2,581 matches
-
să-mi pun cravată abia la șaisprezece ani, iar într-o sală de teatru am pătruns și mai târziu. Procesul "urbanizării" mele a fost lung. Am purtat, multă vreme, cămăși țărănești și un suman cernit făcut de un croitor din Lisa. Nu-mi amintesc să fi trecut pragul unei cofetării, cât am fost la "Spiru Haret", și nu cunoșteam lucruri elementare: cum se trimite o telegramă, cum se folosește un aparat de radio sau cum e să mergi cu un taxi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
perete, în spatele catedrei, tabloul care-l înfățișa pe Carol al II-lea. Dar cunoștințele mele despre viața politică din România acelei vremi se opreau aici. Unii, preluând, probabil, vorbe auzite pe-acasă, făceau glume pe seama metresei regelui. Eu venisem din Lisa cu convingerea că despre rege nu era îngăduit să avem păreri rele. Dacă se discuta despre "Șoacățu", mă retrăgeam discret, căci nu vroiam să-și închipuie vreun coleg că spionam. Practic, mă excludeam singur de la micile conspirații din clasă, întărind
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în civil, postați pe bulevard în dreptul Cercului Militar, tăiau cu foarfecele cravatele prea bălțate ale malagambiștilor*, acuzați că nu se îmbrăcau decent într-o țară aflată în război. A fost perioada cea mai sinceră din viața mea, după plecarea din Lisa. Poate, singura. În rest, chiar nevoia de a simți mereu un zid în spate m-a silit să fiu ca o cetate medievală cu podurile ridicate și cu lanțurile, de coborâre, ruginite. *Malagambiștii erau nonconformiști care purtau pantaloni strânși pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Eu veneam în București unde eram, atunci, în clasa a VI-a la "Spiru Haret". Tatăl ei ne dusese cu sania la Voila, stația de cale ferată cea mai apropiată de Breaza (satul vecin din care era ea) și de Lisa. Acolo am pierdut vreo două trenuri, neîndurîndu-ne să ne despărțim, după care, ca să luăm totuși o hotărâre, ne-am suit într-unul ce ne-a dus până la Făgăraș. În sala de așteptare, cu ciment rece și întuneric mirosind a acru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
am adus pe tata de la cârciumă mai devreme. Cred că era vara anului 1943. Terminasem clasa a VI-a (a X-a, azi) și mă găseam în vacanță. Mai era până seara. Soarele ardea deasupra turlelor celor două biserici din Lisa. Când am intrat în curte, tata m-a luat de mînă: "Hai cu mine să-ți arăt ceva". Camera din față era cufundată în întuneric și mirosea a busuioc. Tata a deschis oblonul de la fereastra dinspre curte, ca să pătrundă lumina
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
încărcat cu cartofi în Piața Națiunii, actuala Piață a Unirii. Duceam pe umăr cufărul de lemn al tatei și, fiindcă n-aveam bani de hotel, am pornit-o spre marginea cartierului Ferentari, unde știam că locuia o bătrână originară din Lisa. Am trezit în noaptea aceea aproape toți câinii dincolo de bariera "Bacchus" care reprezenta granița oficială, administrativă, a Bucureștiului. Căutam strada Tufelor. Stradă cu nume simbolic, la fel ca numele barierei "Bacchus". Era o noapte înstelată, fără nori, lumina lunii ținea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
deloc prestanța de odinioară, "unchiul George" se învîrtea prin încăpere, dîndu-mi o ciudată senzație de fantomă a altor vremuri. Numai ochii inteligenți și nasul vulturesc mai aminteau de cel care fusese. După ce a legat cu sfoară dactilograma unei monografii a Lisei pe care mi-a încredințat-o în speranța că mă voi obosi s-o public, m-a condus până la lift. Acolo ne-am mai îmbrățișat o dată. Am bănuit că n-o să-l mai revăd și am regretat în acel moment
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai revăd și am regretat în acel moment că fusesem, poate, nedrept cu el. Din Adria mi-a trimis scrisori afectuoase în care marea obsesie a vieții lui, cariera, nu-l mai interesa. Devenea, în schimb, din ce în ce mai sentimental pe tema Lisei și a copilăriei. A învățat italiana doar pentru a-și satisface nevoia de a avea public întrucît, la fel ca în Lisa, pe vremuri, îi plăcea să se audă vorbind, într-o zi, am aflat că a murit. L-a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu găseam cheia nicăieri. Disperat, am bătut cu pumnii în ușă. Atunci, cei doi s-au întors spre mine. Spre uimirea mea, am descoperit că aveau, amândoi, fețe de copii. Și că bărbatul semăna cu colegul de școală primară din Lisa care, într-o zi de iarnă, mă păcălise, convingîndu-mă să-mi lipesc limba de zăvorul înghețat de la poarta școlii; urmarea fiind că fugisem spre casă cu gura plină de sânge. "De ce bați în ușă?" m-a întrebat, răstit, bărbatul. "Vreau
