2,977 matches
-
către factorul coagulant, arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide până la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare a comunității supuse ei, liantul planului oikonomic de gestionare a lumii creștine. În virtutea adevărului absolut atribuit Logos-ului, imaginarul creștin este tutelat de formele derivate din esența divină și de valoarea sacrificiului lui Christos − menținut permanent ca suprem judecător și ipostază unică a arhetipului puterii celeste. Dată fiind valoarea jertfei lui Iisus, omul medieval și-a trăit
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre întrebare / 68 1.3. Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul ca sinteză între
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre întrebare / 68 1.3. Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul ca sinteză între ontic și lingvistic / 78 1.4. Cercetare formală a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul / 282 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul / 289 4.4. Timporizarea subiectului și predicatului, în sensul stabilirii și întăririi poziției lor în judecată, în judicativ și în orizontul logos-ului (formal) / 293 4.5. Timporizarea verbului și timpului, în scopul consolidării sensului de transcendent introdus de aspectul alethic al judecății / 301 4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de față are drept scop reformularea problemei logice și filosofice a judecății după exigențele unei descrieri și apoi ale unei reducții fenomenologice. Am folosit de-a lungul timpului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu: "dictatura judicativului", "judicativ constitutiv", "formalizarea logos-ului" etc.) și chiar unele idei din orizontul de cercetare al acestei lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să fie valabil și "în mic", tocmai în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale, dependente, desigur, de logos-ul formal însuși, așadar de mai mică extensie a valabilității lor decât acesta, s-ar putea "forma" pentru a justifica, să zicem, o anumită practică, adică o practică "în carne și oase", aceasta pierzându-și "obiectivitatea" firească, trecând în condiția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura căruia se regăseau și faptul de a gândi și faptul de a rosti, este dominat, totuși, de însăși unitatea acestor trei fapte, în sensul nediferențierii lor originar-ființiale (deși se aflau în diferență funcțională), ca "lume a vieții". Termenul grecesc logos exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în diferență funcțională), ca "lume a vieții". Termenul grecesc logos exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea folosi de unele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui act care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel mai tare cu putință, înseamnă că trebuie acceptată și un fel de "origine non-originară"; spre deosebire de cealaltă, aceasta nu constituie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai pentru că are preeminență în sens istoric, fiind și mai vizibilă în orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos din propria "natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente, într-un singur orizont tematic, a întregii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente, într-un singur orizont tematic, a întregii sale bogății: acte, trăiri, facultăți, "dispoziții habituale" etc. Totuși, logos-ul originar, neconstrâns formal, a "motivat" fapte de rostire, de gândire și practici omenești, dar acestea nu au primit acreditare, recunoaștere, din perspectiva normelor precise ale logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]