11,415 matches
-
Universitatea Jagellonă și simultan (1932-1939) predă la Academia Comercială din Cracovia cursuri despre sistemul economic al României. Ultima parte a vieții sale a stat sub semnul traumelor. Materialele de arhivă consemnează o arestare în 1939 urmată de o detenție în lagărul din Sachsenhausen (Germania), de unde este eliberat în 1940. În timpul ocupației studiază limba germană, pe care o va preda la două școli din Cracovia. În 1945, la propunerea profesorului We˛dkiewicz, este abilitat ca docent particular să predea și lingvistică romanică
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
al replicii și o bună știință a mecanismului dramaturgic. De prin 1985, în urma schimbărilor social-politice, scriitorul revine la jurnalul Eu și lumea, pe care îl va publica în 1991. Include aici narațiuni ce denotă o deosebită forță de evocare a lagărelor de concentrare comuniste, unele texte (Prânzul anchetatorului, Damenvals, Taina primei nopți) dovedindu-se subtile nuvele psihologice. SCRIERI: Zările ne cheamă, Chișinău, 1959; Venea un om pe drum de țară, Chișinău, 1962; Fata cu harțag, Chișinău, 1962; Dragoste, Chișinău, 1963; Urme
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
a distinge net spațiile statale de cele nestatale Își arată utilitatea logică. Natura amenințării militare face să fie necesară existența unor spații statale clar delimitate, ușor de ținut sub observație și de păzit, cum ar fi fortărețele, așezările forțate sau lagărele de concentrare. În epoca modernă, exemple de acest gen se găsesc În așa-numitele sate noi din Malaezia colonială, create timpul Stării de Urgență de după cel de-al doilea război mondial, concepute special pentru a sechestra populația chineză alcătuită din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai apoi copiat În cazul „cătunelor strategice” din Vietnam, unde locuitorii care opuneau rezistență erau domiciliați În case identice, numerotate și aranjate În rânduri drepte. Intrarea și ieșirea oamenilor din casă erau strict supravegheate. Mai era doar un pas până la lagărele de concentrare construite În timpul războiului, pentru a crea un spațiu statal lizibil, mărginit și concentrat și a-l izola cât mai bine de exterior. În acest caz, controlul direct și disciplina erau mai importante decât aproprierea. În perioada recentă, s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
posibilitatea luării inițiativei la un număr mic de persoane” (citat În Irving Louis Horowitz, The Anarchists, Dell, New York, 1964, p. 83. Luxemburg, „The Russian Revolution”, p. 391. Ibid. Kollontai, spre deosebire de mulți alți disidenți, nu a fost asasinată sau trimisă În lagăr. Ea a supraviețuit unei serii de slujbe pur ceremoniale și de ambasador, ce i se oferiseră În mod explicit, pentru a-și mai tempera criticile. Vezi Beatrice Farnsworth, Alexandra Kollontai: Socialism, Feminism, and the Bolshevik Revolution, Stanford University Press, Stanford
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1941 i se acordă o bursă Humboldt în Austria, și în anul următor primește numirea ca atașat de presă la Consulatul român din Viena. În august 1944, considerat „cetățean al unei țări inamice”, este internat pe rând în mai multe lagăre din Germania și Austria; e evacuat de armata engleză în alt lagăr, la Bologna, de unde este eliberat la sfârșitul războiului. Refuză să se întoarcă în țară și rămâne în Italia. În 1946 un „tribunal al poporului” din București îl condamnă
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
următor primește numirea ca atașat de presă la Consulatul român din Viena. În august 1944, considerat „cetățean al unei țări inamice”, este internat pe rând în mai multe lagăre din Germania și Austria; e evacuat de armata engleză în alt lagăr, la Bologna, de unde este eliberat la sfârșitul războiului. Refuză să se întoarcă în țară și rămâne în Italia. În 1946 un „tribunal al poporului” din București îl condamnă, sub acuzația de înaltă trădare, la muncă silnică pe viață, zece ani
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în urmă, în reviste de extremă dreapta, comentate în fraze pline de venin, sub semnătura unuia dintre fruntașii partidului, André Wurmser. Concluzia comentariului era că H. reprezenta pozițiile prohitlerismului și ale antisemitismului, a slujit „celor care au construit crematoriile” din lagărele de exterminare și, în consecință, era el însuși un criminal de război. În aceste împrejurări, printr-o scrisoare adresată la începutul lui decembrie 1960 juriului Academiei Goncourt, scriitorul renunță la premiu. Un ziar de prestigiul lui „Le Monde” înregistrează (4-5
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
spațiu, crâmpeie de fițuică în dâra de vânt a unui tren.” În urma publicării pamfletului Baroane (625/1943), numărul următor, care conținea un alt pamflet, Schimbarea la față, este confiscat, ziarul interzis, iar autorul, poetul Cuvintelor potrivite, arestat și închis în lagărul de la Târgu Jiu. I.z. reapare pentru scurt timp la 24 august 1944, dar nu rezistă decât patru numere. M.Pp.
