4,995 matches
-
vechiul ordin. Acestea fiind spuse, mișcarea de dezvoltare a teoriei etice a lui Aristotel nu a ajuns într-un punct mort. Mai degrab], s-a ramificat în dou] direcții și a continuat inc] pentru ceva vreme. Diviziunea a corespuns intereselor laice și religioase și a fost, în mare m]sur], de natur] geografic]. În Italia, un grup de scriitori și specialiști în științe naturale, localizați în și în zona Padovei, i-au considerat pe averroiștii latini din urm] cu dou] sute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi soluționat] numai prin acceptarea unei conduceri aflate deasupra oric]rui control legal; ins] propriile noastre dorințe sunt cele care ne îndeamn] înspre rezolvarea acestei probleme. Teoria contractului social recunoaște omul și nu pe Dumnezeu că f]uritor al puterilor laice care îl guverneaz]. În secolul al XVII-lea mulți adepți ai dreptului natural împ]rt]șeau aceast] idee. Deși Hobbes și-a atras un val de critici pentru afirmația conform c]reia morală servește egoismul uman, adepții dreptului natural au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și teoriile anterioare antice și medievale, a încercat, de asemenea, s] resping] scepticismul. A devenit, astfel, foarte general în concluzii și nu prea util din punct de vedere al îndrum]rilor practice. Totuși, varianta modern] a teoriei reprezenta baza teoriei laice a drepturilor omului. Elementele esențiale ale unei astfel de teorii sunt enunțate în scrierile lui Hugo Grotius: autorul a devenit, astfel, p]rintele dreptului natural modern. În opera să major], Dreptul p]cii și al r]zboiului (publicat] în 1625
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant, ci în întreaga tradiție etic] a Occidentului atât creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pledoaria lui cu privire la „necesitatea imoralei” este foarte serioas] (mai degrab] decât ironic], cum susțin alții) și c], deși are în minte inc]lcarea moralei creștine, ideea are aplicații mai ample în codurile morale și în cazul virtuților recunoscute în plan laic și în alte contexte decât creștinismul. Cand Machiavelli spune: „un om care vrea s] fie altruist oricând va ajunge s]-i ruineze pe altii care nu sunt atât de altruiști că el. De aceea, este necesar pentru un principe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
același lucru. Noi înțelegem c] anumite acțiuni sunt bune și, prin urmare, descoperim (prin revelație sau teologie rațional]) c] am recunoscut Vocea lui Dumnezeu. Dar punctele slabe ale acestei abord]ri pot fi observate cel mai bine într-un cadru laic. Dac] acest caracter bun trebuie identificat cu ceva naturalist prin intermediul cercet]rii empirice, „binele” trebuie s] exprime un concept empiric, adic] trebuie definit în așa fel încât caracterul bun s] ne influențeze și s] apar] într-o teorie empiric]. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Geach l-au îndep]rtat de acest proiect în direcția unei teorii a eticii similare celei reg]site în Porunca Divin]. Ceilalți susțin]tori ai curentului și, în special, Midgley au preluat misiunea de a dezvolta aceste idei în context laic și biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile de justiție ar fi de mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe este c], dac] filosofia moral] este laic], ar trebui s] se asemene în mai mare m]sur] cu cea a lui Aristotel, decât cu cea a lui Sidgwick. Dar dac] ne întoarcem la Aristotel, atunci filosofia moral] „ar trebui l]sat] deoparte... pan] când avem o filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erodeaz] integritatea. Pentru Ascombe, concepția legal] a moralei este de neconceput f]r] Dumnezeu. Pentru Williams, concepția legal] poate sta în picioare, dar este defectuoas] și represiv]. Putem fi liberi s] ne tr]im viețile într-o societate într-adev]r laic] numai atunci când vom fi dep]sit dependența de moral]. O mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și etic], este pur si simplu natural s] ne punem întrebarea dac] etică depinde de religie într-un mod esențial. Dovezile circumstanțiale abund]׃ normele etice formeaz] o mare parte a înv]ț]turilor morale, care corespund îndeaproape normelor teoriilor etice laice. Dar aceasta înseamn] c] etică depinde de religie? Și dac] da, cum? i. Dumnezeu și binele moral O modalitate simpl] de a ne gândi la etic] că depinzând de religie va fi menționat] doar pentru a fi apoi imediat înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
I, 105-107, 173-176, 189-191; Marin Sorescu, O dinastie lirică: Văcăreștii, RITL, 1984, 1; Mihai Berza, Pentru o istorie a vechii culturi românești, îngr. Andrei Pippidi, București, 1985, 189-191; Andrei Pippidi, Despre Ienăchiță Văcărescu, RITL, 1987, 3-4; Eugenia Dima, Limba traducerilor laice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din Muntenia, Iași, 1988, 40-49; Tudor Mateescu, Ienăchiță Văcărescu, turcolog, MS, 1989, 3; Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, îngr. Alexandru Condeescu, București, 1990, 209-212; Micu, Scurtă ist., I, 121-123; Manolescu, Istoria, I
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
un punct, desfășurarea istorisirii nu depășește cadrul impus de o lungă tradiție: „introducția”, elogiul părinților de stirpe aleasă și încărcați de virtuți, anii de formare ai viitorului patriarh (ce se face remarcat prin „darul de învățătură”), petrecuți întâi pe lângă un laic, dascăl de filosofie, apoi sub supravegherea lui Ioasaf, „dascăl și provideț”, și a lui Zaharia din cetatea Nartei, care „știa carte grecească și slavonească”, peregrinările prin felurite locuri (Nifon a fost un athonit, iar Gavriil l-a cunoscut pe când se
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
