3,597 matches
-
va sărăci de toate, după cum scrie pravila besearicii, de tot binele ce va fi având de la besearică se va opri și de besearică și-l vor duce de-l vor închide într-o mănăstire departe; și mai vârtos îl vor lepăda de totul de în cinstea lui, și atunce se va da pre mâna judecătoriului celui mirenesc să-l cearte cu moarte, ce să zice să-i taie capul.“ Ambele cazuri se opresc numai la prima parte a pedepsei, adică la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se crede în drep tă țit să re ven di ce moșia și toate bunu ri le tată lui său. Mai întâi adu nă tot ceea ce Costandin Stroies cu lă sa se în urmă: șapte boi la Mircea și la Lepădat de la Fier binți, 45 de stupi de pe moșia de la Stro iești lăsați în grija lui Rizea stuparul, o groapă de grâu, o alta de orz. Bunu ri le achiziționate nu-l mulțumesc în nici un fel și intră și în posesia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
într-unul din psalmii regelui David: "Spăla-voi intru cele nevinovate mâinile mele și voi înconjura jertfelnicul tău, Doamne" (Psalmul 25, 6). În timpul procesului lui Isus, Pontiu Pilat se spală pe mâini în public, dorind astfel să arate că se leapădă de orice responsabilitate juridică. (Matei 27, 24) 2.1.1. ț. Răstignirea lui Emanou În mod evident, filmul s-a inspirat, pentru acest moment, din montarea Garcia. Pe o muzică metalică, monotona, fără tragism, polițiștii coboară motocicletă. Emanou e în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lectură preferată a lui Cioran: "Încă de pe când aveam șaptesprezece ani, înainte de a fi primit o cultură superioară, am fost impresionat de mizeria vieții, ca Buddha în tinerețea-i, când a văzut boală, bătrânețea și moartea. De atunci, el se leapădă de dogmă iudaica a providenței și vede în lume opera unui demon care a chemat creaturile la viață pentru a se desfată cu spectacolul belelelor acestora"33. Pentru Sábato, apropierea de Dumnezeu înseamnă apropierea de oameni, iar iubirea și speranța
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
poruncile acestea? Hristos nu ne-a poruncit să iscodim și să cercetăm pe cei pe care vrem să-i ajutăm. Tu fă-ți datoria ta, ne spune Hristos, chiar dacă-i om de rând, chiar dacă după înfățișare este un om de lepădat! Eu primesc tot ce faci pentru aceștia. De aceea Hristos a și adăugat: Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați mai mici ai Mei, Mie ați făcut» (Matei, 25, 40)”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Povestea asinului fericit nu-i tocmai o poveste de om nebun, ci mai degrabă un vis de om nebun. O utopie, o parabolă menită să combată ideile de-a gata. În Africa, atunci când vine vorba de măgar, prejudecata nu-și leapădă pielea cu una cu două. Scena are loc în Niger, într-un orășel din nord, aflat pe malul fluviului. Plecaserăm din Niamey și făcuserăm vreo două sute de kilometri pentru a merge la un târg de cămile. Ajunseserăm, se pare, prea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe cel care a creat-o, conduce inevitabil spre cel căruia îi aparține. Tocmai din acest motiv, în regiunea noastră vânătoarea este interzisă pe vreme de ninsoare. Animalul nu știe ce să facă în privința urmelor, nu știe cum să se lepede de ele, mai puțin când vine vorba despre miros. Într-adevăr, pentru a anula acest tip de urmă, poate da dovadă de o mare ingeniozitate, poate face apel la viclenii neobișnuite. Trebuie, deci, să aibă cumva noțiunea mirosului sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acestea să nu-l poată duce în confuzie, el a lăsat tot ce este de prisos ca nefolositor pentru cei ce doresc a viețui în evlavie. Și aici se poate mira cineva mai mult de ce a ales decât de ce a lepădat, precum și de ce a lepădat mai mult decât de ce a ales. Știința medicală, acest fruct al iubirii de înțelepciune și al iubirii de osteneală a făcut-o necesară atât pentru el, pentru propriile lui neputințe, cât și pentru căutarea celor bolnavi
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
