7,749 matches
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: „Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă“. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, „clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual“. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: „Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri“. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
eseuri în reviste străine, cca 200 în cele românești, între ele: Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea la fața, Editura Eminescu, 2000; Du non sens au paradoxe, éditions Le Brontosaure,) Pentru scriitorul de expresie franceză Constantin Frosin, ,,literatura este, așa cum mărturisește (Mărturisirea mea de credință literară, în ,,Monitorul cultural”, nr.9, 2011) ,, o cale, un mijloc, iar nu un scop în sine”, ce s-ar putea divide în trei direcții: ,,1. poezie, de tip experiment (vezi Subrealismul, direcție lansată de noi în
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
niciodată în castel. Omul kafkaian nu poate ajunge niciodată în posesia adevărului ultim. Atât Josef K. cât și agrimensorul K. mor fără a obține un astfel de privilegiu, deși au fost obsesiv preocupați de găsirea lui. Logica procesuală implică o mărturisire generală, o recunoaștere in corpore a momentelor traseului delictual personal. Lucru pe care, din cauza egolatriei intelectuale, inculpatul nostru nu-l va face niciodată, preferând să-și camufleze conflictul metafizic după cortina unei iluzorii hiperactivității cotidiene. Culpa, transcendentală, desigur, se cere
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând, prin aceea că vedem cum o confesiune elementară și neutră urcă la mărturisire mântuitoare. A ajunge în Țara sfântă, se reține, este o lucrare a lui Dumnezeu: „Nu credeam că voi ajunge vreodată în ȚARA SFÂNTĂ, dar Dumnezeu a rânduit și m-a ajutat să fie astfel” (p. 5). A fi acolo însemna
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
SUBIECTUL al II-lea Adevărul este o valoare morală supremă și benefică pentru evoluția oricărei societăți ori a vreunui individ în viață. Afirmația autorului este corectă întrucât și eu consider că adevărul trebuie spus cu toată sinceritatea, indiferent de efectele mărturisirii asupra noastră. În primul rând, adevărul iese totdeauna la suprafață. Nu degeaba sunt atâtea proverbe ori vorbe de duh în care se proslăvește această valoare morală, numită adevăr. De multe ori mi s-a întâmplat să ascund de mama o
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
străduit să spun numai adevărul, așa cum l-am văzut și trăit. (...) Oricum, după cinci decenii privesc un film pe care l-am mai văzut de câteva ori. Tot un rai al impostorilor și diletanților, însă mult mai mare, mai consolidat” („Mărturisire”, 21 ianuarie 2010). Augustin Buzura scrie ca și cum sfârșitul lumii ar fi foarte departe. Și fiind atât de departe, el nu poate rezolva nimic. Ca atare, este de înțeles că nu printr-un sfârșit pedagogic ori redemptiv se pot soluționa de la
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
autor principiile de elaborare, în acel caz poetica desprinsă este o poetică implicită. Felicia Gherghina reține ambele variante de poetică. Dintre elementele de poetică explicită înregistrează pe cele esențiale: creația de personaje-mituri, autenticitatea experiențial-existențială și destinul. Discursul intertextual prelevează din mărturisirile lui Mircea Eliade: a) “Un popor - prin folclorul și istoria lui creează mituri. O literatură, mai ales prin epica ei creează personaje-mituri”; b) A fi autentic înseamnă “trăirea experienței”; c) “Nu trebuie să ne fie frică de destine tragice și
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: „Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă“. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, „clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual“. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: „Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri“. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
sora. Ileana și Ilona, prin demersul lor și prin accederea la un nivel mai ridicat al comprehensiunii reciproce, ajung să-și amelioreze legătura de familie. Concluzionează că împreună au „tulburat apele” pentru a o găsi pe Claudia. În raport de mărturisirea finală a Ilonei, Ileana conchide: „Eram uimită, nu credeam c-am să apuc ziua în care soră-mea Ilona să-mi recunoască și mie un cât de mic merit”. Per ansamblu, romanul se remarcă printr-o poveste formulată în linii
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
Odată ce ia cunoștință de planul medicului, resimțind și ea singurătatea și dorința de a muri, Mara se hotărăște să-l însoțească pe munte indiferent de risc. Discuțiile îi duc pe Mara și pe Cassian Robert la a se cunoaște prin mărturisiri care-i apropie într-atât încât ajung să se iubească. Confirmând o susținere a lui Buzura din „Teroarea iluziei” (2004), „momentele de mărturisire” se dovedesc „cruciale în viața unui om”. Hotărârea ca, din iubire, să o salveze pe Mara de pe
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
indiferent de risc. Discuțiile îi duc pe Mara și pe Cassian Robert la a se cunoaște prin mărturisiri care-i apropie într-atât încât ajung să se iubească. Confirmând o susținere a lui Buzura din „Teroarea iluziei” (2004), „momentele de mărturisire” se dovedesc „cruciale în viața unui om”. Hotărârea ca, din iubire, să o salveze pe Mara de pe munte, induce lui Cassian decizia de a se întoarce, împreună cu tânăra la oraș: „prindea contur nevoia de a trăi”. Povestea de iubire și
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
martora vie a vieții lui Iisus. Nu a vieții lui Iisus din Evanghelie. A vieții lui Iisus din evanghelia vieții ei. Nescrise încă. Păstrată în sufletul scriitoarei cu bucurie, și cu durere. Așa cum Evanghelia a cunoscut timpul trăirii, și timpul mărturisirii, scriitoarea a trăit, și a ajuns la vremea mărturisirii. Am primit botezul de la un preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
lui Iisus din Evanghelie. A vieții lui Iisus din evanghelia vieții ei. Nescrise încă. Păstrată în sufletul scriitoarei cu bucurie, și cu durere. Așa cum Evanghelia a cunoscut timpul trăirii, și timpul mărturisirii, scriitoarea a trăit, și a ajuns la vremea mărturisirii. Am primit botezul de la un preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L putem, nu avem dreptul să-L hărtănim între noi
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU MĂRTURISIRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU MĂRTURISIRII Doamne, aș vrea numai Ție să-ți spun: mi-e groază, mi-e sila de timpul pierdut, de păcatul împlinit cu voie, ori
ELOGIU MARTURISIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340790_a_342119]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU MĂRTURISIRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU MĂRTURISIRII Doamne, aș vrea numai Ție să-ți spun: mi-e groază, mi-e sila de timpul pierdut, de păcatul împlinit cu voie, ori din eroare, de pâinea necoapta, pe care am împărțit-o săracilor - și-aș mai vrea, încă, să
ELOGIU MARTURISIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340790_a_342119]
-
și-aș mai vrea, încă, să strig peste culmi: mi-e teamă de nesomnul care ma strânge la pieptu-i, de păduchii albi de pe moșia Bărăganului, de ciumă care bântuie în patria florii-soarelui - și-aș mai vrea, încă, să-ți fac mărturisire că mi-e sufletul pregătit că o candela pentru lumină, că mi-e trupul înflorit că un măr în Armindeni, că mi-e pleoapa în veghe în toate foișoarele cetății. Referință Bibliografica: Elogiu mărturisirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ELOGIU MARTURISIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340790_a_342119]