4,013 matches
-
fi vorba acolo? Ar fi vorba... (m-am încruntat ca să câștig timp). Ar fi vorba despre un cioban din satul meu din copilărie, a cărui poreclă era „Când mă uit, laba sucită“... M-a pus să repet. — „Când mă uit, laba sucită“. — De ce-l chema așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile sunt partea cea mai atrăgătoare, de un erotism calm, sigur de sine. — Pentru că acestui cioban îi plăcea să povestească tandru cum ajunsese el
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
oile doar desculț, tălpile lui cu fisuri pietrificate putând traversa și focul Iadului, dar odată, nefiind atent, pe când trecea pe lângă o căruță, povestea el, „mi-a venit căruța cu roata peste picior, am auzit o trosnitură... și... când mă uit - laba sucită“... A râs, indulgentă. — N-ai unde să dormi? mi-a zis blând. M-am bâlbâit. — E așa de evident? — Haide, haide. Zi ce vrei. — Pot să dorm aici în noaptea asta? — Ochii Dochiei. OK. Vino să-ți arăt camera
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
servea când pentru supa oștirii, când pentru baia ibovnicelor trimisului împărătesc cu inel pe care scria SPQR... își închisese și ea cartea și privea drept înainte. — Deseori întâlneau tabere de sciapozi, creaturi umanoide din deșert, cu un singur picior cu laba enormă, picior-umbrelă care, atunci când ei avansează țopăind, îi ajută să nu se scufunde în nisip, iar când e prea cald dumnealor se întind pe spate și-și ridică dea supra laba cu degetele rășchirate, făcându-și astfel umbră, de unde le
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
creaturi umanoide din deșert, cu un singur picior cu laba enormă, picior-umbrelă care, atunci când ei avansează țopăind, îi ajută să nu se scufunde în nisip, iar când e prea cald dumnealor se întind pe spate și-și ridică dea supra laba cu degetele rășchirate, făcându-și astfel umbră, de unde le și vine în greacă numele de sciapozi, „umbră cu piciorul“... Am mai tras un gât de bere și am urmat: — Au înfățișare umană și cântă duios, iar carnea lor e foarte
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nivelul meu? Da, măi băieți, s-a întrupat în matahala asta care-o vedeți voi, și uite-o cum se bălăcește în lumea noastră de căcat pentru mine, mă, pentru mine, care altfel trăiam cu o femeie normală sau făceam labă până candream, dar nu cunoșteam așa ceva... așa ceva cosmic! Tăcea și se mai gândea puțin și după aia iar zicea: — Cică a mai fost unu’ ca mine, unu’ genial, tot demult, un filozof d-ăla grec, care s-a dus la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a moștenit de la Aurel Vlaicu o formulă de taină, pe care cel ce o pronunță în somn, în timp ce sforăie, dacă poate să facă să coincidă vârful sonor al sforăitului cu silabele accen tuate ale formulei, nu va mai face niciodată labă. Aici Găinaț avea două obiecții: a) sunt cei care nu sforăie sortiți să facă labă veșnic? b)în cazul că treaba merge într-adevăr, care-i avan tajul? în seara aia începuse să ne citească cum el și Tanti Justina
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în somn, în timp ce sforăie, dacă poate să facă să coincidă vârful sonor al sforăitului cu silabele accen tuate ale formulei, nu va mai face niciodată labă. Aici Găinaț avea două obiecții: a) sunt cei care nu sforăie sortiți să facă labă veșnic? b)în cazul că treaba merge într-adevăr, care-i avan tajul? în seara aia începuse să ne citească cum el și Tanti Justina, numiți în carte Yakul și Hâca, au făcut istoria lumii. Capitolul întâi începea așa: Când
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să facă un tiv la gaura steagului, ca s o ntărească, că altfel se putea sfâșia. Știa el că belgienilor le plac steagurile cu gaură la mijloc. Că le-aduce aminte de Revoluția noastră. Așa că mă chemă la el. — Mă, Labă, zise. Ia du te tu la Pampas și spune-i să întărească gaura de la steag. Așa mi-a zis. Acuma, Manciuzdă, când te chema la el, îți spunea mai întâi Drepți ! și, când stăteai drepți, îți zicea: — Dă-mi o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi n-au avut niciodată un vodă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi n-au avut niciodată un vodă Ștefan, nici ei și nici strămoșii lor. Nur Iulian îi disprețuiește pentru asta, dar fără să le-o arate. Xhaferi e bolnav la cap și, dacă cineva
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
piept, lucind în soare. Avea un chip radios, rânjind știrb la drumeți, cu pleoapele mereu căzute peste globii ochilor, lăsând o fantă îngustă prin care se strecura cu greu zeama urduroasă a uităturii. Împotriva frigului, își purta tot timpul anului labele picioarelor înfășate, până sub genunchi, în ziare strâns legate cu fâșii de gutapercă muiate într-un amestec puturos de rachiu de drojdie cu scrum de bălegar, ceea ce făcea să fie în permanență însoțit de roiul bâzâitoare de muște mari și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
urmă și nu vede cum ne-am lipit unul de altul... Noroc că... Bum-bum! Bum! Parcă a fost o salvă de artilerie. Lupul era? Ori numai fantoma lui? Ați văzut și voi ce-am văzut eu: o matahală stând pe labele din spate, cu două urechi ascuțite și botul căscat imens, a urlet mut? În ce fantomă am tras? - Hai să vedem ce dracu' am făcut! mormăie Mihai înciudat, desprinzându-și lanterna agățată la brâu. O aprinde și ne apropiem de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
