5,997 matches
-
pictura nu-i era remarcabilă, iar el știa. Avea talent la desen, dar picta mediocru. Și asta știa. În realitate, știuse dintotdeauna; dar fresca nu era destinată publicului, ci doar lui Însuși, ceea ce nu avea nici În clin, nici În mânecă cu talentul la pictură, dar avea de-a face totuși cu memoria lui. Cu privirea celor treizeci de ani marcați de sunetul declanșatorului unui aparat de fotografiat. De aici rezulta cadrajul - era un fel de-a spune la fel de bun ca
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
s-a accentuat. Individul spusese „fotograf”, nu „pictor”. Vorba făcea aluzie la o viață anterioară, și asta nu-i plăcea lui Faulques. Cu atât mai puțin venind din gura unui străin. Viața aceea n-avea nici În clin, nici În mânecă, nici cu locul, nici cu momentul. Cel puțin, oficial. - Nu te cunosc, a spus arțăgos. - Poate nu-ți amintești, dar mă cunoști. A spus-o cu atâta aplomb, că lui Faulques nu i-a rămas decât să-l cerceteze atent
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
contralumină chiar În ușa turnului. 9. - Am și intrat? Stătea În picioare În fața picturii murale, iar fumul țigării care Îi atârna Între buze Îl făcea să mijească ochii dincolo de lentilele ochelarilor. Era proaspăt bărbierit și purta o cămașă curată, cu mânecile suflecate până la coate. Faulques i-a urmărit direcția privirii. Într-o zonă Încă nepictată, desenul În cărbune și unele tușe de culoare peste văruiala albă schițau forme Întinse pe pământ, care, atunci când fresca avea să fie terminată, urmau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
safari din anii ’50. Olvido i-o spusese Într-un amurg de iarnă, În fața unei mine părăsite din Portmán, lângă Cartagena, În apropierea Mediteranei. Purta o căciulă din lână, avea nasul roșu de frig, și degetele i se ițeau de sub mânecile prea lungi ale unui pulover roșu și gros. Vorbise foarte serios, privindu-l În ochi, apoi urmase surâsul. Sunt sătulă de ceea ce fac, așa că mă lipesc de tine. Hotărât. O, moarte, să ridicăm ancora. Etcetera. Propriile mele fotografii mă plictisesc
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ofițer NKVD din 1940) și Vladimir Mazuru (ucrainean din nordul Bucovinei), care au primit odată cu noile funcții și gradul de general-maior. Numirea celor trei s-a făcut de către Secretariatul Comitetului Central comunist la mijlocul lunii august; vreme de două săptămâni, cu mânecile suflecate, ei au lucrat la definitivarea schemei de funcționare și Încadrare a viitoarei Securități. Au fost Înlăturați din posturile de comandă abia În anii ’60, când Securitatea a trecut de la teroarea fățișă, impusă prin tortură, la acțiunea de controlare a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor contemporani și strămoși
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pune cu burta pe carte, a băga mâna în foc, a-l rupe în bătaie, a i se frânge inima, a-și da cămașa de pe el, om cu scaun în cap, a o pune de mămăligă, a o băga pe mânecă, tobă de carte, a-și da cu stângul în dreptul. Metaforele pun adeseori laolaltă termeni concreți din sfera locuinței și a ființei: gura sobei, piciorul scaunului, brațul fotoliului, fața de masă, gâtul sticlei, buza paharului, ochiul plitei. Comparațiile cu un termen
