3,421 matches
-
r]spuns diverselor probleme. În ceea ce privește etică, aceast] situație este cât se poate de clar]. Unii gânditori evrei susțin c] etică evreiasc] este autonom], în sensul kantian al cuvântului, alții spun c] ea este, a fost și ar trebui s] r]mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Iisus. Pasajul include, de asemenea, porunca de a scoate ochiul care te smintește și de a ț]ia mâna care te smintește și îndemnul de a l]să și c]masă celui ce vrea s]-ți ia haină (r]mânând, astfel, gol, întrucât se purtau doar dou] rânduri de haine). Întocmai că paradoxul, hiperbola reprezint] o modalitate de a conferi concretețe ideilor abstracte. Robinson are dreptate: pasajul nu se pronunț] nici pentru, nici împotriva pacifismului că strategie politic]. Aparent, divorțul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunități a iubirii, a unei fr]ții a c]inței, a iert]rii și a împ]c]rii. Astfel, Noul Testament ofer] o imagine detaliat] a Bisericii, având o atitudine foarte critic] atunci când aceasta nu se constituie în comunitatea dorit]. R]mân deschise întreb]rile cu privire la justiție. S] lu]m ca exemplu doi p]rinți care au doi copii, pe care îi iubesc la fel de mult; deși aceștia pot fi foarte diferiți, p]rinții trebuie s] fie corecți cu amândoi. Dac] așa stau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate limbile vorbite de musulmani, fapt care înt]rește atât angajamentul acestora de a întrece comportamentul s]u, cât și sentimentul de afinitate și iubire pentru El și familia Sa. Pentru musulmani, mesajul din Coran și exemplul vieții Profetului r]mân inseparabil legate, de-a lungul istoriei, ca paradigme ale comportamentului moral și etic. Acestea au constituit, apoi, baza care le-a facilitat gânditorilor musulmani dezvoltarea instrumentelor legale care s] cuprind] imperative morale. Elaborarea dreptului va duce la o codificare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s] o cunoasc]. În același timp, Platon îl reprezint] ca având un comportament care sugera c] oricine ar putea descoperi ce înseamn], deoarece Socrate, cel al primelor dialoguri - care, dup] cum am spus, pare a fi menit s] r]mân] aproape de Socrate cel istoric - este bucuros s] discute subiectul cu toat] lumea. În dialogurile urm]toare, pe de alt] parte, unde ideile socratice autentice par s] se dizolve în fundal, Platon începe s] considere aceast] cunoaștere ca fiind accesibil] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capacit]țile individului) trebuie consacrat] acțiunilor permise, dup] cum afirm] și Fried (1978, p. 13): Este cu neputinț] că cineva s]-si tr]iasc] viața dup] preceptele binelui. Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligațiilor, nenum]rate alegeri mai r]mân inc] de f]cut. Din acest punct de vedere, opoziția fâț] de teoria consecințialist] este destul de puternic]. În timp ce doctrina deontologic] definește binele ca fiind o noțiune cu influent] sc]zut] (cu caracter exclusiv, eliminatoriu), consecințialismul consider] c] este o noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și angajamentele voluntare, s] își asume r]spunderea pentru copiii pe care decid s] îi aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r]mân inc] nenum]rate alegeri de f]cut”. Este evident c] aceasta este o concepție legalist] asupra moralei, iar principiul legal pe care este întemeiat] este ușor de determinat. Într-o asemenea viziune, ceea ce se cere individului prin lege este neînc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se afl] judecată noastr]. F]r] îndoial], ar fi frumos dac] lumea ar fie ordonat], astfel încât datoriile prima facie s] poat] fi clasate pe categorii. Dar „este mai important că teoria s] fie susținut] de fapte decât s] r]mân] pur și simplu teorie” (Ross, 1930, p. 19). Nu exist] o clasificare general] a diferitelor tipuri de datorii prima facie, iar de vreme ce diferite principii morale exprim] diferite datorii prima facie, nu exist] o clasificare general] a principiilor morale. Poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a doua afirmație, deci negând faptul c] cea mai bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calculative ascuțite, fiind atenți la fiecare situație, astfel încât ghidarea dup] pilotul automat al st]rii sau principiului s] fie metodă optim] de promovare a valorilor lor? Iar, în acest caz, agentul adept al teoriei consecințelor nu ar trebui s] r]mân] un permanent calculator? Aceasta este o întrebare a c]rei poziție st] în prim-planul discuțiilor contemporane despre consecințe. R]spunsurile adepților acestei teorii sunt variate. Unul ar fi acela c] agenții sunt atat de failibili, cel puțin în verva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] atacul la adresa „principiilor opuse celui de utilitate” constituie debutul operei Introduction to the Principles of Morals and Legislation lui Jeremy Bentham; opera urm]rește îndeaproape însuși „principiul utilit]ții”, iar teoria lui Bentham a fost și conținu] s] r]mân] cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate. Dintr-o perspectiv] evident], acest argument ridic] tot atâtea probleme cât și r]spunsuri. A pune semnul egalit]ții între utilitate și caracterul folositor al unui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele mai multe ori dep]șește un simplu schimb în natur]. Este firesc că discuția mea asupra principiului utilit]ții s] se încheie cu subiectul politicilor publice. Iar aceasta pentru c] scopul inițial al doctrinei utilitariste a fost și conținu] s] r]mân] acela de orientare a politicilor publice. Teoria lui Bentham reprezint] un ghid etic și juridic, iar dac] lu]m în considerare volumul impresionant al scrierilor sale pe aceast] tem], este clar c] acestea se adreseaz] cu prec]dere funcționarilor