres de prevederile criticate, nerespectarea acestei obligații de persoanele
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
menționate deja în legislația națională. Astfel, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice definește datele de trafic și prevede obligația ca acestea să fie puse la dispoziția autorităților. Mai mult, jurisprudența CJUE de actualitate [Decizia CJUE din 6 octombrie 2020, în Cazul C623/17 (Privacy International) și în cazurile reunite C-511/18 (La Quadrature du Net and Others), C-512/18 (French Data Network and Others) și C-520/18 (Ordre des barreaux francophones et germanophone and
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială. Acest principiu este definitoriu pentru a înlătura criticile autorilor sesizării cu privire la presupusa încălcare a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție. ... 66. Invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că Legea fundamentală nu definește noțiunea de viață intimă, familială și privată, aceasta fiind protejată de lege în condițiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
doar solicitarea adresată de organele de urmărire penală furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului de transmitere a datelor reținute este supusă autorizării prealabile a judecătorului de drepturi și libertăți. Invocând jurisprudența Curții, Guvernul arată că „solicitările de acces la datele reținute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanței judecătorești, lipsind
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
secretul corespondenței. ... 80. De asemenea, se poate observa că tehnica de reglementare relativă la extinderea categoriilor de date care sunt prelevate de „organele de aplicare a legii“ conservă în textul legii vicii de neconstituționalitate constatate de către Curtea Constituțională în jurisprudența sa prin raportare la încălcarea garanției fundamentale a dreptului la viață privată. Așa fiind, apreciază că aspectele invocate de către autorii sesizării de neconstituționalitate pot fi considerate drept întemeiate prin raportare la lezarea art. 26 din Constituție. ... 81. Pe de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de lege excedează cadrului de reglementare al directivei pe care legea o transpune, deoarece nu se limitează la scopul și spiritul acesteia care vizează strict realizarea pieței interne în domeniul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice. Însă, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, actul care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție, respectiv Directiva (UE) 2018/1972, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
nefiind incident în speță, întrucât face referire la prioritatea de aplicare a tratatelor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului. Cel mult, ar fi putut fi incident art. 11 alin. (1) din Legea fundamentală, după cum a reținut Curtea în jurisprudența mai sus citată. Ca atare, Guvernul apreciază că aspectele invocate de către autorii sesizării de neconstituționalitate sunt neîntemeiate prin raportare la criticile formulate. ... 86. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 10 din legea criticată privind modificarea Legii
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
din circuitul agricol a altor persoane decât proprietarii acestora, este dezvoltată în mod clar pe parcursul mai multor ipoteze ale normei criticate, astfel încât interpretarea textului să poată fi realizată, în caz de nevoie, de către instanțele de judecată“. Invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că interpretarea normelor criticate „depinde de practică și nu încape îndoială că instanțele interne sunt cele mai în măsură să examineze și să interpreteze legislația națională“. Reglementarea „este clară și previzibilă, interpretarea normei juridice urmând să fie
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 13 din legea criticată cu referire la prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, Guvernul apreciază ca fiind relevante considerentele expuse de către Curtea Constituțională în jurisprudența sa (Decizia nr. 313 din 9 mai 2018) privitoare la compatibilitatea dreptului fundamental la un mediu sănătos cu posibilitatea operatorilor economici de a exploata în mod oneros o activitate economică în interiorul zonelor naturale care beneficiază de protecție juridică. De
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aspectele inoculate de către autorii sesizării de neconstituționalitate sunt neîntemeiate prin raportare la critica formulată vizavi de art. 53 din Constituție“. ... 90. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 147 alin. (4) din Constituție, Guvernul apreciază că, deși în jurisprudența sa Curtea Constituțională a trasat cu claritate exigențele pe care trebuie să le îndeplinească o reglementare în materia competenței organelor judiciare de a desfășura activitatea de supraveghere tehnică și de punere în executare a acesteia și care, în accepțiunea Codului
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
norma precizează expres că acestea sunt cele dispuse în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală sau ale Legii nr. 51/1991. ... 105. În ceea ce privește modul de autorizare a mandatelor din care pot rezulta înregistrări, Curtea reține că, în jurisprudența sa (Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2020, sau Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aduc atingere posibilității autorităților competente de a avea acces la datele de trafic, în condițiile legii“. ... 135. Cu privire la limitarea exercițiului dreptului la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, precum și a libertății de exprimare, în jurisprudența sa (Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014, Decizia nr. 461 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
