26,035 matches
-
ai dat această bucurie / De-a mai trăi și mâna de-a mai scrie.” ( Alexandru I. Rotaru, Nădejdea de-a mai scrie, p. 146.) „Cum să măsor Vecia cu sonetul, / Când fiecare clipă e un vers,...” (Ion Butnaru, Cum să măsor Vecia cu sonetul?, p. 200.) „...în ore tainice de dăruire sfântă, / precum Cuvântul cel dintâi ne-a zis... /deși am fost excluși din Paradis / tot arborii lui încă ne frământă...” (Dumitru Bălăeț, Și totuși o ferestră, p. 203.) „...Și totuși
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
noului este perceput ca eden al simțurilor,fapt ce-l descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică:iar problema ce se pune este,aceea a exprimării ei.O stare interioară de bucurie,de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat în vise... Și-n tăcere. Te-am așteptat în gânduri Ce-au trecut. În leagănul de val, Și-n adiere De vînt... în timpul Nevăzut. Tu ești măsura Timpului ce curge Și-a celui Care încă n-a venit. Ești lacrima Ce-n inima mea plânge Că nu mai vi, Deși eu te-am dorit. Aștept nerăbdător Când vine seara Sub Eminescul tei Să ne-așezăm. Să-i
CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348118_a_349447]
-
fel al culorilor de a se pierde în petale, de a-și evapora albastrul în ochii Ioanei aplecați asupra penelului. Pictorița și-a ales rațional momentul, a cîntărit bine lumina care bate în tablourile legate cu șnur de mărțișor, a măsurat cu grijă umbletul nuanțelor. Rostul acesta artistic, chibzuit cu cea mai organică psihologie, face să pară că toate picturile au fost aduse acolo prin văzduh, liniștit și cuminte, ca primăvara pe muchia de colină, răsărind din inspirația renăscută a naturii
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
spirituale, absorbind persoana într-o fenomenalitate vie de tip cultural și spiritual care activează și radiază pe distanțe mari. Personalitatea e în fond un câmp magnetic și energetic generat de ființa creatoare ce se disipează într-un areal ce se măsoară de la dimensiuni imediate, regionale, până la cele continentale și globale. Nu vorbim cu autorul ci cu ori despre cărțile și ideile lui, despre opiniile transmise prin scris ori prin imaginea lui publică, în declarații de presă, în profesiuni de credință, în
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
acel cere-mi fuse bărbat înainte. Tu te mândreai altădată că-l poți dovedi pe Meneleau Oricum te-ai bate cu el, cu virtute, cu brațul, cu lancea. Hai și poftește-l acum din nou pe viteazul Meneleau Și te măsoară cu el. Ba eu te sfătuiesc să te-astâmperi, Pofta de harț să curmi și să nu mi te-apuci nebunește, Luptă pieptiș să dai cu Meneleau, ca nu cumva-ndată Sulița-i să te doboare...” (Iliada, Capitolul III, v.