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își pierde în război cei șapte feciori; într-un lagăr al morții, în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar mobilizat dezertează de pe frontul stalingrădean și, întors acasă, se ascunde într-o fântână etc.). Războiul, destinul unei generații mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
Versuri alese (1964). Tot în acești ani autorul dă la iveală poemele lirico-epice Pohoarnele (1947) și Primăvara în Carpați (1955), consacrate colectivizării, așa-numitelor transformări socialiste din satul moldovenesc, prieteniei între popoare, precum și volumele Umbre care dor (1968), evocând victimele lagărelor fasciste, și Tatarbunar (1974), în care plătește tribut unei tematici impuse. Întoarcerea la uneltele poetice din perioada de început s-a făcut anevoios și a izbutit, parțial, abia în anii ’70-’80. Cărțile de versuri Mii de glasuri (1971), Popasuri
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
cel împotriva terorismului. * Pornind de la factorii de schimbare, se desprind câteva concluzii: • Statutul geopolitic al României este într-o continuă tranziție, fapt determinat de ritmul accelerat al evenimentelor pe plan internațional. Doar în ultimii 15 ani au avut loc: căderea „lagărului socialist“ din Europa, destrămarea URSS, criza iugoslavă, criza irakiană, 11 septembrie 2001 ș.a. • Factorii politici din România sunt obligați să „gestioneze“ situațiile internaționale, pentru a se putea răspunde oricăror provocări, cu soluții cât mai favorabile țării și cetățenilor săi. • În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
octombrie noiembrie 1946) și apoi vizita patriarhului rus Alexei în România (mai-iunie 1947) a marcat începutul „războiului rece confesional“, Biserica ortodoxă română dovedind faptul că era pregătită să-și aleagă un nou centru spiritual, ca și celelalte Biserici ortodoxe din lagărul comunist. În acest fel, taberele confesionale au început să se delimiteze prin distincția făcută de vocabularul teologic ortodox care împrumuta termeni din discursul politic al vremii: Vaticanul reprezenta imaginea religioasă a „Occidentului imperialist și capitalist“, care încerca să rupă unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cu toate că regimurile comuniste nu au avut ca prioritate în programele revoluționare suprimarea Bisericilor, totuși o mare importanță s-a dat învățământului teologic care a fost desprins de învățământul laic de stat, peste tot în statele care au făcut parte din „lagărul păcii“. Miza educației în statele comuniste a fost una foarte importantă, iar guvernele instalate în estul și centrul Europei au acționat destul de rapid în acest sens, înlăturând din școli educația religioasă, iar din universități Facultățile de Teologie. Ulterior, învățământul teologic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii, al progresului și al democrației a ridicat steag de luptă pentru apărarea păcii, Biserica ortodoxă a fost cea dintâi dintre Biserici care s-a alăturat cu hotărâre acestui steag. Încă de acum doi ani (iulie 1948), în consfătuirea panortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atât ca flux de idei, cât și ca întindere în linia propagandistică a romanelor de război sovietice din anii ’50, are în centru întîmplări și situații legate de încercuirea armatei române la Cotul Donului, urmată de experiența prizonieratului într-un lagăr rusesc. În conformitate cu comandamentele ideologice ale epocii, soldații români de pe frontul de Răsărit sunt „oameni fără glorie”, aceasta urmând a le fi acordată doar comuniștilor Marin Vlaicu și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
ideologice ale epocii, soldații români de pe frontul de Răsărit sunt „oameni fără glorie”, aceasta urmând a le fi acordată doar comuniștilor Marin Vlaicu și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să facă propagandă în lagărul Berezovka, printre prizonierii români. Tenta propagandistică, conformă normelor realismului socialist, persistă și în Concertul pentru două viori (1964), unde personajul central este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