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e suficient timp până la plecarea avionului, nu mă grăbesc. Îmi permit chiar să mă conving pe îndelete că las totul în ordine. Văzând tabloul tatei din armată, mă încearcă un regret; că nu m-am dus, într-o zi, la Lisa. Între vârstă tânărului artilerist cu tunică vișinie și a mea e, acum, o diferență de cincizeci de ani, dar eu nu-l pot privi decât cu ochi de copil. Aproape că-mi vine să-i cer binecuvântarea. O clipă, mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
AGROZOOTEHNICA - S.A. SCHELA 561. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZIMNICELE 562. BUSCO - S.A. BRANCENI 563. CONSERVTURRIS - S.A. TURNU MĂGURELE 564. DANUBIUS - S.A. ZIMNICEA 565. FICALEX - S.A. ALEXANDRIA 566. FRULEG - S.A. ALEXANDRIA 567. HORTICOLA - S.A. PIETROȘANI 568. LEGUMICOLA - S.A. ZIMNICEA 569. ORIZICOLA - S.A. VÂNĂTORI LISA 570. PROVALEG - S.A. ZIMNICEA 571. VITICOLA - S.A. ZIMNICEA 572. SERICAROM - S.A. TELEORMAN Județul Timiș 573. AGRICOLA SAG - S.A. PĂDURENI 574. AGRICOLA - S.A. LOVRIN 575. AGROIND SERE - S.A. SÂNNICOLAU MARE 546. AGROINDUSTRIALA FRUCTIM - S.A. PERIAM 577. AGROINDUSTRIALA IONATIM - S.A. PERIAM 578
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
AGROZOOTEHNICA - S.A. SCHELA 561. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZIMNICELE 562. BUSCO - S.A. BRANCENI 563. CONSERVTURRIS - S.A. TURNU MĂGURELE 564. DANUBIUS - S.A. ZIMNICEA 565. FICALEX - S.A. ALEXANDRIA 566. FRULEG - S.A. ALEXANDRIA 567. HORTICOLA - S.A. PIETROȘANI 568. LEGUMICOLA - S.A. ZIMNICEA 569. ORIZICOLA - S.A. VÂNĂTORI LISA 570. PROVALEG - S.A. ZIMNICEA 571. VITICOLA - S.A. ZIMNICEA 572. SERICAROM - S.A. TELEORMAN Județul Timiș 573. AGRICOLA SAG - S.A. PĂDURENI 574. AGRICOLA - S.A. LOVRIN 575. AGROIND SERE - S.A. SÂNNICOLAU MARE 546. AGROINDUSTRIALA FRUCTIM - S.A. PERIAM 577. AGROINDUSTRIALA IONATIM - S.A. PERIAM 578
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
scopul de a-și comunica apartenența la un grup și formulează aceleași judecăți de valoare despre o anumită ținută. Dacă acest lucru este adevărat, probabil există similarități între semnificațiile pe care tinerii le atașează simbolurilor vestimentare, presupun Richard A. Freinberg, Lisa Mataro și W. Jerry Burroughs (1992). În primul experiment, 25 de studente au fost rugate să examineze o lista de 100 de adjective bipolare și ulterior să le bifeze pe cele care ar descrie cel mai fidel personalitatea unui individ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Susan B., Heckman, Joyce și Kastrinakis, Denise, "Fad", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, Thomson Gale, New York, 2005, vol. 1, pp. 89-92. Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. și Lieder, Lisa M., "Cultural codes and sex-roles socialization: A study of shoes", în American Journal of Semiotics 5 (1), 1987, pp. 13-34. Kant, Immanuel, Critica facultății de judecare, Vasile Dem Zamfirescu, Alexandru Surdu și Constantin Noica, Editura Trei, București, 1995. Katz, James
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sa de proză scurtă Burning Chrome (1986) oferă imagini de mare forță ale unui nou tip de societate tehnologică în care oamenii și mașinile se contopesc mereu, însăși specia umană suferind permanente mutații. Romanele următoare, Count Zero (1986) și Mona Lisa Overdrive (1988) au continuat explorările de tip cyberpunk din Neuromancer, utilizînd unele personaje și intrigi comune pentru a cerceta și mai profund această temă a schimbării rapide a peisajului tehnologic și a efectelor sale asupra oamenilor. Romanul The Difference Engine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
articolul meu. 16 Arta și tehnologia continuă să fuzioneze în romanele mai tîrzii ale lui Gibson. În Count Zero este vorba despre căutarea unui obiect misterios, care amintește de operele lui Joseph Cornell aflate la Chicago Art Institute. În Mona Lisa Overdrive unul dintre personaje, Slick Henry, își utilizează sculpturile roboți drept arme în timpul unui atac asupra locuinței sale. Întreaga operă a lui Gibson prezintă această fuziune dintre ființa umană și tehnologie. 17 Gibson s-a ocupat la un moment dat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Minneapolis, University of Minnesota Press. Foster, Hal (ed.) (1983), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. Foucault, Michel (1970), The Order of Things, New York, Pantheon. (1977), Language,Counter-Memory, Practice, Uthaca, New York, Cornell University Press. (1979), Discipline and Punish, New York, Vintage Books. Frank, Lisa and Paul Smith (1993), Madonarama, Pittsburg, Cleis Press. Fraser, Nancy (1989), Unruly Practices, Minneapolis, University of Minnesota Press. Freire, Paolo (1972), The Pedagogy of the Oppressed, New York, Herder & Herder. French, Marilyn (1992), The War Against Women, New York, Ballantine Books. Freidman