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
cele duhovnicești, găsi în asta leac supărării lui de-o viață. Când se nimerea să se afle sub tirurile gurii femeiești și n-avea treabă la biserică, își lua cârja și făcea ocolul satului. - Di ci umbli hai-hui, bunicule, di măsori satu’ cât îi di mare? îl întreba iscoditor nepotul cel mai mic. - D-apoi, di ci, nepoate? Căci nici eu nu prea am di dat răspuns la întrebarea ta. Ba, poate că din pricina asta: ca să nu mă pună păcatu’ să
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
în brațe, iar cetățeanul cu bahorul, s-a apropiat rapid și i l-a înfipt în spinare, ridicându-l pe mal. Era de înălțimea unui om! Eu m-am dus la mașină și am luat ruleta din torpedou, ca să-l măsor, căci pentru aflarea greutății nu aveam cântar așa de mare. Avea 176 centimetri lungime, apoi am aflat că greutatea a fost de 30 de kilograme. Toți pescarii de pe baltă au venit în pelerinaj să-l vadă. Se mai prinsese somn
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
Nu o zări până în momentul în care intrară în zăvoiul de pe malul mlăștinos pe care tălpile sandalelor îi alunecau mai ceva ca pe schiuri. Se sprijini de un trunchi încrețit și aspru, crescut în dreptul unei cărări pavate cu piatră neuniformă, măsurând fațada galbenă a unei căsuțe care nu corespundea deloc viziunii ei oribile. Decentă. Cam acesta ar fi fost primul cuvânt care îi trecu prin minte la prima vedere. Partea de jos, mai solidă, părea ridicată din cărămidă, în timp ce sub acoperișul
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului lecție Am căutat printre florile săpate în stănci lecția de supraviețuire și ele m-au trimis la nisipurile spălate de valuri... Cu speranță, am întrebat nisipul de ce măsoară timpul, dar el m-a trimis spre cer, unde lumina zâmbea florilor și codrilor și munților cu coame de zăpadă. Cerul mi-a zâmbit senin, a privit spre mine și m-a întrebat: - De ce cauți aiurea ce deja porți în
LECŢIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361782_a_363111]
-
seara, vesele în zori - De-aici, de pe la noi, că pe-acolo nu cântă, Suflă numai vântul rece de zvântă. Dar iată că se termină dimineața - Soare-portocală cum topește gheața. Vine prânzul:te mulțumești în farfurie Numai cu o famelică poezie? Măsurăm timpul în ore și zile? Clipele sunt mult prea fragile! Anii trec, anii vin...ei, și? Un an nu ține mai mult decât o zi! Să abandonăm speculațiile grijii, Să pornim spre arhipelagul Fericirii - Fijii. Sus ancora, fii atent la
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361811_a_363140]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PACEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nopți și câte zile Până la scadență Măsurate-n mile: Milă, Excelență! Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
mai dau ceva de analizat... Dar... Știu, despre acest amănunt fără importanță nimeni nu știe nimic în minister... Vizita la minister a durat 5-6 ore. Valiza lui Ptițâi, de 50 de kilograme, s-a ușurat. Doar la ieșire, portarul îl măsură aspru, și, cu o expresie de reproș, îi bară drumul spre stradă: Se poate, domnule Ptițâi ? Ce fel de examen ați organizat ? Ptițâi roși... Băgă mâna în valiză, scotoci, scoase o plătică, și o dărui, seniorial, portarului... Acesta luă cu
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
arunca apă peste fața plină de săpun. Avea ochii închiși. Bluza era atârnată pe cuierul mic de pe ușă. El a remarcat pielea ei închisă la culoare și s-a mirat cât de netedă și întinsă este peste tot. I-a măsurat sânii micuți dintr-o privire. Erau cât pumnii lui, dar tari, țâfnoși, ispititori. A întins mâna să-i atingă, să-i mângâie, dar, exact atunci, ea a aruncat, cu palmele făcute căuș, apă peste față și și-a îndreptat trupul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
peștera în care cuvintele își pierd trupul, dorința, lașitatea... în ecouri din ce în ce mai stinse, iubirea, prietenia, gesturile unei tandreți neîmplinite, își primesc indiferente fibra cenușie a iluziei. o clipă, doar o clipă strălucesc, precum umbra mea sau a ta, atunci când își măsoară înălțimea după un braț ridicat într-un moment de euforie a învingătorului întru nimic. dar atingi... ...atingi cu vârful versurilor vârstele cuvintelor, neimplicate în rotunjirea unui alfabet cert al umanului. ești precum gheața atunci când dalta oceanelor te transformă în artă
