5,217 matches
-
ai politicii externe americane, ai globalismului, condamnând, de asemenea, rolul jucat de mass-media în promovarea ideologiilor dominante ale capitalismului. Apreciat ca unul din gânditorii liberali (vezi LIBERALISM) americani de seamă, prin pozițiile sale este mai aproape de orientările anarhiste contemporane, contestând legitimitatea structurilor de autoritate ale statului cel mai puternic, statul american. American Power and the New Mandarins (1969), la apogeul contestărilor contraculturale ale deceniului (vezi COUNTERCULTURE), este primul volum ce arată implicarea politică contestatară a universitarului de la MIT, în primul rând
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Hannan, Freeman, 1984). Discuția despre vârsta filialei comportă două aspecte distincte. În ceea ce privește performanța de piață, perioada de timp care trece din momentul înființării filialei până la profitabilitate poate fi considerabil de mare, determinând uneori dezinvestirea prematură. În ceea ce privește sistemul intern al corporației, legitimitatea filialei se câștigă odată cu vârsta. În timp, filialele dezvoltă o rețea strânsă de relații cu centrele de putere (intern și extern), căpătând o aură de inevitabilitate. Capitolul 3 al acestei lucrări va aborda pe larg raporturile dintre corporația-mamă și filialele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Recunoscându-i omului autarhia ontologică, el cade în capcanele ateismului materialist. În realitate, omul nu are origine "zeiască", ci e creatură din nimic, iar din această perspectivă întreaga demonstrație a lui Foucault și a filosofilor diferenței ar putea avea deplină legitimitate, căci omul e om în măsura în care el se depărtează de nimicul originii sale apropiindu-se de chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Or, a întoarce spatele Zeului, cum pretinde Foucault, înseamnă a regresa în nimic și în Nimeni, renunțând a mai deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a lucrurilor, riscând aceleași artificii sofistice, căci de astă dată nu se mai recunoaște noutatea revoluției postmoderniste: "Postmodernitatea nu este o epocă nouă. Este rescrierea câtorva caracteristici revendicate de către modernitate și mai ales a pretenției sale de a-și întemeia legitimitatea pe proiectul de emancipare a umanității întregi prin știință și prin tehnică. Dar această rescriere, așa cum am mai spus, lucrează de multă vreme deja în modernitatea însăși"127. Aici, Lyotard ține să tempereze entuziasmul parodic al lui Baudrillard, precizând că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
declarate entități anacronice, se fundează pe aceeași aberație ideologică a răsturnării raportului dintre majoritate și minoritate, în care cea din urmă să dicteze și să-și supună majoritățile. În cazul în speță, companiile transnaționale, minoritare, desigur, au puterea și, deci, legitimitatea de a dicta majorităților naționale politica lor, care nu trebuie să mai fie națională, adică spre beneficiul majorității cetățenilor, ci pentru prosperarea nemărginită a minorităților financiare și economice transnaționale. Dacă acest tip de globalism se concepe în postmodernitate, trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
joacă un rol important și în care căsătoriile și divorțurile evreilor sunt reglementate prin drepturile Torei"158. E de neimaginat ca un om politic sau un om de cultură să vorbească astfel despre statul român, fiindcă n-ar avea nici o legitimitate în realitatea statului român, unul dintre cele mai slabe din lume, lipsit de o conștiință națională. Justiția coruptă până în măduva oaselor, ignorarea legilor, supraabundente și labirintice, religiozitatea demagogică (stranie formă fără fond), pletora politicienilor egoiști și oligarhi, sărăcia și dezordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
niște gnostici. Adepții ambelor tabere năzuiesc la mai mult de a fi doar niște militanți laici, visând la întemeierea unei noi religii în zona New Age. De aceea, ținta comună este "demitizarea" lui Iisus și, deci, răpunerea creștinismului considerat muribund. Legitimitatea dobândirii de drepturi egale în fața legilor între bărbați și femei nu poate fi pusă la îndoială. Totuși, ca ideologie, feminismul este altceva. De la o emancipare firească a femeilor, feminismul a putut ținti să devină o nouă religie împotriva creștinismului, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
rând, nu a existat niciodat] un astfel de contract, iar în lipsa lui nici cet]tenii și nici guvern]mântul nu sunt obligați prin vreo promisiune. În consecinț], toate guvern]mintele existente, oricât de bune și drepte, nu se bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nici guvern]mântul nu sunt obligați prin vreo promisiune. În consecinț], toate guvern]mintele existente, oricât de bune și drepte, nu se bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte (conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
când dac], de exemplu, vânz]torul unei case este obligat s] îi spun] potențialului cump]r]tor c] acoperișul este vechi și ar putea ceda la primele ploi serioase. În schimb, macroetica este parte a acelor întreb]ri despre dreptate, legitimitate și natura societ]ții care constituie filosofia social] și politic]. Care este scopul „pieței libere” - sau este ea un bun în sine, avându-și propriul telos? Este dreptul la proprietate un drept primar, care preced] într-un anumit sens contractul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale diferite. Acest argument este deseori susținut prin apelul la morală rolului. Legat de aceasta, unii scriitori (și m] gândesc aici la Thomas Nagel) atribuie o important] ridicat] considerațiilor de imparțialitate în etică politic]. Nagel consider] c] acest fapt susține legitimitatea dat] statului de a recurge la violent] în contrast cu modul dezaprobator etalat fâț] de un asemenea gest venit din partea unui cet]țean. iii. Examinarea dezbaterii contemporane M] voi rezumă în urm]toarele rânduri la câteva comentarii asupra acestor argumente. Pentru început