scrie „scenarii” și să-și pună „actorii” să le interpreteze - s-a acomodat cu ușurință, și astfel „viața” se transformă în cronică și odată cu intrarea în scenă a lui Neagoe în panegiric, într-un text ce țese lauda în jurul unui laic, a unui om politic. Neagoe Basarab debutează în „cronică” spectaculos: un tânăr aplecat spre învățătură și durabile achiziții sufletești, viteaz (Mihnea cel Rău, înspăimântat de isprăvile pâlcului comandat de Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
fiind în mare parte religios. De asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind în mare parte religios. De asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe baricade, vine din faptul că istoria tinde să Își piardă, la ora actuală, funcția de principală ideologie legitimantă la nivelul societății. Din perspectiva istoriografiei „normale”, acest fenomen nu poate fi decât unul benefic, deoarece transformă istoria dintr-o religie laică, manipulată În profitul celor mai diverse cauze politice, Într-o „simplă” preocupare intelectuală, Într-o curiozitate oarecare, Într-un efort de cunoaștere mai curat și mai dezinteresat, atât pentru comunitatea specialiștilor, cât și pentru ansamblul societății. Pentru istoricii tradiționaliști Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din secolul al XI-lea - au apărut În contextul cultural al Europei medievale apusene. Ele cuprindeau facultăți de teologie, medicină și drept, aveau privilegiul esențial de a conferi grade didactice și academice și se bucurau de autonomie administrativă În fața autorităților laice și ecleziastice. Dar, spre deosebire de accepțiunea actuală a cuvântului prin care denumim universitatea, termenul universitas, din latina medievală, nu se referea nicidecum la o instituție de Învățământ superior. El nu desemna instituția ca atare, ci doar comunitatea studenților și profesorilor, asociați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceremonii”, care sunt tot atâtea prilejuri de unire cu divinitatea, delimitând, În cele din urmă, „marea Liturghie”, ce Înseamnă, pe de o parte, „acțiune și rugăciune”, iar pe de altă parte, „meditație și ceremonie”. Dar oare nu existau și sărbători „laice” sau „profane” În perioada respectivă, ceremonii de factură publică sau privată lipsite de o semnificație spirituală mai profundă? Cred că o asemenea Întrebare este lipsită de relevanță, deoarece, pentru omul tradițional, Întreaga existență era Încadrată religios. Orice aspect al vieții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asigure recreerea și refacerea forțelor, chiar dacă rămâne tot o componentă a manifestărilor și practicilor religioase: ...Însăși ideea unei ceremonii religioase de o oarecare importanță trezește, În chip natural, ideea de sărbătoare. Invers, orice sărbătoare, chiar dacă este, prin originea sa, pur laică, are o parte din caracteristicile ceremoniei religioase, căci, În orice caz, are drept efect să-i apropie pe indivizi, să pună În mișcare masele și să provoace, În acest fel, o stare de efervescență, uneori chiar de delir, care nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de argumente putea fi Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elementele culturale care intră În lumea satului: literatura religioasă, În special cea omiletică, apoi bucvariile, catehismele și manualele destinate Învățământului elementar, urmate de calendare și de cărțile populare, de „Învățătură” sau de „Înțelepciune”. Ne stau apoi la dispoziție intervențiile oficialităților laice sau ecleziastice În mediul comunității tradiționale, reglementările care se expediază În mod expres În direcția satului. O a doua categorie de surse cuprinde acele izvoare istorice, variate, cu caracter mai ales narativ (relatări, memorii, corespondență), care fixează fie observațiile detașate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși firea poruncește”. Mentalitatea promatrimonială țărănească, fundamentată pe o justificare creștină, Își asociază acum și o motivație ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării de la asceza studiilor și propensiunea spre un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
uneori, de vocație preoțească, dar obligați să Îi accepte rigorile În lipsa vreunei alternative profesionale, intrau În dezacord În primul rând cu normele morale de inspirație religioasă ale mentalităților de tip tradițional. Orizontul lor mental era Însă puternic marcat de sensibilitățile laice, moderne, moștenite din perioada iluministă, potrivit cărora celibatul apărea ca o reminiscență nefirească, potrivnică legilor naturii și cerințelor societății. În raport cu aceste noi criterii, cu spiritul liber al veacului, moravurile clerului ardelean se reconfigurau Într-o lumină nouă. La 1821, Stoica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceste documente, care au influențat incontestabil perspectivele politicii interne ale Imperiului Britanic, constă în propunerea unei noi teorii a conceptului de„monarhie absolutistă“, în care regele are dreptul să impună legi noi, dar în egală măsură trebuie să respecte tradiția laică și religioasă. Basilikon Doron a fost concepută ca un manual de instruire a prințului Henric care, la data apariției lucrării tatălui său, avea doar patru ani. Cu excepția unor pasaje misogine - de exemplu„un rege ar trebui să evite compania femeilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care a ținut-o la Roma, dedicată morții cardinalului, a realizat una dintre cele mai frumoase caracterizări ale lui Mazarin, care însumează toate calitățile acestui mare om de stat:„A fost francez și italian, soldat și doctor în drept, laic și cardinal, un străin și un slujitor al coroanei, exilat și plenipotențiar, supus și prieten al regelui; una dintre cele mai de seamă victime, un phoenix; un Phoebus după ce norii s-au îndepărtat; arbitru al marilor popoare și al națiunilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]