3,158 matches
-
că acestă angajare a lui Liviu Capșa, fie că ea se manifestă în cîmpul pur al ficțiunii, în cel impur al socialului sau în acela de-a dreptul insalubru al politicului, nu este nici una didactică, și nici una misionară, ci una ludică și necruțătoare în același timp. Și poate că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un real ce pendulează incontinent între substanță
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
la 14 septembrie 1974 în București, absolventă a Facultății de Litere din același oraș) se copilărește ca un matur și este gravăîn stilul unui copil. Așa cum refuză să fie prizoniera unui curent literar, refuză să fie prizoniera unei vârste. Spiritul ludic și luciditatea se combină într-un mod original în poezia ei. Poeta este o nou-venită, dar nu vine din neant. Ea descinde din poezia română, pe care o cunoaște atât de bine, încât o poate rescrie, în joacă. Ea povestește
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
extensiv în Germania și în străinătate. Are o prezență internațională foarte activă. El însuși a publicat în Germania traduceri din literatura de limbă engleză și irlandeză. Importante premii (Friedrich Hebbel, Kurt Magnus). Autorul scrie într-un spirit inconfundabil, de moralist ludic și înțelept, lejer și serios, fin destabilizator, cu un ochi atent la congruențele și bizareria lumii. Pentru Wolfgang & Jane 1 Când a apărut deodată zidul, noi copii, în loc să ne jucăm de-a Cowboy și Indieni, am început să ne jucăm
Michael Augustin - Bucăți din Zidul Berlinului by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6792_a_8117]
-
indivizi - de preferință antropomorfi și animalieri, căci jucăriile cele mai susceptibile de a primi un nume propriu sînt păpușile și animalele de pluș. Oricum, domeniul acoperă atît onomastica literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
japonez cu ninjaci zgomotoși?" (diginews.ro/forum); "e super tare... sau cum ar spune copiii e cu ninjaci de zboară" (craiovaforum.ro) etc. Oscilînd vesel între ninjalăi și ninjaci, constatăm că se mențin vii, deopotrivă, posibilitățile de adaptare morfologică, dispoziția ludică și plăcerea hibridizării registrelor.
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
în când câte o secvență impresionabilă dacă n-ar fi ostenit vederea. Pirații aceștia purtați la capătul lumii de mirajul fântânii tinereții sunt, din scenariu parcă, în 3D. Spectaculosul imaginii nu în dimensiuni constă, ci în faptul că se joacă ludic cu perspectivele și mizancadrul, că nu e static ci, dimpotrivă, se mișcă trepidant prin diferitele paliere spațiale, că ridică la cub atractivitatea marelui spectacol, prin ineditul viziunilor sale. La antipodul acestui mod de a gândi cinematograful ca lume a miracolelor
CANNES 2011 - De la spectaculorul 3D la minimalismul excesiv () [Corola-journal/Journalistic/26444_a_27769]
-
pildă, își aduc nu doar pe scenă omagiul față de actor. Texte, cărți, eseuri scrise de regizori importanți, confesiunile lor cred că ne aduc acolo, în preajma misterului. A unui fel de laborator unde se prepară jocul, unde se pune la cale ludicul, unde ni se vorbește despre eternul început. Cu alte cuvinte, despre actor. Mărturisesc că cel care a determinat de data aceasta popasul meu în a înțelege, și altfel, arta histrionului este regizorul Mihai Măniuțiu. Și cartea sa apărută anul acesta
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
un altul, care îl oglindește fidel pe spectator. Histrionul a descoperit în sînul comunității un mod salutar de a se dedica lui însuși în cea mai intens-generoasă formă." De la mască-măști la întrupare-personaj-instrument, de la iluzie la realitate, de la magie la actul ludic, de la interpretarea corpului în toate detaliile sale - buze, tors, voce, privire, gura, mîinile, piciorul - într-un capitol inedit și captivant în tipul de observații la tipurile, la complicatele metamorfoze ale unui actor de la un spectacol la altul, de la o reprezentație
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
din încercările unei echipe (Purcărete-Stürmer-Șirli), din exerciții năstrușnice pentru tineri actori, dar și pentru cei experimentați (Ilie Gheorghe, Valer Delakeza, Virgil Flonda, Angel Rababoc), un spectacol plin de senzualitate, lascivitate, de poezia imaginii, de provocatoare mirosuri și senzații, un spectacol ludic ca orice poveste a Seherazadei făcut de Silviu Purcărete la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. ca o continuare firească (și emoționantă) cu aceeași trupă am văzut Othello?!, o adaptare scenică liberă a regizorului ucrainian Andryi Zholdak după tragedia Othello sau