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Plinius, ia-mi un bilet până în Rai, nu am mărunt, tu rest nu dai, pe mă lăsați la Ur, cum o iubeam pe profa Șnur, azi cineva mă prinde-n brațe, căzut-am din propriile lațuri, nu-i nimeni să măsoare clipa, când muritorii-n cer ridică un nou lăcaș pentru Păcat. Nu spun nimic, am terminat. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: A capella îți mai cântă / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10 iunie 2014. Drepturi
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost că, în ultima clipă, acel buștean s-a oprit într-o cioată. Slavă Domnului
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
și pentru muncitori. Atunci era ora adevărului, câtă treabă a făcut fiecare muncitor. Vreo două săptămâni am tot umblat zilnic prin parchet la inventariere, împreună cu un om, Feduca, neam cu Hasiuc. Acela o făcea pe-a șeful, mă trimitea să măsor în cele mai neplăcute cotloane. El stătea în picioare și doar scria în carnet. Țin minte, era ultima zi de inventar. Feduca, știind că era ultima zi de muncă pentru mine înainte de a pleca la Iași, la facultate, a vrut
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
vechi , a înaltelor concepte, căutări pe luminoasele cărări . Chiar dacă banal femei si bărbați disperați în trenuri Expres traversează nebunia Tu cheamă-mă mental! În orice loc, purcede la întocmirea mea pentru că numai eu pot străbate cu tine din nou nemărginirile măsurând cerul și pământul deoarece sunt împletită în toate alcătuirile. Elena Armenescu Referință Bibliografică: Anotimpul iubirii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527, Anul II, 10 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ANOTIMPUL IUBIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362018_a_363347]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > OGLINDĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă știe din copilărie... Și de atunci mă-ngână oglindă nebună, desenându-mi chipul, măsurându-mi timpul... * Iată, dintrodată oglinda-mi arată altu-n locul meu - de n-aș fi chiar eu... * Oglindă, oglindă, unealtă de-osândă, vine de-acum timpul să îmi ascunzi chipul... * Și...adu-ți aminte de cel dinainte! Referință Bibliografica: OGLINDĂ / Gheorghe
OGLINDA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362047_a_363376]
-
în larg Să tăiem oceanu-n două! Drept aceea îmi și mut Orizontul și speranța Cum spunea și doamna Banța: Zbor, înseamnă azimut! Și mă leg încă dator Cumințel ca un școler Ori prin trudă, ori prin fler, Treptele să le măsor Vine vremea să închei Un buton care-mi lipsește Dacă știu că la Puiești e Un Andrei cu multe chei Referință Bibliografică: Un cocor dinspre Puiești / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012
UN COCOR DINSPRE PUIEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362067_a_363396]
-
cu adevărat în planurile pe care, când eram elev de clasa a opta, mi le făceam pentru viitorul meu. Hm, ce viitor! Mi-am luat rucsacul cu cărți și am înaintat spre ieșire. Fratele meu s-a întors, m-a măsurat și eu i-am observat privirea pentru că îmi era teamă de loviturile lui de caratist cu centură neagră. Terminase facultatea de educație fizică și sport și era asistent doctorand la universitatea aceea. Cei drept că mă mândream cu el, dar
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să-și măsoare viitorul după muncă, nu după câștiguri de o clipă.” Desigur, are un algoritm foarte simplu la felul cum îl lămuresc acestea. Interesant este că de mic este consecvent propriilor reguli, ceea ce îi dă imunitate din start în fața tendinței agresive a
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
face și astăzi un apel inimii noastre zicindu-ne: Vino la izvorul vieții biet păcătos, pentru tine unică soluție este Golgota nu ai altă, nu poți găsi vindecare în nici o altă parte. Numai așa vom putea primi acea viață care se măsoară cu viața lui Dumnezeu moștenirea eternă. Marin a rămas doar ca o amintire, iar mai mult decît atît un mormînt, peste care parcă aud vocea lui Dumnezeu zicînd: -Ce aș fi putut face mai mult și nu am făcut? Am
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]
-
Acasa > Versuri > Visare > CIOPLITOR ÎN STELE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cioplitor în stele, herghelii de dor, Depărtarea asta, cum am s-o măsor? Aud cum aleargă timpul efemer Și mă prinde-n mreje pline de mister... În castele înalte îmi găsesc trăirea Și în lanțuri grele pun chiar uneltirea, Zidul ce-a crescut drept în față mea Primește poruncă, în genunchi să stea
CIOPLITOR ÎN STELE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365917_a_367246]