66,303 matches
-
pe degetele de la ambele mâini, doar două fiind cu adevărat capodopere: "Jurnalul fericirii" de N. Steinhardt și "Adio, Europa!" de I.D. Sîrbu (deși au mai existat și altele care au avut impact, "Luntrea lui Caron", romanul lui Lucian Blaga sau "Jurnalul" lui Mihail Sebastian). Despre literatura română publicată în deceniul care a trecut (ar fi, desigur, mai mult decât meritorie încercarea unui istoric literar care și-ar asuma o astfel de panoramă) îmi îngădui să spun că nu a strălucit: poezie
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
aceasta și din pricina căderii comunismului, regimul autoritar instaurând, odinioară, o cenzură aparte destinată dramaturgiei autohtone. Ce-i drept au înflorit eseul politic și jurnalismul pamfletar care au captat în mod real atenția cititorilor; apoi mărturiile de detenție și deportare și jurnalele care au erupt în mod spectaculos, datorită faptului că asemenea scriitură nu avea cum să fie permisă de regimul comunist. Scepticismul meu privind cultura română nu este unul demolator, fiindcă, făcând parte eu însămi din ea, scopul meu nu este
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
Eugen Negrici, desferecătoare de sertare și pas cu pas exegetică, fie că se va încredința analizei din postfața datorită Lidiei Vianu, ce demonstrează că George Virgil Stoenescu a aparținut dizidenței și chiar rezistenței - va parcurge cele șapte stații ale acestui jurnal liric remarcând continuitatea de inspirație. Și aceasta într-o progresie incontestabilă către suprema puritate a sonului. Va fi, astfel, lectorul mulțumit de a fi întâlnit o certă personalitate lirică, se va încânta că din scufundarea cetății Ys și tainicele ritualuri
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
moment de criză a romanului sau într-un moment bun? Discuțiile au dus la concluzia că, după primii ani postdecembriști, în care romanul își diminuase simțitor prezența, până la a ieși, aproape, din scena literaturii, sub presiunea exercitată de literatura non-fictivă (jurnale, memorialistică, reconstituirii întemeiate pe documente literare sau istorice), după acest reflux așadar, dictat de împrejurări specifice, literatura de ficțiune și în primul rând romanul au revenit în atenție. Se poate chiar vorbi despre o contribuție concertată la reafirmarea romanului a
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
vorbirea noastră [...] răspunde exact tiparelor de viață actuale din societatea basarabeană". * Fiindcă a venit vorba de limbă, chichiriciosul Cronicar a observat, pe mult prea întinsul spațiu pe care și l-au rezervat în acest număr directorul și redactorul-șef pentru Jurnalul lor pe două voci, în care își povestesc în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte puse în circulație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care intenționa, mai tîrziu, să le dea forma unei noi serii de memorii. N-a mai apucat s-o facă pentru că, în 1948-1949, e arestat și o sfîrșește
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care intenționa, mai tîrziu, să le dea forma unei noi serii de memorii. N-a mai apucat s-o facă pentru că, în 1948-1949, e arestat și o sfîrșește umilitor și tragic în teribila închisoare din
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
e valabilă (poate amîndouă deopotrivă) rămîne faptul că, de astă dată, cinismul său funciar i-a jucat festa, ucigîndu-l în mari chinuri și lipsuri. Ar fi putut s-o sfîrșească mai tîrziu, în străinătate, în liniște și confort. Din acest jurnal al lui Argetoianu (pe care l-a păstrat fiica sa) au rămas multe caiete proiectate de editor (dl Stelian Neagu) să apară în zece volume. Deocamdată, în 1998 și 1999 au apărut primele două volume, conținînd însemnările din februarie 1935
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
au apărut primele două volume, conținînd însemnările din februarie 1935 pînă în iunie 1937. Aceste însemnări nu au, desigur, calitățile scriitoricești ale memoriilor, deși, uneori, unele portrete ale unor personaje minore sînt la locul lor bine creionate. Negreșit însă că jurnalul lui Argetoianu e o contribuție de prim ordin la cunoașterea, și din perspectiva sa profund subiectivă, a epocii cu toate ale ei alcătuiri și înfruntări politice de interese. Cum spuneam, Argetoianu, deși avea o minusculă grupare politică a sa, conta