poată duce în confuzie, el a lăsat tot ce este de prisos ca nefolositor pentru cei ce doresc a viețui în evlavie. Și aici se poate mira cineva mai mult de ce a ales decât de ce a lepădat, precum și de ce a lepădat mai mult decât de ce a ales. Știința medicală, acest fruct al iubirii de înțelepciune și al iubirii de osteneală a făcut-o necesară atât pentru el, pentru propriile lui neputințe, cât și pentru căutarea celor bolnavi; începând de la cele mai
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
ridicați-vă porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei». Și, intrând Vasile în biserică, cu toată mulțimea dreptcredincioșilor, și, săvârșind dumnezeiasca slujbă, a slobozit pe popor cu veselie. Iar mulțimea fără de număr de arieni, văzând acea minune, s-a lepădat de credința lor cea rea și la cei dreptcredincioși s-au adăugat. Și, aflând și împăratul, de o judecată dreaptă ca aceasta a Sfântului Vasile, și de minunea aceea preaslăvită, s-a mirat foarte și a defăimat urâciunea relei credințe
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
nu răspunde la nume; • își pierde limbajul sau abilitățile sociale. • are contact vizual redus; • nu știe să se joace cu jucăriile; • aliniază jucăriile sau alte obiecte; • se atașează de o jucărie sau de un obiect anume (de care se poate lepăda la fel de brusc pe cum l-a acceptat cu atâta ardoare nota mea, Gh. S.); • are activitati repetitive/stereotipe (deschiderea și închiderea repetată a ușilor, învârtitul în jurul propriei axe, fluturarea și privitul mâinilor etc.); • nu zâmbește; • nu răspunde la stimuli auditivi
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aproximativă, a unei perioade relative la origine si începuturi. Controversele persistă inclusiv în legătură cu semnificația numelui Lapedatu. S-au avansat două ipoteze: pe de o parte, se consideră că numele acesta este pus în legătură cu credințele populare, care se referă la copiii „lepădați” sau „vânduți” de formă pentru a-i feri de moarte; pe de altă parte, numele poate fi asociat cu cel al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Importantă de semnalat pentru evoluția ulterioară a lui Alexandru Lapedatu a fost hotărârea pe care a luat-o de a dobândi cetățenia română. Încă din martie 1904, Lapedatu a făcut prima sa declarație formală de loialitate față de statul român: ,,Mă lepăd întru toate și pentru totdeauna de protecția austro-ungară la care am aparținut până acum și mă supun legilor și regulamentelor României”. Documentul a fost autentificat la judecătoria Ocolului I București, fiind sancționat în același an. Doi ani mai târziu, în urma
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
aproximativă, a unei perioade relative la origine si începuturi. Controversele persistă inclusiv în legătură cu semnificația numelui Lapedatu. S-au avansat două ipoteze: pe de o parte, se consideră că numele acesta este pus în legătură cu credințele populare, care se referă la copiii „lepădați” sau „vânduți” de formă pentru a-i feri de moarte; pe de altă parte, numele poate fi asociat cu cel al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Importantă de semnalat pentru evoluția ulterioară a lui Alexandru Lapedatu a fost hotărârea pe care a luat-o de a dobândi cetățenia română. Încă din martie 1904, Lapedatu a făcut prima sa declarație formală de loialitate față de statul român: ,,Mă lepăd întru toate și pentru totdeauna de protecția austro-ungară la care am aparținut până acum și mă supun legilor și regulamentelor României”. Documentul a fost autentificat la judecătoria Ocolului I București, fiind sancționat în același an. Doi ani mai târziu, în urma
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fi purces scriitorul la această dezicere : „«Nu pot, nu mă mai pot preface, nu mai pot trăi în minciuna acestei idei, iar alt adevăr nu mai am ; fie ce‑o fi» - iată ce ne spun aceste însemnări, oricît s‑a lepădat Dostoievski de ele în nota de subsol. Niciodată, la nici un scriitor rus «cuvîntul» său nu a răsunat cu atîta lipsă de speranță, cu atîta disperare. Tocmai prin aceasta se explică și nemaiauzita cutezanță (contele Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
