3,374 matches
-
complexă. El încearcă să controleze istoria prin ficțiune (o istorie, să nu uităm, de atîtea ori imprevi zibilă și traumatizantă), transformînd întregul proces într-un joc. În realitate, pe dimensiunea ludică pune mereu accentul Doctorow, în excursurile sale ficționalizatoare, dimensiune ludică așteptată să supraviețuiască la sfîrșitul lecturii. În The Modern American Novel, Malcolm Bradbury face un comentariu extrem de elocvent vizavi de această preocupare a lui Doctorow. Criticul o vede ca pe o problemă ideologică a postmodernismului timpuriu. 1973 este anul cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de tip deconstructivist și care sunt, totuși, permanent prezente și active în gîndirea metafizică și, în cele din urmă, în orice gândire. Astfel, sarcina deconstrucției sau a reconstrucției interioare ar consta în "alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj"3. Deconstrucția canonului tradițional nu ar implica, conform lui Derrida, neapărat demolarea, în profunzime, a acestuia, (și, implicit, negarea tradiției, ca în anumite compartimente ale modernității, precum cunoscutele mișcări de avangardă: dadaismul și suprarealismul) cât, mai degrabă, o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dându-i o altă interpretare, printr-o analiză profundă, de substanță, fără a-i respecta vechiul sens, oferit de normele tradiționale, dar folosindu-se de acesta. Astfel, sarcina deconstrucției ar consta în "alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj"61. Deconstrucția canonului tradițional nu ar implica, astfel, conform lui Derrida, neapărat demolarea, în profunzime, a acestuia, cât, mai degrabă, o schimbare de semnificație, în virtutea a ceea ce se deconstruiește, conștientă fiind că nu poate crea ex nihilo, un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de teme sau de motive din epocile literare apuse. Citatul ironic, jocul cu modelele prestigioase, parodierea modelelor, diagul intertextual, parafraza, indică presiunea livrescului asupra existenței. Granițele culturale, limitele genurilor și ale speciilor literare se anulează, literatura fiind înscenată, în mod ludic, fără tragism și fără inocență. Fragmentele, sintagmele, laitmotivele, atitudinile din texte venerate sunt, reasamblate și puse într-o noua lume"77. Alături de aceste trăsături ale literaturii postmoderniste, mai menționăm: desolemnizarea discursului, valorificarea prozaismului, cuprinderea diversității realului, refuzul stilului înalt, ermetic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de teme sau de motive din epocile literare apuse. Citatul ironic, jocul cu modelele prestigioase, parodierea modelelor, dialogul intertextual, parafraza, indică presiunea livrescului asupra existenței. Granițele culturale, limitele genurilor și ale speciilor literare se anulează, literatura fiind înscenată, în mod ludic, fără tragism și fără inocență. Fragmentele, sintagmele, laitmotivele, atitudinile din texte venerate sunt reasamblate și puse într-o nouă lume"18. Și cum cea mai bună distincție posibilă care poate fi făcută în evidențierea unor elemente comune și de diferențiere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
desprinsă de orice rigoare și de orice regulă. Elementele cu forme non-rectilinii ale universului copilăriei, strâmbe, devin însă plăcute ochiului matur de mai târziu. De altfel, distorsionarea imaginii pe care ochiul de copil o percepe, transpusă într-un plăcut limbaj ludic, este distorsionarea imaginii din memorie, într-o încercare forțată de readucere a trecutului în prezent, printr-o nevoie de raportare a lui la vârsta actuală. Învelișurile aparent clasice ale poeticii Anei Blandiana transpun, în fapt, numeroase pliuri sufletești, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu ceilalți, care se regăsește în majoritatea poemelor acestui prim volum (Aripi, Memoriu, Noapte de dragoste, Glumă, Regenerare, Robinson Crusoe), în scopul autocunoașterii, "se prelungește în tot ceea ce o înconjoară"59. Cu versuri de o transparență tulburătoare, poeziile cu iz ludic (Glumă și Glumă II) devin, în fapt, un joc arghezian de-a v-ați ascunselea, crud prin tragismul său, în care eul liric anticipează începutul rupturii sale de origini, fericirea fiind în descreștere, pe măsura înaintării sale biografice, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