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
radicală încît, practic, să desființeze partidele, regele avînd deplina libertate de a-și alcătui guverne lui obediente. Dar, repet, regele era, ca fire, un nehotărît, consumîndu-și energia pentru imaginarea unor noi uniforme și decorații (de care Argetoianu rîde mult în jurnal) și în clasarea timbrelor în albume. Între timp, Goga primește sugestia lui Alfred Rosenberg, ideologul partidului nazist, de a fuziona cu gruparea antisemită a lui A.C. Cuza, formînd Partidul Național Creștin. Această decizie modifică lucrurile, scoțînd un competitor (Goga) din
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Cuza, formînd Partidul Național Creștin. Această decizie modifică lucrurile, scoțînd un competitor (Goga) din cursa pentru alcătuirea unui guvern dictatorial. Și asta pentru că puterile democratice occidentale, al căror exponent în țară era N. Titulescu ca ministru de Externe, încriminat, în jurnalul pe care îl comentez, pînă la izgonire din funcțiune, cu cele mai murdare invective, nu agreau partidele de extremă dreaptă, iar regele ținea încă seama de opinia lor, spre dezamăgirea deznădăjduită a lui Argetoianu. Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
în 16 februarie 1936, "socotesc că numai un guvern de reforme radicale, un guvern dictatorial poate scăpa țara". Pînă una alta, aduna date și cifre despre panamale și acte de corupție ale guvernului, regelui și ale Camarilei sale. Din acest jurnal reiese că fenomenul corupției e generalizat, calcula cît primește suveranul și familia regală de la B.N.R., era virulent cu matrapazlîcurile lui Mitiță Constantinescu, guvernator al B.N.R. (mai înainte Dorel Dumitrescu), colecta știri despre actele de scandaloasă corupție ale lui Malaxa, Auschnit
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Dar acuzațiile constante ale lui Maniu împotriva Elenei Lupescu îi creau o situație imposibilă și lui Mihalache, ca pretendent la succesiune. Argetoianu detesta, deopotrivă, aceste personalități ale P.N.Ț., tocmai pentru democratismul lor consecvent. Pe Mihalache îl încondeia amarnic în jurnal, denumindu-l cînd "Cămășarul", cînd "condamnat la cămașă pe viață" (pentru că președintele P.N.Ț. se purta în costum țărănesc, cu cămașa peste pantaloni), cînd Jean Mihalaș (pentru că n-ar fi știut franțuzește). Paraponul e, tot timpul, îndreptat înspre gruparea liberală
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Argetoianu s-a plictisit atîta cu așteptarea deciziei regale (un informator al său din cercurile palatine îl vizita periodic, ținîndu-l la curent cu intențiile suveranului care vorbea, invariabil, la superlativ despre fostul și viitorul ministru) încît îl încondeia, batjocoritor, în jurnal, și pe acesta, și pe Duduia lui. În 19 aprilie 1936 e primit în audiență la rege. Consecvent cu opiniile sale, îl sfătuiește pe suveran să dea la o parte partidele pe care să le desființeze și să renunțe la
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
A tot așteptat zadarnic dictatura regală, fără a fi și un beneficiar al grației suveranului. Antidemocratismul său consecvent a fost, totuși, înșelat chiar de dictator. Dl. Stelian Neagoe, după ce a editat memoriile, acum se îngrijește, la propria editură, de publicarea jurnalului. Face, prin aceasta, un serviciu util cunoașterii epocii deși acum a renunțat pînă și la indicele analitic de nume, mulțumindu-se cu editarea, probabil corectă, a textului Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. I 1998, vol 2, 1999. Ediție și indice
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Z. Ornea Scriitor de formulă experientalistă sau a autenticității, care cultiva jurnalul ca modalitate de expresie, M. Blecher a creat, prin cele două romane ale sale (Întîmplări în irealitatea imediată, 1936, și Inimi cicatrizate, 1938), un univers al său, terifiant. Cum întreaga această formulă naratologică dezvăluia trăiri intime, la Blecher această trăire