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încleștare; îndemînare; îndemînatic; a se înfia; înhață; înhăța; înmîna; înșfacă; înșfăcă; învățare; jucăria; la; lăcomie; a lăsa; lăsă; lecție; de lecții; lega; lepăda; lipici; loc; lopata; lopată; lovitură; a luat; lumină; masă; mă; mărul; melodia; a lua în mînă; mîine; mîneca; cu două mîini; muncă; de nas; nărav; nebuniile; needucat; nimic; obiecte; orientare; Paștele; de păr; părul; pe drumuri; piatră; de picioare; a nu pierde; perdeaua; pisica; pixul; pîine; plasă; plăcere; pomul; pornește; a poseda; prăda; priceput; prima; primi; prind; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); lungă (3); maiou (3); noapte (3); de noapte (3); office (3); ruptă (3); seriozitate (3); vestimentație (3); afaceri (2); avocat (2); blugi (2); business (2); cravata (2); curat (2); curățenie (2); frumos (2); fustă (2); îmbrăcat (2); mătase (2); mînecă (2); modă (2); naștere (2); pantalon (2); papion (2); protecție (2); respect (2); stil (2); ținută (2); veche (2); verde (2); acoperămînt; acoperire; adorat; afacerist; ambiție; aparență; arătos; ascunziș; atitudine; bal; băiat; blană; Botezatu; boțit; boțită; brodat; bună; caldă; catrință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
disconfort; dulap; dungi; eleganta; extaz; faină; fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj; saltea; satin; sărbătoare; senzualitate; serviciu; sexy; somn; stilat; stimă; strai; străluci; striptease; strîmtă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cățel; ceremonie; cearșaf; chec; cinci în familie; a concentra; dar; dejun; drept; dreptunghi; drob; dulciuri; după; element; farfurii; fast; fier; fizică; frumoasă; găti; goală; gravitație; grea; hmmmmm; hrană, masă de oameni; îmbucare; întinsă; kilogram; din lemn; lung; măligă; a mînca; mînecă; moment; morcov; multă; musafiri; nevoie; noptieră; oase; obiect pentru marcat; ordine; cu ornament; pat; pătrată; pauză; perete; picnic; ping-pong; pizza; placă; plastic; plată; pliantă; profesor; putere; sare; satisfacere; de sărbătoare; sătul; de scris; sex; ceva sfînt; sprijin; stabil; stabilă; stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșfăca; întrece; înțelege; învață; se joacă; în joc; lacăt; lapte; cu laț; a lăsa; lăsa; leagă; libertate; liniște; lipi; lipici; lipsă de libertate; un loc; luare; lup; lupul; mare; masă; mașina; mănîncă; memorie; merge; la minte; mintea; mișcă; de mînă; mîneca; mîngîie; mînui; cu mîța-n sac; monument; mulțumi; mulțumire; musca; nerespect; nimeri; nimic; ninge; obligație; obține; ocupă; om; oriunde; palmă; parc; parte; pasăre; pasărea; păpădie; păsări; perete; pericol; perspicacitate; pescar; peste; în plasă; posesie; praf de păpădie; primește; prinde; prinsoare; propune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ai dreptul; drumul; dur; durată; espresso; eșec; fericire; film; finiș; fire; firul; frig; funia; furt; fusta; fuste; grabă mai mare; incomplet; inferior; irosire; îndeajuns; înnodat; lent; liliput; limită; liniștit; lună; maiou; mașină; mărime; mărunt; măsură; măsurătoare; medicamente; mediu; de minte; mînecă; mult; neclar; neimportant; nenădejde; neplăcut; nimic; nu; om; ordine; pat; pauză; pauzele; păr roșu; în picioare; pitic; pix; plată; plăcut; plin; poezie; popas; poveste; preludiu; prieten înalt; prietenie; problematic; program; prompt; prost; protecție; reclamă; reducere; redus; repaos; retezat; robust; rochie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poate alina dacă țineți cotul în apă caldă 10 minute sau puneți pe el o pernă electrică de mai multe ori pe zi. Cotul trebuie să fie întotdeauna la căldură. Tăiați o bucată de material gros și coaseți-o în interiorul mânecii. Sau tăiați o șosetă veche și trageți-o peste cot, la culcare. Trebuie să fie suficient de largă ca să nu blocheze circulația sângelui. Poate fi util mersul pe jos zilnic timp de 30 de minute, în timpul căruia să vă balansați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cu flăcările iadului! Plutonierul: Na, că m-ai speriat și mi-ai stricat pasiența...! (toți rîd din ce în ce mai tare; concomitent se aude banda cu