4,839 matches
-
metodică: explicarea semnelor de ortografie și punctuație in predarea limbii române, AUO, 2, nr. 2, 1992, 85. [187] STANCIU, LUCIA, Eticheta verbală românească din perspectiva predării limbii române ca limbă străină, TPCL, 1993, 280-285 [Engl. Ab.]. [188] STERE-DERDENA, MIHAI, Construcții lexicale neromânești. în: Asachi, 3, nr. 46, 1993, p. 6. [mă bucur să te văd]; Un anunț cu multe greșeli, nr. 49, p. 5; Un dicton rostit greșit, nr. 51, p. 3, publicat și în Albina, 97, nr. 1, 1994, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndemn ratat gramatical, nr. 53, p. 7, publicat și în Albina, 97, nr. 7, 1994, p. 22 [Tăticule, conduce prudent!]; A pune țara la cale, nr. 54, p. 7; Un titlu nepotrivit, nr. 55, p. 6 [Extremele se atrag...]; îmbinări lexicale echivoce, nr. 57-58, p. 6 ]Președintele Franței și al Germaniei]; Pronumele de politețe (reverență), nr. 59, p. 7; Traducere greșită, nr. 60, p. 8 [Tropaeum Traiani trad. în românește prin Trofeul lui Traian]; Maxim - maximum, minim - minimum, nr. 61, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ghenceanu ; grafica: Mayer Ida Grumaz, - Ed. a 3-a rev. - Baia Mare: Gutinul, 1995 (Imprimeria De Vest) [94] GHIȚĂ, ANDREEA, Test grilă de limba română pentru candidații la facultățile umaniste, LLR, 24, NR3-4, 1995, 51-54. [95] GHIȚĂ, IULIAN, Sinteze și exerciții lexicale, lingvistice și stilistice. (în sprijinul profesorilor, al elevilor și al candidaților la diferite examene și concursuri de admitere). București, EDP, 1995, 301 p. [96] GHIȚĂ, IULIAN, Tipuri de compunere (II), LLR, 24, NR3, 1995, 14-16. [97] GLICHERIA, STOICA, Exerciții pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [164] PENTRU perfecționarea profesorilor de limba română Târgoviște, [f.e.], 1995, 32 p., (IȘJ, Dâmbovița, CCD Dâmbovița.însemnări pedagogice). [165] PETRECU, ADRIANA, Aspecte ale identificării complementului circumstanțial de cauză, Tribînv, 6, 291 292, 1995, 6. [166] PIETREANU, MARICA, Exerciții lexicale pentru limba română. București, Garamond Junior, 1995, 140 p. [167] POENARU, DANA, MALINA, Compunerea pentru clasa a II-a, Editura Coresi, 1995. [168] POP; EUGENIA, G. Gruiță, Gramatica normativă. 77 de întrebări / 77 de răspunsuri [Cluj-Napoca, ED, 1994, 167 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vârstă școlară mică, îPrim, nr.1-2, 1995, 3-5. [219] ȘOIMU, MARIA, Metode și strategii didactie de abordare a textului literar,,,Amintiri din copilărie”, PRedLLR, 9, 1994, 145-154, [de Ion Creangă]. [220] TABARCEA, CEZAR; NICOLAE, VIORICA; UDRESCU, ECATERINA, Teste gramaticale și lexicale de limba română, București, Editura “Falk”, 1995, 284 p. [221] TEODORESCU, ANA, Limba și literatura română, anul II: Scoli profesionale, complementare sau de ucenici, Recif, 1995. [222] TEODORESCU, ANA, Limba și literatura română: anul I scoli profesionale, complementare sau de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Rezolvarea testului grilă de limba română propus în ultimul număr al revistei, LLR, 25, nr.1, 1996, 53-56. [50] GOT, MIORIȚA, Orizonturi ale așteptării la limba și literatura română, Ateneu, 33, nr.12, 1996, 10. [51] GRABCEV, ADRIANA, Dezvoltarea fondului lexical al preșcolarilor din grupa pregătitoare, RÎP, 19, nr.3-4, 1996, 154-156. [52] GREAVU, IOANA, Abecedarul de lângă ghiozdan / Grațian Ordean, Ioana Greavu, - Deva: Sigma Plus, 1996. [53] HANCU, ALEXANDRU, Exerciții de cultivare a limbii române în liceu, Cluj, Editura Dacia, 1994
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și a frazei. Noțiuni teoretice și exerciții aplicative. Pentru bacalaureat și admitere în licee, școli postliceale, colegii și facultăți. București, Niculescu, 1997, 384 p. [181] POPA, ION; POPA, MARINELA, Limba română. Noțiuni de fonetică și vocabular. Exerciții ortoepice, ortografice și lexicale. București, Niculescu, 1997, 224 p. [182] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru gimnaziu și admitere în liceu. Ediția a IV-a. București, Niculescu, 1997, 283 p. [183] POPESCU, DANIELA, Clasa a II-a .O oră de ortografie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a XIIa . București, EDP, 1998, 416 p [102] GOGA, MIRCEA, Limba română pentru admiterea în facultăți. Fonetică și fonologie. Lexicologie. Stilistică. Cluj-Napoca, Editura Dacia, [fnp]. [103] GOGA, MIRCEA, Teste de limba română pentru admiterea în licee și facultăți. Exerciții fonetice, lexicale, gramaticale și stilistice. Cluj, Editura Cartimpex, 1998, 152 p. [104] GOIA, VISTIAN. învățarea prin transfer (la limba și literatura română), LL, 43. nr. l, 1998, 97-101 [Engl. Ab.]. [105] GORAN, MARIA EVONETA; GORAN, VASILE, Teste de gramatică pentru examenul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