că „tocmai datorită naturii și specificului primei etape, din moment ce legiuitorul consideră necesară reținerea și stocarea datelor, prin ea însăși doar această operațiune nu contravine dreptului la viață intimă, familială și privată, ori secretului corespondenței. Nici Constituția și nici jurisprudența Curții Constituționale nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic și de localizare, cu condiția însă ca accesul la aceste date și utilizarea lor să fie însoțite de garanții și să respecte principiul proporționalității“. Prin urmare
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
respectă condițiile impuse de principiul proporționalității și nu oferă garanții care să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăși esenței dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată, Curtea urmează a analiza în ce măsură considerentele reținute în jurisprudența sa sunt incidente și în prezenta cauză. Curtea pornește de la constatarea că noua reglementare stabilește obligația în sarcina tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de a furniza informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
viața cotidiană, locurile de ședere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activitățile desfășurate, interesele personale, relațiile sociale ale acestor persoane și mediile sociale frecventate de ele“ (Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, paragraful 56). ... 153. Deși, în jurisprudența sa, Curtea nu a negat scopul în sine avut în vedere de legiuitor, în sensul că este absolut necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate și eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare și tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
nici într-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private“. Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în care se arăta că, „întrucât autoritățile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiționarilor, aceștia puteau să își folosească bunurile, să le vândă, să le lase moștenire, să le doneze sau să le ipotecheze
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
judecătoresc al instanței, demonstrează caracterul necesar, adecvat și proporțional al măsurilor impuse de lege, prin care se stabilesc conținutul și limitele dreptului de proprietate, în sensul prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituție. ... 167. În același sens este și jurisprudența CEDO, care, în repetate rânduri (spre exemplu, Hotărârea din 24 februarie 2008, pronunțată în Cauza Dacia S.R.L. împotriva Moldovei, Hotărârea din 22 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, sau Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunțată
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (a se vedea Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, National Farmers’ Union și alții, C-157/96). În acest context, astfel cum s-a reținut în mod constant și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (a se vedea Hotărârea din 13 decembrie 1979, Haner c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; Cauza R. c. Intervention Board, ex parte E.D.&F.Man Sugar Ltd, C-181/84), ținând cont de tradițiile constituționale comune statelor membre, măsurile și
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
2.325D/2018 la Dosarul nr. 1.328D/2018, care a fost primul înregistrat. ... 10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 11. Prin Încheierea din 10 septembrie 2018 și Decizia penală nr. 1.731 din 10 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 1.215/267/2017 și nr. 18.656/215/2016, Curtea
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Chiar dacă principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constituțional, încălcarea lui contravine principiului separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul nu poate desființa hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, intervenind astfel în procesul de realizare a justiției. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 6 din 11 noiembrie 1992, nr. 96 din 24 septembrie 1996, nr. 259 din 24 septembrie 2002 și nr. 1.055 din 9 octombrie 2008. De asemenea, autorul excepției Cristinel Stătulescu arată că dispozițiile art.
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ și denumirile specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat și nici însemnele specifice profesiei, respectiv „unde nu pot fi folosite însemnele și denumirile arătate“. Arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că o noțiune legală poate avea un conținut și un înțeles autonom, diferit de la o lege la alta, cu condiția ca legea care utilizează termenul respectiv să îl și definească. În caz contrar, destinatarul normei este acela care
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
raport de prevederile constituționale invocate“. ... 15. Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale menționate de autorul excepției. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 321 din 14 septembrie 2004, nr. 806 din 9 noiembrie 2006, nr. 412 din 8 octombrie 2013, nr. 144 din 18 martie 2014 și nr. 509 din 30 iunie 2015. ... 16
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
la sine înțeles că nu este posibilă îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului instituționalizat de acest act normativ. ... 24. La rândul său, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, mai sus menționată, paragraful 32, a reamintit jurisprudența sa în materie, prin care a statuat că avocatura reprezintă un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat este exercitată de un corp profesional selectat și care funcționează după reguli stabilite
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]