fantômes, așa cum vor apărea în 1980, dar și eseurile filosofice. În pofida avertismentelor soției și ale prietenilor, F. refuză să se ascundă după ocuparea Parisului. Denunțat ca evreu, este arestat de Gestapo în 1944 și internat, împreună cu sora sa Lina, în lagărul de la Drancy. Grație, după unele mărturii, atât intervențiilor lui Paulhan și Cioran pe lângă autorități, cât și unui plan organizat de prieteni, are posibilitatea de a se salva, părăsind Franța, dar cum sora sa urma să rămână în lagăr, preferă să
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Lina, în lagărul de la Drancy. Grație, după unele mărturii, atât intervențiilor lui Paulhan și Cioran pe lângă autorități, cât și unui plan organizat de prieteni, are posibilitatea de a se salva, părăsind Franța, dar cum sora sa urma să rămână în lagăr, preferă să-și împartă destinul cu ea. Deportat la Auschwitz, va fi ucis prin gazare. Corpul îi va fi incinerat, conform registrelor, în crematoriul lagărului. Ultimele sale zile vor fi evocate de un alt prizonier, André Montagne, în „Les Lettres
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
posibilitatea de a se salva, părăsind Franța, dar cum sora sa urma să rămână în lagăr, preferă să-și împartă destinul cu ea. Deportat la Auschwitz, va fi ucis prin gazare. Corpul îi va fi incinerat, conform registrelor, în crematoriul lagărului. Ultimele sale zile vor fi evocate de un alt prizonier, André Montagne, în „Les Lettres françaises” (1946). În 1934, cu mai bine de zece ani înainte, poetul scria, premonitoriu și cumplit, în „Viața studențească”, revista studenților români la Paris: „Mâine
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
rescriere care te obligă să citești „versetele” din cele două cărți Împreună, pe două coloane. La Mona Chirilă, În UBUcurești, din nou mi s-a părut evident tot un arhetip creștin, răstignirea. În viziunea regizoarei, personajul ubuesc, „descreierisitul”, personaj al lagărului, este, totodată, un personaj cristic. Vă amintiți, el coboară pe o scară pe lemnul căreia rămâne Încremenit Într-o clară imagine a răstignirii, este depus apoi În mormânt (În scena teribilă În care depunerea se identifică cu lecția de anatomie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tocmai de aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației atât În Închisori și lagăre (În Gulag), cât și În afara lor, pe cei presupuși a fi rămas liberi. Proiectul de interior a eșuat (el a izbutit doar la Pitești și Gherla, Într-o perioadă anume, și la Aiud), În schimb proiectul la nivelul Întregii populații
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideatică și cu o retorică ce decurg - după cum, de altfel, s-a observat 2 - nu din ideologia asiatică, ci din celebrele, rudimentarele rapoarte ale lui A.A. Jdanov, dogme culturale În anii stalinismului În URSS și, mai apoi, În Întregul lagăr socialist. Dacă, În primul discurs, Ceaușescu cere să se exercite „un control mai riguros pentru evitarea publicării unor lucrări literare care nu corespund cerințelor activității politico-educative a partidului nostru, a cărților care promovează idei și concepții dăunătoare intereselor construcției socialiste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reia: „Undeva, organismul nostru social s-a șubrezit complet și Îngăduie morții să Îl jefuiască”7. Însemnările despre morții din imediata apropiere sunt atât de frecvente În acei ani Încât, copleșită, Florența Albu scrie În jurnalul său: Suntem Într-un lagăr de exterminare: toți suntem contaminați, condamnați, toți ne așteptăm rândul. ș...ț În ultima vreme, fiecare zi este un necrolog. Și acest jurnal, o carte a morților, un pomelnic 8. Regizată și supravegheată de un dictator smintit, viața În România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ei nu trebuiau să reia denumiri vechi, Întrucât acestea au fost duse mai departe În substanță, nu ca formă; ori la noi a rămas doar forma, pentru că cei care au fost substanța au fost Închiși și omorâți În Închisori și lagăre. Horea Poenar: Eu am privit acest model admirând faptul că se pune punctul pe niște chestiuni esențiale și l-am văzut Înconjurat În niște culori sceptice, pesimiste, mai ales după valurile de entuziasm de după ’90 și după Încercările de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]