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
tip de anvergură, se numește Exact în același timp, o piesă scrisă în 1945 de Gellu Naum, revăzută (după cum mărturisește Simona Popescu în Caietul-program) și pusă anul acesta în scenă de Mihai Măniuțiu la Teatrul Național din Cluj. Toată parodia, ludicul, ironia și oniricul din acest text (scris înainte ca absurdul lui Eugen Ionescu să se ivească) se strîng într-un ritm ciudat, prea agitat sau care pare că se stinge, într-o lume aiuritoare care se pierde într-o livadă
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
glume,/ N-au niciodată sfîrșit." Capodoperele scriptice ale poetului au luat naștere prin insinuarea lentă a umorului în versul moralizator, prin subtilizarea treptată a mesajului moral cu ajutorul rîsului complice. în primele sale cărți, existase, ce-i drept, un oarecare sens ludic, precum în caricaturile făcute bețivilor cu un spirit aproape medieval (zeci de personaje din îndreptarul bețivilor, 1832), însă rîsul deschis lipsea cu desăvîrșire. Umorul va atinge în Povestea vorbii echilibrul fericit, la fel de departe de moralizarea pură și de gluma groasă
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Ed. Polirom, 2003, 2007). Majoritatea trăsăturilor ce aproximează postmodernismul se regăsesc în roman, le enumăr pe cele relevante, vizibile: indeterminare, fragmentare și decanonizare, hibridizare, ironie și carnavalesc. Li s-ar putea adăuga reciclarea trecutului și revizitarea lui, pastișa, parodia și ludicul. Amintește de Iubita locotenentului francez și de Daniel Martin, dar împinge și mai departe demontarea și remontarea convențiilor literare decât a făcut-o John Fowles. Ca majoritatea romanelor postmoderne, i se aplică și acestuia prima regulă dintre cele formulate de
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
nescutit de retorică și gestualism, înfiorat totuși de un elan al idealității și al ritmurilor interioare. Nicolae Motoc este un poet învățat, ceremonios, cu anume tentații dannunziene, spectaculare, un oficiant al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
literar o tentativă de înnobilare a omului, ca o formă de compensație a păcatului biblic sau de participare orgolioasă la creația divină. Pentru alții, conștiințe profane, creația literară e un joc superior, o formă de exprimare născută dintr-un spirit ludic, gratuit. În sfârșit, în cele mai multe dintre cazuri, creația literară se situează printre formele de competiție fie socială, fie estetică (afirmare a individualității, exprimarea unei originalități, dobândirea prestigiului și a succesului etc.). Știm din mărturisirile sentențioase din Cred (1926), așezate ca
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
că ipostaze asumate în sincronia ființei. Autoregenerarea (considerată de Simona Popescu mai importantă decît varietatea formală) presupune și o subsumare a trecutelor identități, toate definitorii pentru "conglomeratul mentalorganic" pe care, în alt dialog din volum, autoarea îl numește, cu seriozitatea ludica a unui copil, "simonitate". Revenind însă la utopia de a te scrie pe tine însuți, de a crea ceva care să te conțină, un singur punct nevralgic apare. Lupta prin scris pentru conservarea identității are și un revers, căci trecutul
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
amplificat tensiuni, revolte, nonconformismul unor personaje și credințele primitive, prejudecățile altora, a redus zdravăn numărul aparițiilor, condensînd mai multe în unul singur sau tăindu-le pur și simplu, esențializînd și povestea, și morala ei, și relațiile între personaje, a inventat ludicul din piesă. Tonul replicilor are și umor, imens, și un soi de tristețe, fizică și metafizică, și poezie, și o retorică interesantă la nivelul frazei, devin mai plauzibile și mai umane anumite întîmplări, precum și rațiunea unor gesturi. Deși este vorba
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
transforma într-un estet, ca Hannibal Lecter, cu o replică scînteietoare și o nevastă care intră pe fir în momente inoportune și cu care indiferent de gravitatea situației, el face conversație domestică. Mr. Hertz are un soi de falsă bonomie ludică, iar limmerick-ul precum și alte apoftegme pe care i le servește lui Mr. Smith denotă un umor educat la școala Witticismului. Dacă scena devine uneori execrabilă prin instalarea în clișeu, în schimb replica te scoate pe o scenă de teatru englez
