10,420 matches
-
discrete trăiri. Structurată dual, Femeia de zăpadă și Monolog acvatic, lucrarea îngemănează lirismul oniric cu proza poetică reflexivă, pătrunde în cele mai tainice locașuri ale sufletului receptorului:”Alerg desculță prin vise ... e un labirint al dorințelor nespuse, refulate. Speranțele îmi mângâie gleznele ca niște fire tinere de iarbă. Simt miros de viață, de flori de fericire. Îmi pipăi năzuințele și toate așteptările cu fantezia unui arhitect...” Scriptul poetic conturează dimensiunea abisală a ființei aflată în lungul proces al travaliului creativ: „azi
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
timpul! În încăpere intră Tinkerbell: -Este mai greu de îndeplinit dar scrisorile pentru dorința specificată sunt de ordinul zecilor de mii. Moș Crăciun privi curios: -Adică? Micuța zână cu aripi îl înștiință cu glas limpede de clopoțel. Moș Crăciun își mângâia încruntat barba albă și lungă, mormăind îngândurat: -Mâine dimineață la prima oră toată lumea să fie prezentă la castel! Trebuie, să ne mobilizăm! Voi reflecta. E o dorință greu de realizat și dacă Cel de Sus îmi dă dezlegare, vedem, ce
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
simțit afecțiunea. Se așeză la picioarele băiatului. Scoase din sac o vioară. Micuțul o dorise, iubea muzica. -Ai grijă de ea, este vrăjită! șopti omul. Puștiul privi in ochii adânci ca noaptea. Erau curați ca apa de izvor. L-a mângâiat pe cap și i-a șters lacrimile: -Nu plânge! Ai un dar de la Dumnezeu, vioara te va ajuta, să-ți îndeplinești visul. Să transmiți lumii întregi talentul și dăruirea ta! -Așa cum ai făcut tu? intrebă cu vocea gâtuită de
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
făcut tu? intrebă cu vocea gâtuită de emoție băiatul. Bărbatul era impresionat, însa nu voia să-și arate durerea din suflet. O lacrimă s-a scurs neascultătoare pe obraz. Fetița a îngenuncheat lângă el. Cu palma ei mică l-a mângâiat pe față și a șters bobul de suferință: -Nu fii supărat, noi te iubim mult! Nu te vom uita niciodată! Oriunde te vei afla, gândurile noastre te vor însoți. Copii din întreaga lume, te iubesc. Se uită la cei doi
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Cum poți să zbori, când aripile-s frânte. Cum poți să plângi, când lacrimi nu mai sunt. Doar tu cuvânt, născut din vorbe mute, Doar tu știi asta. Frumosule cuvânt. Tu știi să mângâi și suflet și durere, În fața neputinței nu te pleci. Păduri de vise legeni în tăcere, Dând amintiri curate, gândurilor reci. Tu poți să faci iubirea să ne cânte, Tu poți să dai durerii un alint. Doar tu cuvânt, născut din
MĂRIRE ŢIE... FRUMOSULE CUVÂNT. de MARIN BUNGET în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360842_a_362171]
-
De pildă deunăzi, când cu petrecerea de 26 octombrie, înfățișarea unui ins îi rămăsese totuși stăruitor în memorie. Îl zărise aplecat asupra partiturii deschise în ziua aceea pe suportul pianului. Intrigat se apropiase de individul care cu un gest reflex mângâia claviatura placată cu fildeș a prețiosului instrument. „Vă place Mozart?” se întorsese brusc musafirul, parcă simțind că el se oprise îndărătul său. Era un om nu prea înalt, cărunt, cu părul stufos în dreptul tâmplelor și cu o privire albastră, spălăcită
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
pe patul prea strâmt pentru corpolența ei, iar Sandu îngenunchind a început săi sărute ochii în timp ce mâinile alergau neastâmpărate pe tot corpul fetei, făcând-o să se înfioare de plăcere. Gura tânărului cobora pe sânii ei, sărutându-i, apoi îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Atingerea cu vârful limbii a drăcușorului ce-ți dă toată savoarea unei iubiri materializate în mângâieri, sărutări si cercetări ale cuptorului încins, a adus-o pe Irina într-o stare senzuală de extaz cum nu a mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