exclusiv din poeme tip haiku ori tanka și vehiculează o serie de realități noționale prea puțin familiare cititorului român de poezie, de unde și tendința explicitării lor în note ("Cerul departe/ mă uit singur înapoi/ koya memoriei"; La mushibara/ mereu geisha leapădă/ noaptea din suflet" ș.a.). Alte resurse de gen sunt presărate, atent, în carnația textuală: poetul apare, adesea, în ipostaze livrești, parcă descinse din poveștile orientale ("propriul meu urmaș/ smerit/ călare pe asinul călare pe umbra mea călătoare" gnoză; "pașii mei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
câteva fragmente demne de admirație. Cele din urmă sunt puse în valoare de versurile slabe care le preced sau care le urmează. Cât despre proza leopardiană și despre cugetări, despre Micile opere morale și celelalte, daca nu sunt chiar de lepădat, afirmă Croce, valoarea lor este mult limitată. Autorul Esteticii i-a refuzat recanatezului calitatea de filozof, dar i-a recunoscut-o pe cea de moralist. Revenind la poezie, de data aceasta din perspectiva canalelor de receptare, Croce admitea totuși faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
maturității, Octombrie, noiembrie, decembrie poate promova cel mult, "o atmosferă onirică, de "basm vegetal"97: "Așteaptă să vină octombrie./ Așteaptă să treacă/ tulburea fugă de moarte,/ Ascunsă în fruct,/ Neroada furie a creșterii/ Și coacerea oarbă,/ Așteaptă până creanga/ se leapădă de fructe/ și fiara își uită/ Puiul crescut./ Rămâi în cer,/ Până când ziua/ Are curajul să se umilească,/ Punându-se cu noaptea,/ Spate-n spate,/ Să vadă cine-i mai înalt/ Și noaptea gingașă se-apleacă/ Spre a părea/ Egale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (2005). Manolescu, Nicolae, Ana Blandiana: Călcâiul vulnerabil, în "Contemporanul", 27 (1967). Manolescu, Nicolae, Ardere de tot, în "România literară", 51 (1976). Manolescu, Nicolae, Sufletul meu lepădat de trup, în "România literară", 37 (1979). Manolescu, Nicolae, Despre poezie, București, Editura "Cartea Românească", 1987. Manolescu, Nicolae, În ateliere va fi de acum întuneric, în "România literară",19 (1991). Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, Iași, Editura Polirom, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un vindec universal în boli și vătămări, din talpă până în creștet. Ea răcorește și dă viață atât ființelor răsuflătoare, ca și plantelor. Dar omul este foarte ciudat, căci el caută prin locuri depărtate, cu cheltuieli mari, un leac amăgitori și leapădă ca un lucru de nimică un dar folositori, care Pronia însuși (sic!) îi pune în mână". Pe lângă folosurile arătate, mai avem și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Universitaires de France, Paris, 1996. HABERMAS, Jürgen, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983, pp. 3-16 HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, trad. de Gilbert V. Lepădatu, Ionel Zamfir, Marius Stan, Editura All, București, 2000. HARRIS, Roy, La sémiologie de l'écriture, CNRS Éditions, Paris, 1993. HARVEY, David, Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord, Timișoara, 2002
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vedea Jürgen Habermas, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983, pp. 3-16. 110 A se vedea Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, trad. de Gilbert V. Lepădatu, Ionel Zamfir, Marius Stan, Editura All, București, 2000. 111 Jürgen Habermas, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, p. 6. 112 A se vedea cap. "Habermas, Critical Theory and Postmodernism", în Douglas Kellner
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic de metafizica indigestul curs de slavă veche o scenă de-amor cu ambii
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
Epperson, Noua ordine mondială, Editura Alma, Oradea, 1997. Adept al conspiraționismului satanist: "istoria a fost o serie de evenimente planificate, conduse de o conspirație bazată pe adorarea lui Lucifer". (p. 67), Cap. 16, "K. Marx satanist" pentru că Marx s-a lepădat de religia creștină, în care părinții săi evrei intraseră cu puțin timp înainte ca el să se nască în anul 1818. Decizia a fost luată sub influența ideilor comuniste primite de la Moses Hess, M. Bakunin, P. Proudhon. Marx a intrat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]