18,601 matches
-
în față. Au tăcut. - Vreau să vorbesc cu marele, ăăăă, șef, ăăă, nu, mh, hm, cu marele, ăăăă, meșter. - Maestru! Marele maestru! șopti un oareșcine. - Da, așa, vreau să vorbesc cu marele maestru, între patru ochi dacă se poate. Marele maestru, un arhitect burtos, chel și transpirat, m-a admonestat: - Frate Alex, nerușinarea ta este de-a dreptul cosmică. Cum îți permiți? Unde-ți e ciocanul? Unde-ți e peruca? Ce vrea să însemne dezordinea asta? Haine de stradă, în sacră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
arhitect burtos, chel și transpirat, m-a admonestat: - Frate Alex, nerușinarea ta este de-a dreptul cosmică. Cum îți permiți? Unde-ți e ciocanul? Unde-ți e peruca? Ce vrea să însemne dezordinea asta? Haine de stradă, în sacră încăpere? - Maestre, i-am zis, lasă entrée-ul asta imbecil. Vreau să stau de vorbă cu preamărita-ți domnie. Dă-i afară pe ăștia pentru cinci minute. Promit să nu îți răpesc prea mult din prea puținu-ți timp. - Frate Alex, zise tipul spumegând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Bine, lasă. Rezolvăm treaba cu toată lumea de față, deși preferam altfel. Nu-i nimic. Să rămână. Ok. Deci problema e următoarea: voi ăștia sunteți pur și simplu mult, dar vai, foarte mult prea imbecili și pisălogi. - Frate... - Nu mă întrerupe, maestre, că-ți fut o labă... Fii atent, fii atent, ia aminte: după cum își poate da seama orice idiot din încăpere, adică voi toți, ședințele astea sunt ceva pentru băbuțe, nu pentru bărbați. Bla-bla-bla-ul vostru, taifasul ăsta de apus de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mă scoate din sărite și din acest motiv nu am trecut pe-aici în ultima vreme. Mi-era jenă să adorm cu capul pe masă, mă gândeam că v-aș fi putut deranja aberațiile cu tunătoru-mi sforăit. Dar voi, dragă maestre, se pare că nu puteți trăi fără mine. Mă mir de ce, neaducând niciodată o cât de cât cumsecade contribuție prea-stelarelor voastre dialoguri. Nu, nu-mi amintesc să fi zis vreodată ceva aici în afară de bună-ziua, bună-seara și la revedere. Totuși, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
stins imediat, dar... apropo, m-a rugat să vă transmit ca nu poate veni la această ședință, este în spital. Nici săptămâna viitoare nu poate veni, dacă e să ne luăm după spusele doctorului. Mda. Unde rămăsesem? - Frate, a zis maestrul negru de furie, cuvintele pe care tocmai ni le-ai adresat nu pot fi trecute cu vederea. - Da, am răspuns, păi, de-aia am și venit, să-mi dau demisia. Mi-a ajuns. - Frate, a zis maestrul, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Frate, a zis maestrul negru de furie, cuvintele pe care tocmai ni le-ai adresat nu pot fi trecute cu vederea. - Da, am răspuns, păi, de-aia am și venit, să-mi dau demisia. Mi-a ajuns. - Frate, a zis maestrul, în primul rând nu se cheamă demisie, ci adormire. - Ha-ha-ha, ca la Frumoasa din Pădurea Adormită de Perrault, nu? A-ha-ha-ha-ha! - Nu găsesc nimic comic la asta. - Pentru că vă lipsește umorul, probabil. - Nu! Maestrul începu să urle. Pentru că tu, frate Alex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
demisia. Mi-a ajuns. - Frate, a zis maestrul, în primul rând nu se cheamă demisie, ci adormire. - Ha-ha-ha, ca la Frumoasa din Pădurea Adormită de Perrault, nu? A-ha-ha-ha-ha! - Nu găsesc nimic comic la asta. - Pentru că vă lipsește umorul, probabil. - Nu! Maestrul începu să urle. Pentru că tu, frate Alex, tu pari să nu ai nici cea mai vagă idee despre organizația noastră și despre ceea ce ți se poate întâmpla pentru jignirile pe care ni le-ai adus nouă, tuturor. - Maestre, mă ameninați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
