2,675 matches
-
să regăsim urmele unei vechi gândiri care a avut șansa de a acoperi acest orizont cu alte reguli, cu alte constrângeri; și, poate, urmele unor trecute rostiri și practici, care ar mai putea schița, acum, legile unui alt fel de locuire umană; în ultimă instanță, ea însăși "istorică". O asemenea cercetare îmi propun în lucrarea de față. Termenii în care am prezentat până aici intențiile mele pot părea nespecifici unei sarcini de cercetare care se anunță a fi "tehnică" și focalizată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea, prin "cine" (nu prin "ce", asemenea oricărei ființări-simplu-prezente), apoi și după conceptul unei interpretări care aduce în prim-plan faptul-de-a-fi al "omului" (cumva, Dasein-ul), anume faptul-de-a-fi într-o situație existențială (ființă-în-lume), care nu-i servește drept mediu de simplă locuire, ci îi asigură constituția de ființă necesară "existenței" sale; b) existențialii, adică tocmai "caracterele ființei Dasein-ului", pe de o parte, elemente "logice" care schimbă planul judicativ-constitutiv al judecății în sens clasic sau modern, pe de alta. Existențialitatea și existențialii vor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în propria-i ființă chiar prin acte intenționale proprii -, timpul nu mai poate fi luat într-un sens natural: este el însuși constituit ca extază temporală, ca spargere a orizontului ontologic, orizont care, în fapt, numai în acest mod oferă locuire Dasein-ului. Sunt, cum știm, trei extaze temporale scoase în evidență de analitica existențială trecutul esențial, prezentul și viitorul și fiecare are o anumită "calitate", deși, cum ar spune Husserl, aceeași "materie": Dasein-ul; dar nu Dasein-ul pur și simplu, ci acesta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A MINISTERULUI TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Numărul maxim de posturi = 745, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului și cabinetului ministrului delegat ┌──────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌────────────────────┐ │ ├────┤CABINETUL MINISTRULUI A = DIRECȚIA GENERALĂ GESTIUNEA LOCALITĂȚILOR B = DIRECȚIA GENERALĂ AMENAJAREA TERITORIULUI, URBANISM ȘI POLITICA LOCUIRII C = DIRECȚIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCȚII D = DIRECȚIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCȚII E = DIRECȚIA GENERALĂ ACHIZIȚII LUCRĂRI PUBLICE ȘI INFRASTRUCTURA RURALĂ F = DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ ȘI BUGET G = DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ H = DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT ȘI STRATEGIE I = DIRECȚIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180662_a_181991]
-
și pentru viitorul apropiat; - utilizarea materialelor termoizolante în condiții de eficiența economică (pe baza unor calcule de optimizare); - practică actuala și tendințele din alte țări. EXISTENTE EXISTENTE CARE SE *) valori pentru clădirea de referință Pentru clădiri cu alta destinație decât locuirea se dau, pentru clădirea de referință, următoarele valori: Tabelul 11.5 - pentru clădiri de categoria 1 În tabelele 11.5 și 11.6 semnificația notațiilor este următoarea: - În clădiri de categoria 1 intra clădirile cu "ocupare continua" și clădirile cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
indicele mediu de ocupare a suprafeței utile a clădirilor, utilizând următoarea procedura de calcul: - se determina suprafață utilă Șu[mp] (camere de zi, dormitoare, holuri, bucătărie, baie etc; nu se consideră suprafață balcoanelor și teraselor); - se apreciază indicele mediu de locuire, i(Loc), ca având valori cuprinse în intervalul 0,04 - 0,055 (valoarea corespunde unei suprafețe utile pentru o persoană de 18-25 mp, în funcție de tipul clădirii (individuală, înșiruita sau bloc) și de amplasarea acesteia (județ și mediu - urban sau rural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
P) - numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat funcție de indicele mediu (statistic) de ocupare a locuințelor, după cum urmează: - se determina suprafață utilă a camerelor de locuit (camere de zi, dormitoare etc.), S(Loc)[mp] - Se determina indicele mediu de locuire, i(Loc), din tabelul C.1 din anexă ÎI.3.C, în funcție de tipul clădirii (individuală, înșiruita sau bloc) și de amplasarea acesteia (județ și mediu - urban sau rural); - Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii se determina cu relația: N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
C), cu referire la suprafață totală a camerelor de locuit. Procedura practică de determinare a N(p) este următoarea: - se determina suprafață utilă a camerelor de locuit (camere de zi, dormitoare etc, A(loc)[mp]; - Se determina indicele mediu de locuire, i(Loc), din tabelul C.1 anexă II. C.3, în funcție de tipul clădirii (individuală, înșiruita sau bloc) și de amplasarea acesteia (județ și mediu - urban sau rural); - Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii se determina cu relația: N(p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