ceva parcă umplea un gol, cu dorinți, cu plăceri și cu senzații că fericirea atârnă de becul de deasupra capului său. Mișcările lor se sincronizau armonios, parcă concertau la același pian cântând la două mâini. Irina transfigurată de plăcere, îi mângâia spatele și fesele partenerului, ghemuindu-și genunchii pentru ca lemnul ce o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins de dogoarea flăcărilor ce o ardeau. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
transfigurată de plăcere, îi mângâia spatele și fesele partenerului, ghemuindu-și genunchii pentru ca lemnul ce o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins de dogoarea flăcărilor ce o ardeau. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma unei pere coapte. Din când în când degetele îi mai mângâia mameloanele, producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins de dogoarea flăcărilor ce o ardeau. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma unei pere coapte. Din când în când degetele îi mai mângâia mameloanele, producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt se apropia de împlinire. Dacă Ana și Tudor ar fi fost în
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
mâna ce-i tremura. Scâncetul jalnic l-a înmuiat. - Vino, prietene! Cu laba-i jigărită a tras coaja cea mai apropiată, încurajat de chemare. Ronțăitul a spart întunericul și s-a văzut căldura ochilor. A lins mâna ce i-a mângâiat capul și s-a încolăcit la pieptul lui. Căldura a cuprins amândouă suflete singuratice... Referință Bibliografică: SUPĂRAREA LUI BOSCHITO / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 996, Anul III, 22 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
-o! În lumea iubirii În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai parfumuri de roze. Acolo vin fluturi să-și clătească privirea Cu iasomii, trandafiri, tuberoze! În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai cuvinte de pluș. Să mângâie suflete le e menirea, S-alunece lin pe arcuș. În lumea în care, se naște iubirea E limpede apă și-i aspru pârjol. Făcută-i din inimi ce-și duc fericirea, Pământului, dându-i ocol. Dragoste de mai Zâmbește soarele
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
Așa pățeam de fiecare dată când aveam un atac de panică: vroiam să fug, nu conta unde...putea să fie și în fața unei mașini, sau în marea cea mare... Alexandru mă trase încet spre el și-mi șopti la ureche, mângâindu-mi ușor obrașii scăldați în lacrimi: -Vioară, stai jos lângă mine! Iar ai avut un coșmar! -Nu este adevărat! Nici nu dormeam! Eram undeva , nu știu ce e cu mine, dar mă sufoc, vreau să plec! -Unde să pleci, draga mea? Suntem
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
atât de bine, să-ți simt ultimul sărut ce parfumat era ce cald ce limpede... radia... și cum vibra... sub apăsarea mea și-a buzelor mele... ce scăpărau scântei din stele era elixirul dragostei mele ce picura te ocrotea te mângâia te îmbrățișa... cu acest ultim sărut pecete pentru veșnicie între atâtea lumi pavăză să-ți fie să-l simți în gând fierbinte alb... imaculat lumină vie... etern să-ți fie. E atât de bine, să te am acum în gând
GÂNDINDU-MĂ LA TINE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360943_a_362272]
-
cu soare, tramvaiele circulau prin fața blocului, oamenii mergeau grăbiți sau agale pe stradă, frunzele încă aureau în copaci. În salonul de terapie intensivă, bătrânul respira acum, mai ușor. Îmi mulțumește din priviri. Soția lui doarme pe un scaun. Eu îi mângâi ușor degetele brăzdate de cute adânci, și parcă îl țin de mână pe Dode. Cavalerul fără chip a fâlfâit lung din aripi și a plecat. Mă întorc în camera de gardă. E 4:30, picioarele mă dor cumplit, toată oboseala
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
curbate. Preaplinul amestecându-se, în fumul țigării destinului... doar o mână-i dansa rar pe clapele plânse ale pianului, într-un vis temporar. Tresăritul ritmic al pleoapei sub bretonul rotund și copilăros, sugera viziunea inorogului luminos. Bărbatul... se-apropie abătut, mângâindu-i apatic buclele, în gânduri străine o sărută sub bărbie, șoptindu-i c-o privire inertă: O să-ți treacă! Clapele... cântau într-o inerție accelerată, un vers învățat într-o dimineață... rememorând zile, nopți, o viață. http://www.youtube.com