4, 8 ian. 1998, 4. [200] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele V-VIII. Ediția a III-a. București, Niculescu, 1998, 448 p. [201] POPA, ION; POPA, MARINELA, Limba română. Fonetică și vocabular. Exerciții ortoepice, ortografice și lexicale. București, Niculescu, 1998, 240 p. [202] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru clasa a V-a (pe baza textelor literare din cele patru manuale alternative). București, Niculescu, 1998, 252 p. [203] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
11 vocale), scris la Început În coloane verticale de sus În jos și de la dreapta la stânga, ulterior În alfabet orizontal, de la stânga la dreapta, de sus În jos. Limba coreeană are șase forme de politețe, pe cale de dispariție În circuitul lexical actual, care exprimă, prin radicale și sufixe, diferențele În statutul social al persoanei care vorbește. O poezie recitată cu patos devine un poem de o muzicalitate gravă, ca la violoncel, vocalele se prelungesc ca Într-un ecou de dumbravă sonoră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în unele cazuri,la reapariția acestora, astfel încât să oferim o imagine cât mai cuprinzătoare asupra mișcării literare și culturare din epocă.Ordinea articolelor, semnate de personalități de prestigiu ale culturii nostre,a fost stabilită în funcție de cronologia apariției publicațiilor. Diversele dublete lexicale oscilante,dovadă a evoluției,dar și a instabilității limbii,au fost transcrise ca atare: articol-articul,cuprinde coprinde,român-rumân,sînt- sunt,societatesoțietate etc.Punct de onoare în programul cultural al literaturii române, îl constitue momentul apariției revistei literare “Dacia literară”, pus
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
consoane duble în cuvintele formate cu prefixe când consoana finală a prefixului e aceeași cu consoana inițială a rădăcinii : înnoda, înnopta, înnoi. Principiul sintactic Conform cu acest principiu ortografia se referă la conținut, impunând delimitarea grafică a cuvintelor după sensul lor lexical și după valoarea lor gramaticală. Potrivit acestui principiu se impune folosirea semnelor de punctuație în marcarea raporturilor dintre propoziții și părțile de propoziție, fie raporturi de coordonare, fie de subordonare între propoziții pe planul frazei. Principiul stilistic (afectiv - simbolic ) arată
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
este principalul material didactic. În alegerea lui trebuie luate în considerare următoarele: - textul să fie clar și să evidențieze limpede fenomenul lingvistic pe care vrem să-l clarificăm - să nu conțină aspecte de limbă, confuzie; - să aibă suficiente motivații fonetice, lexicale și gramaticale; - textele trebuie să fie variate, din toate stilurile funcționale ale limbii. Planșele reprezintă materiale didactice foarte eficiente în predarea și învățarea ortografiei și punctuației la ciclul primar. Ele pot cuprinde:folosirea semnelor de punctuație; - ortogramele;scrierea cu majuscule
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
adaptative și dispozițiilor voluntare kinetice. Fără ambianța naturală, stațiunile balneare sunt lipsite tocmai de elementul de mobilizare afectivă care dă un caracter acceptativ procedurilor balneo-fizio-kinetoterapeutice. Pentru sublinierea acestui aspect, vom dezvolta preocuparea referitoare la funcția estetică a peisajului. Depășind definiția lexicală, conceptul de peisaj se identifică cu conceputul de spațiu, un spațiu limitat, dar deschis spre orizonturi largi, spre care, privind, receptăm imagini de vegetație, ape, stânci, construcții, oameni, petec de câmp sau un colț de cer. Spre deosebire de observarea științifică a
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
este principala trăsătură considerată de cercetători ca fiind definitorie pentru caracterizarea sistemului V2, ci mai degrabă, (i) nespecializarea câmpului preverbal, care găzduiește nu doar subiectul (2a), ci și obiecte și adjuncți (2b-e) și (ii) structurile de tipul AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche 4 (3), alături de preferința statistică a verbului de a ocupa poziția a doua în propoziții principale: (2) a. Li cuents Guillelmes fu molt gentix et ber DEF conte Guillelmens fi.PS.3SG foarte amabil și bun 'Contele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tipul celei din (3) alege să deplaseze verbul auxiliar (centru, element X0) în domeniul complementizatorului pentru satisfacerea regulii V2, în structuri perifrastice de același tip (1b,c) strategia aleasă de română va provoca deplasarea în domeniul complementizatorului a verbului lexical (element de tip XP). Analiza noastră verifică, așadar, observația lui Fontana (1997: 210), conform căruia "as more knowledge of a wider range of data becomes available to researchers, it is becoming more clear that a homogeneous formal treatment for all