avînd poate, ca punct de pornire, personajul lui Sebastian, care îndrăznește să viseze. Dar eroul lui Constantin Popa se mută definitiv în vis. El violentează în acest fel ordinea obiectivă. Piesa poate fi citită ca o tragicomedie. Saltul în absurd, "locuirea" absurdului, oferă multiple posibilități de interpretare. NICOLAE MAREȘ : Mi-a plăcut foarte mult acest text, în care am văzut drama înstrăinării, temă care la ora actuală este la modă. Ar fi o mare greșeală, dacă teatrele noastre nu ar monta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la nivelul vieții cotidiene deosebirile religioase nu conduc neapărat la opoziții violente: există credințe comune În religii diferite, rezultate, probabil, din pseudoconversiunile impuse cu forța ca urmare a cuceririlor militare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile boierești. Case și turnuri Deosebirea semnalată mai sus În compoziția grupului domestic se exprimă În chip evident În case. Se ajunge astfel la forme de locuire caracteristice care apropie grupele domestice numeroase din Sud-Estul Europei nu numai Între ele, ci și de cele asemănătoare din apusul continentului. Diferența dintre un grup domestic alcătuit din patru-cinci persoane și cel alcătuit din câteva zeci este izbitoare și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asemănătoare din apusul continentului. Diferența dintre un grup domestic alcătuit din patru-cinci persoane și cel alcătuit din câteva zeci este izbitoare și nu trebuie căutată nici un fel de influență exterioară, etnică sau religioasă pentru a Înțelege apariția unor forme de locuire distincte și caracteristice. Legătura dintre compoziția grupului domestic și casa locuită este evidentă („Maison et groupe domestique étendu”). Două alte aspecte sunt, de asemenea, legate de viața socială, unul de religie, celălalt de viața tribală. Religia islamică le atribuie femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o gospodărie dacă soțul nu era acolo, iar când erai primit, femeile se ascundeau și participau la discuție numai bărbații; copiii asistau tăcuți. Un al doilea element ce pune În lumină rolul vieții sociale și se exprimă În modul de locuire este viața tribală. În ansamblul regiunii se Întâlnesc turnuri locuite sau turnuri Întovărășite de case, cunoscute cub numele grec de pirgos sau cel de cula, venit, probabil, din Iran. Se deosebesc două categorii a căror diferență nu este un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
categoriile sociale, trebuie adăugate culele locuite de bei turci sau de boieri români. Uneori, nobilii veniți din Occident și instalați În insule grecești locuiesc, de asemenea, În astfel de case-turn. Categoriile sociale cele mai Înstărite au ales acest mod de locuire pentru a se apăra de jafuri, mai ales atunci când locuiesc pe moșiile care le aparțin În mijlocul țăranilor aserviți. Trebuie adăugat și faptul că aceste case Întărite sau turnuri locuite s-au Înmulțit În anumite regiuni, mai ales În timpul secolelor al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra lor, 52,5% dintre victime sunt femei, În timp ce 47,5% sunt bărbați (figura 9). Fig. 9. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de sex, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă În privința mediului de locuire ponderea victimelor delictelor cu violență În afara familiei domiciliate În mediul urban Înregistra valori apropiate de cea a victimelor care locuiau În mediul rural, situația se modifică radical În ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial În funcție de mediul de rezidență (figura 10). Fig
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
militară activă, dezafectată Însă recent pentru că și aici vechile filosofii ale apărării sunt abandondate În favoarea unei organizări mai suple și mai mobile. Petter Linseth, care ne-a Întâmpinat la Hysnes, a coordonat un proiect de valorificare a resurselor peisagistice, de locuire și tehnice ale fostei baze militare. O confruntare deschisă s-a derulat Între puterea locală (reprezentată de asocierea mai multor municipalități din regiune) și cea guvernamentală, de la Oslo. Guvernul venea cu propuneri de genul transformării bazei militare Într-o Închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri, experiențe. Dezideratul este vechi, vine În sociologie pe line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția, susține doctorul Totelecan, este de a reconstrui relația „eu”/„tu” acolo unde ea exista, prin biografie personală (relații de rudenie, copilărie În comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
132-139 Milca, Mihai Evoluții politice și geostrategice În regiunea Mării Negre Înainte, și după căderea comunismului. Elemente pentru o sociologie a relațiilor internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea natura multidimensională a mecanismelor prin care indivizii și grupurile sunt excluși de la schimburile sociale... activitatea salarizată; este simțită și vizibilă în domeniul locuirii, educației, sănătății și al accesului la servicii...” (CE, 1992, apud Cars et al., 1999, 7). Pentru început, este important să stabilim modul în care cele două concepte sunt interrelaționate. Literatura referitoare la sărăcia cronică subliniază faptul că mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
11. Indicatorul final rezultat va fi gradat progresiv - ia valoarea 0 dacă individul a fost integrat pe piața muncii în toți acești trei ani, 1 dacă a fost integrat doi ani, 3 dacă a fost exclus toată perioada. Excluziunea de la locuire decentă. Deși există numeroase studii ce atestă importanța acestei dimensiuni (probabil și pentru că este ușor măsurabilă), nu găsim în literatură o listă clară de indicatori, relevanți atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Am ales doi indicatori ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]