un fapt, petrecut cu mulți ani în urmă pe când îmi exercitam profesia de dascăl la Bârlad. Ajuns la vârsta pensionării, un venerabil profesor de germană, a fost surprins de unul dintre amicii săi, venit să-l vadă, mergând în patru labe și având în spate pe nepoțica lui de 2-3 ani care, fericită, îi adresa îndemnul: di, cal, di! Fără să se simtă jenat de postura inedită în care se afla, la nedumerirea afișată și exprimată de vizitator, ilustrul profesor i-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Nimeni nu avea voie să lipsească. După ce toate animalele din junglă s-au adunat la locul stabilit, fără a mârâi unele la altele și fără a-și arăta colții, se arătă și leul.Le salută scuturându-și coama, Își puse labele din față pe un trunchi răsturnat, apoi le Învălui pe toate cu o privire severă.Îndată Începu să le vorbească cu glasul lui răgușit și le explică pricina pentru care s-au adunat aici așa de dimineață. Regele avea nevoie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
priviți ca necurat orice dobitoc cu unghia despicată, dar care n-are copita despărțită și nu rumegă; oricine se va atinge de el va fi necurat. 27. Să priviți ca necurate toate acele dobitoace cu patru picioare, care umblă pe labele lor: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat pînă seara; 28. și oricine le va purta trupurile moarte, își va spăla hainele și va fi necurat pînă seara. Să le priviți ca necurate. 29. Iată, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
că în rândurile muncitorilor industriali din țările central-europene 30-40% regretă statutul și securitatea muncii din timpul acestui regim. În cazul nostru, mulți români au uitat de cozile din fața alimentarelor pentru a prinde rația de zahăr și ulei ori punga cu labe de pui sau „adidași”, au uitat de foamea și frigul din case. Muncitorii amenințați de șomaj se sinchisesc foarte puțin de marile libertăți pe care le-a adus revoluția din 1989. Românii nu se dau în vânt după capitalismtc "Românii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
se masturbeze în fața camerelor de filmat, îmbrăcați în lenjerie de damă, legați cu cabluri electrice de penis, mușcați de câini de atac special antrenați. Un copil violat de un soldat. O bătrână irakiană de 70 de ani, pusă în patru labe și călărită de soldații americani. Civili irakieni împușcați din elicopter. Alte seturi de fotografii arată atrocități asemănătoare comise de militari britanici. Trei militari americani, sg. Mike Sindar și soldații Ramon Leal și David Bischel, declară că astfel de comportamente agresive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nenorociților de țărani, jecmăniți de strângătorii de biruri ai nobilimii și ai regelui. Și În miezul acelei corupții și nebunii, În răspăr cu mersul Istoriei, ca un splendid animal teribil În aparență, În stare să mai dea strașnice lovituri de labă, dar cu centrii vitali atacați de tumori maligne, această nefericită Spanie era viermănoasă pe dinăuntru, osândită la o decadență inevitabilă, al cărei spectacol nu putea scăpa clarviziunii acelui om excepțional care era don Francisco de Quevedo. Însă eu, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
înșirat pe un codru de pâine o felie de salam cu soia, în timp ce făceau abuz de neuroni ca să găsească o cale de a încălzi garsonierele confort trei pentru a nu fi azvârliți de nevastă din pat pe motiv că au labele reci. De ce te burzuluiești și te strâmbi la ecranul televizorului? În fond, o iubire la pachet, organizată scrupulos cu șampanie și lumânări parfumate pe marginea căzii, nu dă niciodată greș, conform specialiștilor. Zici că sfântul ăsta n-apare decât pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Îi trântea ușa în nas, așa cum faci cu imbecilii care nu înțeleg lucruri dintre cele mai simple. Lucru dintre cele mai simple era, desigur, faptul că unul ca Pușkin, bunăoară, nu te slobozește cu una, cu două odată ce a pus laba pe tine. Și apoi, să fie clar, nu putea în prezența maestrului, posesor al unui inefabil surâs exotic, să se scuze idiot cu „să vedeți, domnule Pușkin, oi fi dumneata mare om, mare literat, mare poet, da’ am și eu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
făcut altă prostie venind. Unde? mai întrebă o dată. Da ce-i cu hainele astea pe tine? Văd că ești pus la șapte ace! Parcă ești ginerică, râse mecanicul, făcându-i cu ochiul, adică să te fofilezi, șmechere, să nu pună laba pe tine! Cine să creadă, înțolit în costum de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cu apa izvoarelor. Știi câte poate învăța omul de la pomi? De la ape și de la înțelepciunea animalelor? Am să-ți povestesc odată cum mănâncă ursul ovăz în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și, după ce-i umple brațele primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie frică? Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cade istovit la pămînt, afundîndu-se într-un somn plin de vise ciudate. Pe întinderea înghețată, lucind ca oglinda, apar sute și mii de copci, iar din fiecare copcă răsare cîte o vidră neasemuit de frumoasă, cu blana de argint, cu labele de aur și cu ochii strălucind ca două pietre nestemate. "O trosnitură neașteptată îl grăbi să ridice oțelele puștii: la douăzeci de pași depărtare se deschisese, ca din senin, o copcă largă, un adevărat ochi de baltă... Și mult se
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
a locului de muncă. În loc să vadă în asta o avansare a României spre Occident, simetrică traversării Prutului de către românii moldoveni, ne punem de bunăvoie la gât lanțurile în care-ar trebui să stea câinii de la asociația cu frumoasa titulatură "Patru labe", priponiți de-un gard putred, într-o curte prăfoasă și murdară. Fie că e vorba de oameni sau de câini, România are o singură șansă de supraviețuire: să se lepede de mentalitatea de victime resemnate. Fondurile sosite din străinătate pentru
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]