2,956 matches
-
34, 99, 100, 101, 126, 355, 356, 357, ~ a vorbirii 25, 30, 34, 41, 99 lituaniana 88, 137, 140, 145, 164, 280, 281, 327, 344, 345 livonă (liv) 179, 281 loglan 231, 232, 233 logocentrism 40, 47 logograma 256, 285 logos 12, 17, 40, 118, ~ intersubiectiv 40 lomavren 116 luhya 281, 326 luo (dholuo) 211, 281, 326, 337 luviană 148 luvită 281 luxemburgheza 281, 327, 345 M maasai (maa) 171, 211, 282, 326 macedoneană 117, 146, 153, 165, 248, 282, 327
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria fiind dezvoltată, printre alții, de Aaron Dolgopolsky, Ilici Svitici, Joseph Greenberg (care propune termenul de eurasiatica), Merritt Ruhlen, Serghei Starostin, Lyle Campbell, Allan R. Bomhard. 225 Allan R. Bomhard, Reconstructing
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
context (replica „Vreau să țip”, de exemplu, poate sugera, sau poate fi generată de fericire, durere, disperare, spaimă etc.). „Școala de la Oxford” (Austin, Searle, Ducrot) accentuează pe aspectul pragmatic al dialogului, pornind de la teoria cuvântului-act: „A vorbi este a face. Logosul dobândește funcțiile praxisului și i se substituie”. (Roland Barthes) Orice act de limbaj are la bază un contract între interlocutori, care îi conferă emițătorului o anume putere de a vorbi, în virtutea căreia receptorul acceptă mesajul tăcând sau răspunzând la rândul
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
unirea polisurilor și triumful Greciei împotriva barbarilor, ca rezultat al acestei uniuni. Marea invenție a grecilor în istorie reprezintă punctul esențial de plecare pentru cultura europeană, adică legarea strânsă a acesteia de politic. Astfel, superioritatea culturii europene este dată de logos, care radiază de la greci. Din această perspectivă se ridică întrebarea: Care este specificul Europei și al culturii sale? Unitatea geografică pe care o numim Europa este indisolubil legată de noțiunile de cultură și civilizație (Banciu, 2003, 30-34). Când spunem Europa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
europene, constituie trăsătura caracteristică a evoluției acestei culturi (Bagdasar, 1931, 12). În primul rând, cercetarea fenomenelor naturii n-a fost întreprinsă și dezvoltată, într-o asemenea manieră, de nici o altă cultură în afară de cea europeană. De aceea, în spiritul european precumpănesc logosul matematic și cel istoric. În domeniul eticii, întâlnim particularități semnificative ale culturii europene: libertate, responsabilitate, normă, personalitate sunt categoriile de seamă ale moralei europene. Gândirea nici unei culturi nu a reușit să elibereze conștiința morală a omului de puteri oculte sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în legătură cu sinceritatea acceptării schimbării de către cadrele didactice sau de către organizația școlară în ansamblu. Nu de puține ori s-a putut constata un decalaj major între discursul pedagogic promovat și aspectele concrete ale realității din clasă. Altfel spus, ne-am însușit logos-ul, dar schimbarea nu se obiectivează în mentalitate și în practica educativă. Aceasta face ca rezistența la schimbare să se manifeste uneori vădit sau, de cele mai multe ori, în manieră voalată, simulată. În încercarea de a analiza caracteristicile indivizilor refractari la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ierarhie de organizare, de la "umezeală" și până la "incantare" se subordonează legilor logicii, care le conduce pe toate. Pentru cei treji există o altă lume decât cea care este visată. La această legitate se poate ajunge doar în starea de veghe. Logosul și starea de veghe au elemente comune, deși sunt reprezentate diferit. Contrar acestei asemănări dintre logos și starea de veghe, comportamentul oamenilor dovedește o mare diversitate. Simpla sesizare a lucrurilor nu confirmă că logosul a fost însușit și înțeles. Din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
toate. Pentru cei treji există o altă lume decât cea care este visată. La această legitate se poate ajunge doar în starea de veghe. Logosul și starea de veghe au elemente comune, deși sunt reprezentate diferit. Contrar acestei asemănări dintre logos și starea de veghe, comportamentul oamenilor dovedește o mare diversitate. Simpla sesizare a lucrurilor nu confirmă că logosul a fost însușit și înțeles. Din această cauză, deși corect există receptori cu acei ochi și urechi ai evenimentelor, în final sufletește
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ajunge doar în starea de veghe. Logosul și starea de veghe au elemente comune, deși sunt reprezentate diferit. Contrar acestei asemănări dintre logos și starea de veghe, comportamentul oamenilor dovedește o mare diversitate. Simpla sesizare a lucrurilor nu confirmă că logosul a fost însușit și înțeles. Din această cauză, deși corect există receptori cu acei ochi și urechi ai evenimentelor, în final sufletește ajung martori infideli. Astfel viața psihică ajunge reprezentată prin categorii conceptuale distincte de somn, veghe, de cunoaștere senzorială