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diferă în mod semnificativ de sintaxa românei moderne este dislocarea 11 nucleului verbal (v. Dragomirescu 2013b pentru dislocarea formelor cu auxiliar). Cel mai răspândit tip de dislocare a nucleului verbal este dislocarea auxiliarului sau a structurii clitic - auxiliar de verbul lexical (9), (10) prin interpolarea de constituenți cu statut de grup (elemente XP)12; dislocarea este disponibilă și în structuri cu auxiliar multiplu (11): (9) a. auscrislăsat că... (FT.1571−5: 1r) b. că vei acmușu muri(FT.1571−5: 1r
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
DÎ.1600: XXXVI) Deși calificat în general ca "dislocare a formelor verbale compuse cu auxiliar", fenomenul la care ne referim și pentru care am ales denumirea de "dislocare a nucleului verbal" este mai extins; astfel, pe lângă separarea auxiliarelor de verbul lexical ((9)-(11)), mai rar se înregistrează și alte tipuri de dislocare: cliticele pot fi separate de forma sintetică a verbului (12) și complementizatorii conjunctivului 13 și ai infinitivului pot fi nonadiacenți verbului lexical (13)14: (12) a. Și nepre noislobozi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extins; astfel, pe lângă separarea auxiliarelor de verbul lexical ((9)-(11)), mai rar se înregistrează și alte tipuri de dislocare: cliticele pot fi separate de forma sintetică a verbului (12) și complementizatorii conjunctivului 13 și ai infinitivului pot fi nonadiacenți verbului lexical (13)14: (12) a. Și nepre noislobozi (FT.1571−5: 3r) b. așa ne tarepedepseș<ti>(FT.1571−5: 3v) c. afară să neprentru ealeispăsim (CCat.1560: 5r) d. Tată milostiv, ce tenoiuluimu (CM.1567: 233v) (13) a. Carele ș-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013: 282) Analiza pe care o propunem pentru aceste structuri exploatează periferia propozițională internă (periferia vP) identificată de Belletti (2004), în conjuncție cu ideea că verbul ocupă o poziție joasă în nucleul propozițional în aceste structuri (i.e. nu părăsește domeniul lexical). Printre argumentele care conduc la formularea concluziei că, uneori, verbul poate ocupa o poziție joasă în ierarhia propozițională menționăm: (i) apariția verbului la dreapta adverbelor din domeniul verbal lexical (vP) (Cinque 1999) (e.g. (9e), (12b))15 și a cuantificatorilor flotanți-subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
joasă în nucleul propozițional în aceste structuri (i.e. nu părăsește domeniul lexical). Printre argumentele care conduc la formularea concluziei că, uneori, verbul poate ocupa o poziție joasă în ierarhia propozițională menționăm: (i) apariția verbului la dreapta adverbelor din domeniul verbal lexical (vP) (Cinque 1999) (e.g. (9e), (12b))15 și a cuantificatorilor flotanți-subiect (13c) și (ii) rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv, opțiune cu totul eliminată în româna modernă (14)16. (14) de-l va fi mutat sau de nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
românei vechi, nu prin adoptarea unei analize sintactice propuse pentru o altă limbă romanică veche. Grăitoare din această perspectivă sunt câteva aspecte. În analiza structurilor din portugheza veche, Martins (2002) aduce argumente pentru faptul că verbul se deplasează în afara domeniului lexical (V-la-I), deci nu periferia vP găzduiește constituenții interpolați. În schimb, Poletto (2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al lucrării noastre este analiza formală a dislocării nucleului verbal. Așadar, pe lângă opțiunile V-la-I (opțiune dominantă) și V-la-C (gramatica V2, opțiune marcată), există și o a treia opțiune: verbul ocupă o poziție joasă în ierarhia propozițională (se plasează în domeniul lexical) și satisface trăsăturile de mod / timp / aspect prin operațiunea de ACORD 19 la distanță, disponibilă și în grupul nominal în româna veche (v. §1.2.1 infra; v. Cornilescu și Nicolae 2011a). Așa cum structurile nominale bazate pe ACORD la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
latină la limbile romanice (Ledgeway 2012: 281-282). 1.2.4 Domeniul prenominal În româna veche, domeniul prenominal dă dovadă de o mai largă accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate genera traducerea termenilor)30; astfel: (i) propozițiile complete (finite sau nonfinite) sunt grupuri ale complementizatorului (CP; engl. Complementizer Phrase); structura propoziției se împarte astfel în trei domenii care găzduiesc o serie de proiecții sintactice, organizate ierarhic (43): un domeniu lexical (vP), în care se generează verbul și argumentele sale; un domeniu flexionar (IP; engl. Inflectional Phrase), în care se verifică trăsăturile verbale; și domeniul complementizatorului (CP), care include și periferia stângă propozițională (§2.2 infra): (43) CP > IP > vP (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]