publici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este cazul Statelor Unite, o societate a exclus în mod sistematic membrii unei minorit]ți rasiale din comunitatea moral] și politic] și le-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am putea identifica linia de netrecut? S] fie vorba despre rațiune sau poate despre limbaj? Dar un cal adult sau un câine sunt mai raționali și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc] s] r]spund] acestor întreb]ri și celor legate de acestea. Scopul acestor teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ps. 146,3) și profetul Mică vorbește în numele multora când spune: „Mâinile lor sunt îndreptate s] fac] r]u: cârmuitorul cere daruri, judec]torul cere plata, cel mare își arăt] pe fâț] ce dorește cu l]comie, si astfel merg mân] în mân]” (Mică 7,3). Aici, ideea de bâz] nu este doar c] „puterea tinde s] corup]”, deși se întâmpl] așa, ci c] valorile pe care politicienii ajung s] le promoveze, si pe care alții ajung s] le accepte, pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
3) și profetul Mică vorbește în numele multora când spune: „Mâinile lor sunt îndreptate s] fac] r]u: cârmuitorul cere daruri, judec]torul cere plata, cel mare își arăt] pe fâț] ce dorește cu l]comie, si astfel merg mân] în mân]” (Mică 7,3). Aici, ideea de bâz] nu este doar c] „puterea tinde s] corup]”, deși se întâmpl] așa, ci c] valorile pe care politicienii ajung s] le promoveze, si pe care alții ajung s] le accepte, pot fi rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile X bune?” s] r]mân] o intrebare deschis] (pe care un vorbitor competent ar putea s] o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine”. Aceasta pune sub semnul întreb]rii autonomia semantic]. Argumentul (2) sprijin], de asemenea, concluzia c] „bine” nu are sinonime
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ea adev]rât]. Probabil, cuvântului „bun” și celorlalte cuvinte morale le lipsesc sinonimele sau parafrazele naturaliste sau amorale - cel puțin sinonime sau parafraze cu care ele sunt strict sinonime. Este demontat astfel naturalismul semantic, celelalte tipuri de naturalism r]mân intacte. Deci, naturalismul ar putea avea dreptate, în ciuda teoriilor lui Hume și G.E. Moore. Astfel, nu este deloc necesar că naturaliștii s] dep]șeasc] argumentele lui Moore și Hume susținând c] acel trebuie moral și binele predicativ (trebuie al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sartre (1946, p. 40). În timpul ocupației naziste în Franța, un student a venit s]-i cear] sfatul lui Sartre. Dilemă studentului era dac] s] se al]ture Forțelor Franceze Libere pentru a lupta împotriva r]ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale sunt inutile în asemenea situații, deoarece fiecare caz este unic. Sartre însuși pare s] confunde universalitatea cu obiectivitatea, deși sunt evident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i s-a supus. Dar afirmația australianului ar fi putut însemna c] ea nu i s-a supus soțului, deoarece supunerea femeilor nu este unul dintre principiile acceptate în Australia; australienii au alt principiu, c] fiecare se cuvine s] r]mân] ferm pe poziție. Așadar, deși este perfect rațional că locuitorii Arabiei Saudite, când vorbesc între ei, s] atribuie valoarea de adev]rât sau fals judec]ților morale ale altora, pe baza sensurilor descriptive ale cuvintelor morale pe care toți le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltarea moral] este imposibil] f]r] dezvoltare psihologic] - nu c], având dezvoltare moral], avem neap]rât și dezvoltare psihologic]. Așadar, cea mai interesant] întrebare este: dezvoltarea moral] și cea psihologic] sunt legate în așa fel încât dezvoltarea moral] s] mearg] mân] în mân] cu dezvoltarea psihologic] - sau cel puțin cu anumite aspecte ale dezvolt]rii psihologice? Lawrence Kohlberg se remarc] printre cei care au oferit un r]spuns afirmativ și sistematic la aceste întreb]ri. El consider] c] exist] etape definitive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este imposibil] f]r] dezvoltare psihologic] - nu c], având dezvoltare moral], avem neap]rât și dezvoltare psihologic]. Așadar, cea mai interesant] întrebare este: dezvoltarea moral] și cea psihologic] sunt legate în așa fel încât dezvoltarea moral] s] mearg] mân] în mân] cu dezvoltarea psihologic] - sau cel puțin cu anumite aspecte ale dezvolt]rii psihologice? Lawrence Kohlberg se remarc] printre cei care au oferit un r]spuns afirmativ și sistematic la aceste întreb]ri. El consider] c] exist] etape definitive de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt protejate, a face ceea ce este bine înseamn] a onora valorile unei societ]ți deoarece sunt acceptate pe scar] larg] și sunt respectate imparțial. Individul face ceea ce este bine deoarece, în calitatea sa de creatur] rațional], este obligat s] r]mân] fidel preceptelor, care cuprind viață și libertatea, la care el a consimțit. Etapă 6 Etapă principiilor etice universale. Exist] principii etice universale pe care oricine ar trebui s] le urmeze, si care au prioritate asupra tuturor obligațiilor legale și instituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baza faptului potrivit c]ruia criteriile de diferențiere a dezvolt]rii psihologice formale și integrarea echilibrului structural se aplic] în criteriile morale formale ale prescriptivismului și universalit]ții. (1981, p. 180) Se spune c] dezvoltarea cognitiv] și cea moral] merg mân] în mân] deoarece 1) conflictele sunt o parte care nu poate fi eliminat] din țes]tură interacțiunilor sociale; 2 ) recursul la moral] este în ultim] instant] singură metod] satisf]c]toare de a rezolva conflictele și 3) din moment ce conflictele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]