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
virtuților morale, de unde cu o coerență logică mai slabă se putea ajunge ușor la mistificarea fenomenelor. Transcendența era mediată prin idei, îngeri, arhangheli, descriși de Philon asemenea unor forțe abstracte ale Atotputernicului. Ansamblul acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
logică mai slabă se putea ajunge ușor la mistificarea fenomenelor. Transcendența era mediată prin idei, îngeri, arhangheli, descriși de Philon asemenea unor forțe abstracte ale Atotputernicului. Ansamblul acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sa organizatoare, "animistă", supranaturală, de bază. Pentru explicarea sufletului, inspirat de stoici, Plotin a făcut apel la intervenția a trei instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența devine accesibilă numai prin interiorizare. Accesul la unicitatea sufletească este posibilă doar prin izolarea corpului și a sufletului sensibil. Sufletele au facultatea de a fi unice prin capacitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se prevala în proporție covârșitoare de faptele de limbaj, iar ignorarea importanței pe care o au manifestările discursive pe scena politică poate avea efecte catastrofale pentru politician. Traducerea actului politic în limbaj, înzestrarea cu sens a evenimentelor, reconstrucția referentului prin logos devin preocupări esențiale ale actorilor politici. Într-o lume în care politica pare a avea drept sarcină prioritară producerea de limbaje și de simboluri, semnul verbal ocupă un loc central în cadrul sistemelor de semnificare simbolică la care recurge puterea politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Atât factorii lingvistici, cât și cei extralingvistici concură la configurarea unor profiluri distincte, caracterizarea fiecărui tip de limbaj realizându-se, de regulă, prin raportare la trei elemente de referință: criteriul contextului, criteriul emitentului și cel al conținuturilor. Înțelegând limbajul ca logos semantikos, concepție care postulează primordialitatea funcției/finalității semnificative în raport cu potențialele determinări ulterioare ale vorbirii (ale limbajului în uz), Aristotel deosebește trei finalități discursive: finalitatea apofantică (științifică sau rațională, concretizată în raportul adevărat/fals), finalitatea pragmatică (practică, determinată de valorile eficacității
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a limbajului științific, dar este superior celui definit de limbajul poetic, chiar dacă această referențialitate vizează lumea în întregul ei. Autonomizarea unui limbaj politic cu identitate specifică se realizează la mijlocul secolului al XX-lea, odată cu intuirea importanței pe care o deține logosul în configurarea raporturilor de forță de pe scena politică. În spațiul românesc, Dumitru Irimia 77 exclude limbajul politic din inventarul stilurilor funcționale, dar face trimiteri la stilul propagandei și la specificul limbii de lemn în cadrul analizei stilului publicistic. Indicând două componente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și prin argumentația solidă a materialelor publicate. Depășind adversitatea politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lemn, v. Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, pp. 32-101. 74 Francoise Thom, Limba de lemn, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 2005, p. 83. 75 Cele trei instanțieri ale lui logos semantikos sunt tratate de Aristotel în Poetica (logosul poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Universității din București, București, 2007, pp. 32-101. 74 Francoise Thom, Limba de lemn, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 2005, p. 83. 75 Cele trei instanțieri ale lui logos semantikos sunt tratate de Aristotel în Poetica (logosul poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2007, pp. 32-101. 74 Francoise Thom, Limba de lemn, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 2005, p. 83. 75 Cele trei instanțieri ale lui logos semantikos sunt tratate de Aristotel în Poetica (logosul poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 78
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Francoise Thom, Limba de lemn, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 2005, p. 83. 75 Cele trei instanțieri ale lui logos semantikos sunt tratate de Aristotel în Poetica (logosul poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 78 Ibidem, p. 186. 79
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]