probabil. - Nu! Maestrul începu să urle. Pentru că tu, frate Alex, tu pari să nu ai nici cea mai vagă idee despre organizația noastră și despre ceea ce ți se poate întâmpla pentru jignirile pe care ni le-ai adus nouă, tuturor. - Maestre, mă ameninați? am zis eu scuturându-mă de râs. - Dacă te ameninț? Dacă eu te ameninț? Noi? Râdeam din ce în ce mai tare. - Și cam ce aveți de gând să-mi faceți? Îmi zgâriați mașina cu o cheie? Îmi băgați căcat în cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
eu scuturându-mă de râs. - Dacă te ameninț? Dacă eu te ameninț? Noi? Râdeam din ce în ce mai tare. - Și cam ce aveți de gând să-mi faceți? Îmi zgâriați mașina cu o cheie? Îmi băgați căcat în cutia poștală? - Groh, a făcut maestrul turbând. Ce îți facem? Nici nu îți poți imagina ce îți vom face! Planetele nu iartă! Marea cunoaștere este răzbunătoare! Galaxia fantomelor albastre te pândește la colț! Înțelepciunea universală... - Domne, am zis, lasă glumele și orăcăiala asta banală, zi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
demisia au ba? Să știu și eu un lucru, că încep să cred că-mi bat gura degeaba cu tine. - Aaaarrrh! H! Hrg! Ha! Nu accept nimic! Nu ai voie să părăsești acest select loc de hrhrglmchrgr... al hrgh... ghchrhg... maestrul tuși îngrozitor, înecându-se cu flegme-cuvinte. Respirând adânc, continua: și demisia, ah, argh, adormirea, trebuie să fie oficială, pe hârtie... - Mă gândisem eu, am zis, o am aici. I-am întins o foaie pe care scria: Dragă mare și venerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
înecându-se cu flegme-cuvinte. Respirând adânc, continua: și demisia, ah, argh, adormirea, trebuie să fie oficială, pe hârtie... - Mă gândisem eu, am zis, o am aici. I-am întins o foaie pe care scria: Dragă mare și venerabil și prearespectat maestru Gigi Ionescu, Eu, subsemnatul frate Alex, domiciliat în București, Strada Veronica Micle 11, îmi dau demisia din Respectabila Lojă a Pulii numărul 94, pentru că am altele de făcut, treburi cu adevărat importante. Vă rog să o acceptați (demisia), părerea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să pășesc pe altă cale. Cu metalele, lemnul, fiarele vechi și sticlele goale sunt la zi, după cum știți, și am plătit și lumina pe anul 4781. Chitanța o găsiți în plic. Toate bune vă urează Fratele Alex. (indescifrabil) București, 2004 Maestrul îmi înapoie hârtia fără nici un cuvânt. Auzeam cum îi bate inima, se auzea până-n Băneasa. Venele i se umflaseră pe gât, frunte, sprâncene, credeam ca vor plesni toate deodată, împroșcându-mă cu sânge fierbinte, crud. - Apă, șopti muribund. Cineva îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cuvânt. Auzeam cum îi bate inima, se auzea până-n Băneasa. Venele i se umflaseră pe gât, frunte, sprâncene, credeam ca vor plesni toate deodată, împroșcându-mă cu sânge fierbinte, crud. - Apă, șopti muribund. Cineva îi dădu un pahar cu apă. Maestrul bău, mai bău încă unul, și încă unul, după care respiră puțin după o tehnică yoga. - Frate Alex, zise, nu pot accepta asta. Existența ta se va sfârși foarte curând. - Ha, am zis, iarăși începeți? Ce-i greșit cu foaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