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
John Urry (1987), The End of Organized Capitalism, Cambridge, Polity Press. Lazarsfeld, Paul (1941), "Remarks on Administrative and Critical Communications Research", Studies in Philosophy and Social Science, 9. Leary, Timothy (1990), "Quark ofthe Decade", Mondo 2000, 7. Lee, Spike (with Lisa Jones) (1988), Uplift the Race: The Construction of School Daze, New York, Simon & Schuster. (1989), Do the Right Thing, New York, Simon & Schuster. Lee, Spike (with Ralph Wiley) (1992), By Any Means Necessary, The Trials and Tribulations of the Making of Malcolm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Simon & Schuster. Lee, Spike (with Ralph Wiley) (1992), By Any Means Necessary, The Trials and Tribulations of the Making of Malcolm X, New York, Hyperion. Lepenies, Wolf (1988), Between Literature and Science: The Rise of Sociology, Cambridge, Cambridge University Press. Lewis, Lisa (1993), "Emergence of Female Address on MTV", in Frith et al., The Music Video Reader, Londra and New York, Routledge. Lohmann, Georg (1980), "Gesellschaftskritik und normativer Massstab", in A. Honneth and U. Jaeggi (eds.), Arbeit, Handlung, Normatativitat, Frankfurt, Suhrkamp. Lorde, Audre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Glenn, Doman, Guérir est un devoir, Épi, 1988. Hăulică, I., Fiziologia umană, Ed. Medicală, București, 2002. Hunder, G., Clinica Mayo despre artrită, Ed. Albatros, București, 2000. Jegard, Suzanne, Programme d’éducation pour enfants multihandicapés, Publication Award, 1980. Joel, A., De Lisa, Bruce, M., Gans, Rehabitation Medicine. Principles and Practice, Lippincott-Raven, Philadephia, 1998. Judd, Eloise, Nursing Care of the Adult, F.A. Davis Company, Philadelphia, 1983. Keim, H.A., Scoliosis. Clinical Symposia, Ciba, Geigy, N.Y., 1972. Kirstel, K.H., Îngijirea bolnavului, Ed. All Educațional
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
parte, în timpul jocului, are loc o asimilare de impresii și reacții, ceea ce duce la dezvoltarea prin funcționalitate, iar pe de altă parte, asimilarea presupune solicitări și organizări de natură mentală. Toate metodele active de educație a copiilor mici cer să lise furnizeze acestora un material corespunzător, pentru ca, jucându-se, ei să reușească să asimileze realitățile intelectuale care, fără acestea, rămân exterioare inteligenței copilului.<footnote J. Piaget, Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București 1972, p. 139 footnote> Jocurile dinamice reprezintă
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
realizat în întregime din culise și un fundal. Acest hiatus, această distanță nestructurată între față și spate, mai apare încă în compozițiile, altfel minuțios elaborate, din timpul Renașterii și de mai târziu, mai ales în portrete. Gândiți-vă la Mona Lisa lui Leonardo. Distanța dintre parapetul de care se sprijină și peisajul din fundal există aproape în întregime datorită faptului că noi suntem conștienți de diferențele de mărime dintre ele. Ea nu este prezentă ca atare. Poți căuta un centru al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Jacques, 1976 "Une lecture sémiotique de Cendrillon" în Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette, pp. 109-138 Delcroix, Maurice & Hallyn, Fernand, 1987 (sous la direction de) Introduction aux études littéraires. Méthodes du texte, Paris, Duculot Demers, Jeanne, Gauvin, Lise, Cambron, Micheline, 1982 "Quand le conte se constitue en objet (s)" în Littérature 45 Dijk, Teun van, 1973 "Grammaires textuelles et structures narratives" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Eco, Umberto, 1985 Lector in
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminină, create de artiști de-a lungul istoriei artei. De pildă, în 1993, își efectuează a șaptea intervenție chirurgicală la New York, „Omniprésence”, un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a intra în interfață cu chipul (androgină al Mona Lisei lui Leonardo Da Vinci. Acest icon este ales nu numai datorită standardului de frumusețe atribuit, ci și faptului că este considerat un autoportret feminin al artistului. În același timp, operația este transmisă prin satelit și Internet la Centrul Georges Pompidou
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
W. Bynam și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Bynum, Terrel Ward și Moor, James H. (ed.Ă (1998Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Cartwright, Lisa (1998Ă, „Gender Atifacts: Technologies of Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]