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a face cu relativitatea adev]rului moral și a legitimit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de după 1989 nu s-a Încheiat nici astăzi, pentru că, În diverse momente și ocazii, aceasta reapare ca un subiect tabu, care pretinde uneori sau de la care se cere, după caz, să ofere răspunsuri finale pentru chestiuni esențiale, cum ar fi: legitimitatea statală, continuitatea constituțională, construcția legitimității actorilor politici, revendicarea identității instituționale etc. Așa cum remarca și Pierre Nora, asemenea momente, cum a fost cel din 1989, a fost echivalent cu „critica versiunilor oficiale ale istoriei și - În definitiv - cu descătușarea refulărilor istorice
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
Încheiat nici astăzi, pentru că, În diverse momente și ocazii, aceasta reapare ca un subiect tabu, care pretinde uneori sau de la care se cere, după caz, să ofere răspunsuri finale pentru chestiuni esențiale, cum ar fi: legitimitatea statală, continuitatea constituțională, construcția legitimității actorilor politici, revendicarea identității instituționale etc. Așa cum remarca și Pierre Nora, asemenea momente, cum a fost cel din 1989, a fost echivalent cu „critica versiunilor oficiale ale istoriei și - În definitiv - cu descătușarea refulărilor istorice” . Dacă, după cum constata și Jürgen
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
anume fel politica oficială a memoriei; cum comunismul Însemna, imediat după 1990, suma ororilor istoriei, monarhia rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
cum comunismul Însemna, imediat după 1990, suma ororilor istoriei, monarhia rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava unor istorici angajați, cu resentimente, cu
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
1990, suma ororilor istoriei, monarhia rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava unor istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
cea mai probabilă. Oprindu-mă aici și privind În urmă la această istorie zbuciumată, plină de drame, de sfâșieri și de transformări pe care nici nu le mai poți memora, mă Întreb, În final, invocând argumentele atât de anacronice ale legitimităților istorice: a cui o fi, de fapt, această universitate? A ungurilor sau a românilor? Iar răspunsul, dacă este să Îl mai dăm și astăzi În aceeași penibili termeni etnicizanți, nu poate fi decât acela că ea este a noastră, a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Organul luminării, II, 1848, nr. 67. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Este vorba de adunările populare convocate de tinerii radicali În Munții Apuseni cu scopul de a testa atitudinea țărănimii și de a da un plus de legitimitate revendicărilor românești. Vezi Nicolae Bocșan, „Revoluția de la 1848”, În volumul Memorandul. 1892-1894. Ideologie și acțiune politică românească, Editura Progresul Românesc, București, 1992, p. 140. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 113. Ibidem, p.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul care la Început luptase Împotriva sentimentelor sale, fiind față În față cu o ființă care-i amintea de fata abandonată În pădure, nu mai crede În legitimitatea legământului făcut. Călugărașul Îi spune Împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și că a s-a implicat în această conspirație, deoarece era singura modalitate de a înfrânge ambițiile lui Gaston și de a garanta supraviețuirea dinastiei.“ Cu toate acestea, curtea regală franceză nu este singura din istorie care ridică suspiciuni privind legitimitatea unora dintre membrii săi. Richard Wilkinson afirmă același lucru și despre Iacob întâiul al Angliei, susținând că ar fi copilul lui David Rizzio. Carol al VIIlea nu a fost fiul lui Carol al VI-lea, care după cum se știe era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor”. Aproximativ 57 de filme au un scenariu bazat pe lupta comuniștilor în ilegalitate (1924-1944). Începând cu Nepoții gornistului (1953) și sfârșind cu A doua variantă (1987), toate construiesc o istorie contrafăcută, menită să furnizeze legitimitate Partidului unic dictatorial, ajuns la putere prin fraudă și șantaj. Este cea mai amplă operațiune de falsificare propagandistică întreprinsă într-un domeniu al artei în comunismul românesc. Numărul imens, în raport cu dimensiunile cinematografiei noastre, de filme cu ilegaliști conturează o rezistență
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regulată. Astfel, factice se apropie cel mai mult de tiparul adjectivelor variabile. Dintre cei 90 de subiecți anchetați, având vârste și nivel de cunoștințe diferite, 25 au folosit formă factica (27,7%), acordată în gen, număr și caz cu substantivul legitimitate, 63, forma invariabila (70%), iar 2 (2,3%) nu au răspuns. Ierarhizându-le în funcție de gradul de invariabilitate, rezultatele anchetei plasează adjectivele vivace (16,7% au completat cu forma vivaci, 83,3%, cu forma invariabila), precoce (12,2% au ales formă
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
mijloc în egală măsură, „succesul” politicilor de dezvoltare urbană din acea perioadă iradiind în continuare și în perioada postcomunistă. Dacă temporal ne găsim în post, întrebarea esențială este dacă și „calitativ” ne aflăm în același post proclamat la nivel public. Legitimitatea întrebării se justifică atunci când avem în vedere că de cele mai multe ori peisajul urban din fostele țări comuniste este văzut ca opresiv, inospitalier, negând însăși existența individului. Această perspectivă este tocmai un exemplu al direcțiilor de dezvoltare urbană extrem politizate, precum și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ref id=”2”>Leach, Architecture and revolution..., p. 3.</ref>”. Maniera în care au fost gândite și implementate proiectele de reconstrucție postbelică a influențat covârșitor dezvoltarea societăților respective. Occidentul a mizat pe creșterea gradului de coeziune, pe reprezentativitate și pe legitimitate, pe respectarea drepturilor indivizilor și pe forța ce rezultă din implicarea benevolă a oamenilor în proiecte comune în beneficiul tuturor. În lagărul sovietic s-a mizat pe totalitarism, pe negarea drepturilor fundamentale în ideea unui bine mai mare a cărui
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]