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului (ex. Om). O altă cerință esențială a metodei este aceea că în nici un vers nu trebuie să se repete cuvintele. Metoda cvintentului antrenează creativitatea și simțul ludic ale elevilor prin asigurarea unei atmosfere de lucru cu mult mai puțin tensionată decât în cazul utilizării altor metode. Metoda buzz-groups Sintagma buzz-groups cu care este desemnată metoda se datorează zgomotului produs de elevi când discută în grupuri. Organizara clasei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și deasupra sensibilității nervoase”, „o nouă manieră de joc, constând în mare parte în gesturi simbolice”, care să explice „spiritul lucrurilor”. Arta actorului se naște din talent, dar și din respectarea unor artificii și constrângeri ce depășesc cu mult plăcerea ludică, așa cum afirmă, într-o frază celebră, John Ruskin, critic de artă și sociolog englez: „Copilul care se joacă pentru propria lui plăcere, mielul care zburdă sau puiul de ciută care se joacă sunt făpturi fericite și binecuvântate, dar nu sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
cele mai reușite proiecte: Proiectul Aripi spre lumină, derulat în perioada martie aprilie 2006 a presupus identificarea în cadrul școlii a copiilor proveniți din familii cu venituri reduse. Ei au fost antrenați de membrii clubului in activități de ordin educațional și ludic. Proiectul s a încheiat în data de 20 aprilie 2006 cu un spectacol și cu împărțirea de pachete cu rechizite copiilor vizați. În cadrul programului național “Consolidarea Inițiativelor Comunitare de Prevenire a HIV/SIDA și a Violenței în Familie, în România
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
fusese precoce. Eram, trebuia să recunosc, captivul propriilor vechi și noi obsesii, mai curând, decât eliberat prin transcendență. Îmi acceptasem Însă, În cele din urmă, Încărcătura. În marele bâlci al deșertăciunilor care ne găzduia, premisele celor mai detașați și mai ludici și mai senini decât eram eu În stare să fiu nu mi se păreau nici mai bune, nici mai rele. Nu erau Însă ale mele, atât. Să fi fost deosebirea dintre noi vechea și mereu noua contradicție și complementaritate dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
români”. Fără aceștia, recunoscuse Madi, „subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul În fața realității”. Nu doar despre subiectivitate era vorba, firește. Degetul supt trebuia mai Întâi smuls din „tocănița” realității locale care fierbea la foc mic vanitățile, la mijlocul ludic Între bine și rău, În fumul de tămâie vandabilă. Aveam să ajung, În orele următoare, la ultimele versuri: „Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei inteligențe neobișnuite, tăioase, chiar dacă acordându-și alintul ludic. Marta a fost printre primii care au Încercat să mă regăsească după 1989. Am aflat astfel că se căsătorise cu Ion Vartic, de care mă știam aproape, și că publica, la Cluj, revista Apostrof, la care Îmi solicita colaborarea. Excelentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
interogației tumultuoase a spiritului. Acutizată asumare a eului și a lumii, am spune. Ferma „esențializare” În Poeme nerușinate, Cartea Mâniei și Apocalipsa după Marta (la acest volum antologic mă refer În cele ce urmează) ar putea șoca amatorii de virtualități ludice. Recunoștem aici o direcție poetică majoră În cultura europeană. Nu neapărat la Goethe mă refer, cum ar sugera titlul, ci la Kafka. Într-adevăr, noile poeme mă readuceau, de fiecare dată, la dialogul lui Kafka cu Janouch. Optând ferm, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
timpului, aceste vetuste amintiri ar putea, cine știe, să ofere cititorului de astăzi prilejul de a se amuza, din nou, cu farsa socialistă, În care norocul și nenorocul se aliază, se substituie și se neagă, Într-o neagră, mutuală și ludică mascaradă. Neprimirea scrisorii de la Berlin s-a dovedit, până la urmă, un noroc. Nici nenorocul deposedării de coronița Uniunii Scriitorilor din R.S. România nu mi-a adus doar necazuri. New York, mai 1999 * Stimate Norman Manea, Vă trimit o copie după referatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]