regulamentul; pe finalul scenei intră cei doi, de data asta "sanitari"; toți se așază în rînd cu mîneca suflecată, în afară de Trimisul lui Dumnezeu, care stă la masă cu ochii în Biblie și cu brațul întins pentru injecție; cînd au ajuns la Plutonier, acesta își dă pantalonii jos și se apleacă pentru a i se face injecția în fesă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ierte... că de aia e Dumnezeu (rîde și este urmat de ceilalți într-o repriză de rîs exagerat; intră "băieții buni la toate" de data asta în chip de asistenți sanitari; Sursa dublă, Obiectiv nr. și Dosar nr. își suflecă mînecile și se așază în rînd în fața sanitarilor pentru injecție) Trimisul lui Dumnezeu: (extrem de violent, cu Biblia într-o mînă și cu iconița în cealaltă) Ce căutați aici? Ieșiți afară! Duceți-vă dracului cu tot cu injecțiile voastre! Nu de injecții avem nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
funerar, "se pune podul", de-a curmezișul drumului, pe care se pun bani și peste care trece toată lumea prezentă, "podul" fiind "o bucată de pânză curată de casă și cam de trei coți de lungă (...), un ștergar, o pereche de mâneci, ori o năframă" 238. După înmormântare, era datina ca toți oamenii care au luat parte la înmormântare să se spele pe mâini lângă groapă, și numai după aceea se pot întoarce acasă, întotdeauna, însă, pe un alt drum și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant”. Aplicarea metodei la evaluarea fezabilității proiectelor de investiții s-a făcut de la proiecte mari, cum ar fi: centrale nucleare, rafinării și combinate chimice sau lucrări de infrastructură: aeroporturi, tuneluri (exemplu, Tunelul Mânecii), autostrăzi sau căi ferate și până la proiecte medii sau mici (exemplu, lucrări de reabilitare ecologică, managementul integrat al deșeurilor, parcuri naturale și rezervații, dezvoltarea unor activități de producție sau servicii cu impact mare asupra mediului). Ulterior, atât organismele guvernamentale, dar
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
fuge apoi în culise și revine cu aceeași îngrijorare, nemaiprididind, îngenunchează, îi pune lui Trigorin mâna pe frunte. Dincolo de perdeaua din stânga se aude șoapta înspăimântată a Ninei. Și tot de acolo, peste o clipă, se ivește în scenă mașinistul cu mânecile suflecate... Rămâne drept, îi cercetează de la distanță ochiul larg deschis și fix, apoi se alătură Arkadinei. Încearcă să-l salte pe Trigorin de umăr. Scriitorul e docil, se ridică ușor și se lasă condus de cei doi către culise. La
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timp până la distanțe de câteva generații. Ele pot fi ușor recunoscute printrun fel de alianță secretă cu absurdul sau cu nebunia - îi spune Zare lui Radu. Refuzând această alianță, Zare refuză săși recunoască părinții: ceavem noi în clin sau în mânecă cu oamenii aceia? ÎNCHEIERE În esență, interogația identitară definește nu numai existențele protagoniștilor și lumea orfană, lipsită de adevăr și certitudini în care trăiesc, ci și lumea textului, plasată pe nisipurile mișcătoare ale cuvintelor care relativizează orice personaj, ambiguizează orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
masa în casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drum să nu mănînci, căci uiți ceea ce ai făcut. Cînd mănînci roade noi, să zici: „Roadă nouă-n gură veche.“ Femeia nu trebuie să taie paseri pentru mîncare, că merge rău celor ce mănîncă. Mînecă Să nu te ștergi pe mînecă, nici să mănînci ceva după ea, căci e rău de uitat. Mînie Cînd aștepți pe cineva și-ți pare că vine, și el nu se arată, să știi că are să vie mînios. Cînd vezi pe cineva că-ți cată pururi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]