câmp,/ Copacii au rămas cu trupurile goale în ploaie,/ Să schelălăie tragic și tâmp...// Dar sub mângâierea savantă a ploii,/ Satiri vegetali, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să își joace pe șolduri inelele anilor/ Zadarnici dansând hoola-hop". (Glumă). Limbajul ludic, poate fi, însă, un alt mijloc de redescoperire a frumuseții primordiale, resuscitată prin incantații de tipul : "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumina./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă controlului ființei, dăruirea totală a acestuia, cu trup și suflet, fiind o condiție intrinsecă a participării la jocul creație"60. Același limbaj ludic devine, totodată, o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă controlului ființei, dăruirea totală a acestuia, cu trup și suflet, fiind o condiție intrinsecă a participării la jocul creație"60. Același limbaj ludic devine, totodată, o nouă formă a fragmentarismului deconstructivist, care încearcă reconstruirea întregului din părți. Astfel, într-o interpretare mai puțin pretențioasă, stropii ar simboliza unitățile componente întregului, textul neterminat căpătându-și rotunjimea, prin îmbinarea acestor elementele, ca într-un joc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dansul, cât și jocul, reprezentate, la nivel verbal, prin fragmentarism, sau prin versuri scurte, lapidare, uneori, cu o punctuație neglijentă, constituie acele elemente variabile ale existenței, care dovedesc vulnerabilitatea timpului, fie el și unul ireversibil. Realizând o posibilă deconstrucție a ludicului, Ana Blandiana îi conferă jocului înțelesuri noi, numai de ea știute, așa cum aparentul joc al lui Ion Barbu, din Domnișoara Hus, este unul erotic, aproape sexual. Această reinterpretare a ideii de dans/joc nu este, așadar, particulară Anei Blandiana, demontarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reflectând, deci, reconstruind realități în sens invers sau retroproiectiv, se realizează și în acest poem scris în notă blagiană. Originalitatea transpare, însă, din modul în care autoarea reconstruiește trecutul privit ca formă individuală a tradiției universale din prisma prezentului. Promovând ludicul prin intermediul versurilor scurte ("Luna turna pe luciul ei/ Ulei".), care întrerup brusc idilicul ("Apa era fără sfârșit rotundă") cu accente nocturne ("Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave".), pentru crearea unei atmosfere de joc, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
blandiană este recunoscută, în prima ei etapă, prin versuri ritualice: Fusese furtună pe câmp și anume/ Să-nvingem furtuna ieșisem cu arcuri pe câmp./ Învingători ne-ntorceam fluturând peste lume/ Cerul senin ca pe-un panaș puțin strâmb". (Învingători) sau ludice: "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acestei etape poetice a demetaforizării sau a reconstrucției se aseamănă prin absența semnelor de punctație, precum și a elementelor de prozodie. Lipsa ritmicității, a rimei, a unei măsuri regulate, fac din aceste poeme, totodată, precursoare ale postmodernismului. Totuși, este păstrată atitudinea ludică a eului liric, marcată prin "asocierile inedite de cuvinte, care pot schimba locul între ele, păstrând același înțeles"141: "Verde-ntuneric de nuc/ Peste norocu-mi uituc/ În iarba a toate stăpână/ Dormind cu o carte în mână// Prin pagini păienjenii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
neputinței de-a înainta. Revoltă, spaimă, curaj și foarte puțin umor. Râsul e expulzat din lumea ideală, puternic estetizantă, a poeziei blandiene. Caracterul aforistic al poeziilor sale este, mai degrabă, cel care iese în exergă. Gravitatea nu se preschimbă-n ludic neapărat, ci-ntr-un dinamism al zicerii, o poftă nebună de a devora cuvinte, de a scrie, de a trăi în ritmurile naturii, ale vegetalului, ale elementarului. O simplitate formală, dincolo de metaforă, care-nfioară, în fața căreia se-nclină fiecare cititor. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poate crea ex nihilo un limbaj nou, deconstrucția se resemnează să împrumute numele vechilor concepte metafizice, dar fără a le respecta sensul, conform normelor tradiționale ci, au contraire, sarcina ei constă în alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj". 51 Mircea V. Ciobanu, Avatarurile exercițiului hermeneutic, în "Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4 (2006), p. 35. 52 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 52-53. 53***, Dicționarul enciclopedic ilustrat (DEI), București, Editura Cartier, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Mihai Eminescu" din Iași)...........................9 II. Par elle-même.................................................................55 Emil Munteanu " Întotdeauna am scris numai de plăcere..."................................................................55 Eugen Munteanu, "Literatura a dovedit întotdeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă!".............................................................................61 Lucian Vasiliu, "Chestionar cu accente ludice"....................86 III. Texte despre profesorul, mentorul, criticul și istoricul literar Elvira Sorohan...............................95 Ștefan Borbély, Concert de închidere....................................95 Bogdan Crețu, Doamna Sorohan........................................100 Doina Curticăpeanu, Întoarcerea spre timpul vechi...........103 Loredana Cuzmici, Literatura pe mai multe portative........108 Florin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și teatrul european din perspec-tiva comparatistă. În: Convorbiri literare, 147, ian. 2014, nr. 1, p. 24-28. SOROHAN, Elvira. Când călătorul e scriitor instruit... În: Convorbiri literare, 147, febr. 2014, nr. 2, p. 33-37. SOROHAN, Elvira; VASILIU, Lucian. Chestionar cu accente ludice / formulat de Lucian Vasiliu; răspunde Elvira Sorohan. În: Dacia literară, 25, iul.