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
pentru a isprăvi un lucru început. La sfîrșitul aceleiași luni îl înștiința că M. Sebastian, vizitîndu-l, a luat cu el manuscrisul viitorului roman, pe care l-a citit la Roman fiind tulburat de valoarea lui și a universului recreat. În jurnalul său, Sebastian a însemnat după această vizită: "Am plecat de acolo copleșit, uzat. Aveam impresia că nu voi putea reintra în viață. Totul mi se părea inutil, absurd... Acum totul a trecut, într-un fel, am uitat. Mă voi duce
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
C. Rogozanu Noua carte a lui Alexandru Sever, Inventarul obsesiilor circulare, exploatează din plin ambiguitățile genului diaristic. Deși nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, o principală "obsesie circulară" a Inventarului este condiția notației izolate, fără alt context decît vîrsta autorului (atît spirituală cît și biologică). Iată justificarea din "Argument": "Ab originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
decît vîrsta autorului (atît spirituală cît și biologică). Iată justificarea din "Argument": "Ab originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento mori. Și așa a și fost din capul locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu jurnal propriu-zis, ci
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
justificarea din "Argument": "Ab originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento mori. Și așa a și fost din capul locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu jurnal propriu-zis, ci recondiționarea notelor de laborator ale unui scriitor. Romanele lui
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu jurnal propriu-zis, ci recondiționarea notelor de laborator ale unui scriitor. Romanele lui Alexandru Sever (Cezar Dragoman, Cercul, Impostorul sau Cartea morților) au generat, în momentul creației, o întreagă serie de posibile personaje, de replici virtuale care nu au mai avut loc
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
Romanele lui Alexandru Sever (Cezar Dragoman, Cercul, Impostorul sau Cartea morților) au generat, în momentul creației, o întreagă serie de posibile personaje, de replici virtuale care nu au mai avut loc în formula finală. Astfel de însemnări au alcătuit un jurnal a posteriori. De obicei intenția de a scrie jurnal este anunțată din primele pagini. În acest caz, textul și-a precedat eticheta; notația susținută a început să capete formă în ciuda caracterului eterogen - forma unui "calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
Cartea morților) au generat, în momentul creației, o întreagă serie de posibile personaje, de replici virtuale care nu au mai avut loc în formula finală. Astfel de însemnări au alcătuit un jurnal a posteriori. De obicei intenția de a scrie jurnal este anunțată din primele pagini. În acest caz, textul și-a precedat eticheta; notația susținută a început să capete formă în ciuda caracterului eterogen - forma unui "calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile în forma lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
jurnal este anunțată din primele pagini. În acest caz, textul și-a precedat eticheta; notația susținută a început să capete formă în ciuda caracterului eterogen - forma unui "calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile în forma lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul" lui Alexandru Sever nu conține datări ci doar o numerotare a fragmentelor (de la 1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi de roman, eseuri care se întind pe mai multe
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi de roman, eseuri care se întind pe mai multe pagini, toate fiind egale în fața necruțătoarei numărători. O numărătoare diferită de cea a jurnalului și, paradoxal, atît de intimă acestui gen. Este revelatoare dragostea pentru calendare a unui personaj care apare frecvent în însemnări - Iraclide (din Impostorul, 1977): "Poate că și de aceea, de cîte ori în preajma unui început de an cumpăr un calendar
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]