JAZZ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360961_a_362290]
-
masă. Când a văzut-o, nu i-a venit să creadă. Fata ei scumpă s-a întors acasă! Slabă de îți era mai mare mila! Abia mai putea să se mai țină pe picioare! A luat-o în brațe, o mângâia și tot nu-i venea să creadă. „Ce ți-am spus eu draga mamei, ce ai crezut tu, acolo sunt câinii cu colacii în coadă? Vino să-ți dau de mâncare, cred că ești ruptă de foame!” Două săptămâni i-
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > JOC DE-A DRAGOSTEA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului tu ești vară, eu sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
temelia credinței noastre. De aceea, venim astăzi să facem în acest locaș de închinăciune mărturisirea, că legătura dragostei între el și noi nu s-a rupt. În testamentul moral al Episcopului Roman se pot citi următoarele îndemnuri: ,,Iubitul meu cler, mângâiați poporul meu prin slujbe liturgice, luminați-i calea și fiți doctori alinători de suferințe pentru el'' - în alt loc, adresându-se ucenicilor săi, spune: Fiți legătura între trecutul trăit de mine și viitorul ce stă înainte''. Noi spunem și mărturisim
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
amândoi surâzători și cumpăniți, eleganți și apropiați nouă de la prima vedere, după ce am schimbat câteva vorbe, am trecut la masă, căci reflexele condiționate ne duceau cu gândul că mâncând, vorba-i mai plăcută! Și încă și mai și, de-o mângâi și cu un vin talentat și plin de-nțelepciune. Dorel e mai vechi prieten decât mine cu Mihai Bujeniță. O glumă, o amintire, un compliment colorează până și supa, atent meșterită de nevastă-mea, Fani. După care, printre altele, vinul
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului imagine: artist: Leif Podhajsky colaj al absurdului devin odată cu primăverile indecența roade strugurii gândurilor arunc unul câte unul visurile în balta mamă a promisiunilor vântul le mângâie indecent odată nu demult învățam tăcerea câinelui în fața haloului lunii înainte de ecoul lătratului lătratul-gând ovalul cercurilor de foc și conurile prelungi ale brazilor din palma disperării continuau să se lungească alungească înspre acel timp incolor drumul inocenței devenea atunci fulger
COLAJ AL ABSURDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364128_a_365457]
-
Ridică’l pe cel slab și du’i povară să Că v’a veni o vreme, cănd plata tu vei lua. Oprește’te o clipă din iureșul de’acum Și’ntinde mâna ta, celui căzut în drum. Alină suferință și mângâie smerit Pe cel ce astăzi, povară l-a strivit. Și nu lasă să treacă, o clipă atât măcar, Ca ție să nu’ți pese de cel fără putere Căzut între tâlhari, fără a sa vrere. Cand rană’i vindecată și
LA MARGINE DE DRUM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364140_a_365469]
-
mult și în apă foarte puțin, contrar dorinței mele! În apă era aglomerație și trebuia, uneori, să țipăm unul la altul ca să ne facem auziți și înțeleși. În plus, ea dorea sa stea lângă mine, să-mi vorbească, să mă mângâie. Mama ei, la doi pași distanță, își vedea conștiincioasă de alifiile ei și aproape nu ne băga în seama. Dar nici nu acorda vreun dram de atenție îndemnurilor mele, justificate către fiica sa, de a ne lua la trântă, din
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
întind pe burtă pentru a mă bronza pe spate și nici chiar într-o poziție laterală. Prietena mea mă dorea întins numai pe spate, pentru a mă putea privi lung și a-mi vorbi ori a mă asculta în timp ce mă mângâia ușor pe piept, mă ungea cu o alifie frumos mirositoare ori își așeza capul pe pieptul meu, privind spre mare... În asemenea condiții, a fost imperios necesar să invoc anumite pretexte pentru a fugi în apă, doar câte zece minute
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]