-aug. 2014, nr. 130-131, p. 67-72. SOROHAN, Elvira. Corespondența lui Joyce ca odisee a operei sale. În: Convorbiri literare, 148, mai 2014, nr. 5, p. 29-34. James Joyce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a dovedit întotdeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă! E.M.: Stimată doamnă profesoară Elvira Sorohan, vă mulțumesc pentru această convorbire! Interviu realizat de Eugen Munteanu (10 iunie 2014 "Convorbiri literare", nr. 8/ 2014) Chestionar cu accente ludice "Chestionarul cu accente ludice" îmi induce ideea că, la vârsta mea, nu chiar matusalemică, cineva se așteaptă ca eu să fi căzut în mintea copiilor, încât se experimentează pe mine, ca "pacient", o ludoterapie. Dar dacă acest joc începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă! E.M.: Stimată doamnă profesoară Elvira Sorohan, vă mulțumesc pentru această convorbire! Interviu realizat de Eugen Munteanu (10 iunie 2014 "Convorbiri literare", nr. 8/ 2014) Chestionar cu accente ludice "Chestionarul cu accente ludice" îmi induce ideea că, la vârsta mea, nu chiar matusalemică, cineva se așteaptă ca eu să fi căzut în mintea copiilor, încât se experimentează pe mine, ca "pacient", o ludoterapie. Dar dacă acest joc începe cu întoarcerea la lucruri plăcute
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de cooperare, în funcție de două categorii de fapte: A. Datele obiective ale comunicării, respectiv Aa. spațiul comunicării, în trei situații ([1] public, [2] socioprofesional, [3] personal), căruia îi corespunde Ab. registrul comunicării (public formal, public informal și familiar, respectiv intim sau ludic), și B. Datele subiective ale comunicării, ținând de dotarea individului vorbitor, respectiv Ba. competența lingvistică, în trei ipostaze, [1] elocuțională, [2] idiomatică, [3] expresivă, atribute concretizate prin Bb. variația lingvistică (diatopică, diastratică și diafazică). În cele ce urmează, vom folosi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
voia asocierilor fanteziste de idei sau chiar de sonorități. Cele două cărți se deschid cu secvențe dramatice: moartea tatălui, în Simfonia, moartea mamei, în Culorile ; ambele texte se încheie cu începutul unui nou joc. Între moarte și viață, sub semnul ludicului, se derulează ghemul miilor de scene care povestesc, fragmentar, cu o seriozitate căreia nu-i lipsește niciodată ironia, existența sub regimul comunist, libertatea regăsită, iubirea, familia, copiii, în "țara de aici". El trasează astfel un parcurs pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a găsit materia primă la îndemînă cuvinte, imagini, culori, sunete etc. Cităm, traducem, adaptăm, reproducem, reinventăm permanent, transgresînd norme și cutume, țopăind voios de la un gen la altul, de la un sistem semiotic la altul, jucîndu-ne cu această distanțiere ironică și ludică, proprie postmodernității, care răstoarnă și amestecă texte și mituri. Cum putem explica ceea ce considerăm a fi un deșert deșertul actual de invenții culturale majore, dispariția curentelor artistice articulate, revoluționare, care antrenează în vîrtejul lor creator lumea întreagă, modificîndu-i perspectivele estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e fuziunea completă autor-narator-naratar într-un intens "da, da, Gabriel / Elisabeth sunt eu și sunteți dvs.". La Houellebecq (care, de altfel, nu e deloc avar cu declarațiile contradictorii și răsunătoare, dovadă a unei exasperări identificatoare), deriva întreținută și de combinarea ludică a tipurilor de discurs (științific 'dur', sociologic, filosofic, poetic, ficțional) conduce la perversa confuzie între Michel autorul și Michel naratorul și tinde să rupă pactul de lectură clasic. Prin urmare, cîteva obrăznicii flagrante, situîndu-se mai mult sau mai puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în formă de X un gen suficient de rar pentru a-mi atrage și mai mult atenția nu poate decît să mă incite să fiu cu băgare de seamă. "Friedrich Nietzsche o fi Halal?" Genul acesta de întrebări, pe jumătate ludice, pe jumătate grave abundă în romanul scriitoarei Emmanuelle Pireyre, distins cu unul din cele șase mari premii literare franceze, Médicis pe 2012. Intitulată ironic Féerie générale, această nouă scriere a lyonezei de 43 de ani este imposibil de clasat. E
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]