prin fața căreia tocmai trecea un copil. - Puștiule, tu știi cine-i Baronu’? l-am întrebat. Copilul albi la față și o luă la goană ca mușcat de șarpe, poticnindu-se și căzând la fiecare cincisprezece pași. - Vezi, i-am zis maestrului, orice copil știe cine e. Să-ți spun o povestioară: eu când eram mic m-am bătut cu Baronu’ cu piese de Lego și l-am învins. Atunci mi-a jurat supunere veșnică sau dragoste eternă, nu mai știu. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nu-ți spun nimic. Foști luptători în legiunea străină, acești dragi amici te vor face să-ți sugi pula, după ce ți-o vor separa de corp. Dureros, crede-mă, dar mai mult pentru tine decât pentru ei. Așa că ia seama, maestre. Semnează aici cum că nu mai sunt membru al acestei luminoase organizații și ne putem despărți în relații cordiale. Nu semnezi, ți-am zis: Baronu’, frații Daniel Ciucă... Între picioarele maestrului se formă un lac de pișat. Cu mâna tremurândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mult pentru tine decât pentru ei. Așa că ia seama, maestre. Semnează aici cum că nu mai sunt membru al acestei luminoase organizații și ne putem despărți în relații cordiale. Nu semnezi, ți-am zis: Baronu’, frații Daniel Ciucă... Între picioarele maestrului se formă un lac de pișat. Cu mâna tremurândă și lipsit de cuvinte, marele om semnă hârtia pe care i-am întins-o. Ceilalți frați se buluceau spre ieșire. - Stați o secundă, am urlat, și o parte dintre ei leșinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Mie nu-mi displace... Nu, n-ai priceput. Lotaria vrea să știe care e poziția autorului față de Tendințele Gândirii Contemporane și a Problemelor Ce Se Cer Soluționate. Pentru a-ți ușura sarcina, îți sugerează o listă de nume de Mari Maeștri, alături de care ar trebui să-l plasezi. Ai din nou aceeași senzație ca atunci când coupe-papier-ul ți-a deschis paginile albe în fața ochilor. - N-aș putea spune în mod precis. Vedeți, nu sunt sigur nici măcar de titlu sau de autor. Ludmila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
personajele sale, localitățile turistice frecventate, furnizorii modelelor de haute-couture, de mobilier, de gadgeturi au fost deja fixate prin contracte de agenții publicitare specializate, rămân neterminate, pradă unei crize spirituale inexplicabile și neprevăzute. O echipă de scriitori-umbre, experți în imitarea stilului maestrului în toate nuanțele și manierismele lui, e gata sa intervină ca să astupe golurile, să finiseze și să completeze textele pe jumătate lucrate, în așa fel încât nici un cititor să nu poată distinge părțile scrise de o mână sau de alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
golurile, să finiseze și să completeze textele pe jumătate lucrate, în așa fel încât nici un cititor să nu poată distinge părțile scrise de o mână sau de alta... (Se pare că au avut o contribuție importantă în ultima operă a Maestrului). Dar acum, Flannery le spune tuturor să aștepte, amână scadențele, anunță schimbări de program, promite să se reapuce de lucru cât mai curând, refuză ofertele de ajutor. Conform părerii celor mai pesimiști, ar fi început să scrie un jurnal, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
împiedica să-mi iau zborul și pentru a-mi controla independența de gândire, cum făcuse cu alți elevi ai săi, obligați acum să se supravegheze și să se denunțe reciproc la cea mai mică deviere de la supunerea absolută față de autoritatea maestrului. Era necesar să mă decid cât mai curând să plec de Ia domnul Okeda; dacă amânam, era numai pentru că diminețile la el acasă, în timp ce el nu era acolo, îmi provocau o stare de exaltare plăcută, deși prea puțin profitabilă lucrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mamei ei, iar Miyagi știa că n-aveam ochi decât pentru fiica ei; amândouă aveau să mă facă să plătesc scump, în timp ce bârfele mediului academic, răspândite rapid, alimentate de răutatea colegilor mei, gata să servească și în acest fel calculelor maestrului, ar fi aruncat o lumină calomnioasă asupra rămânerii mele în casa Okeda, discreditându-mă în ochii profesorilor universitari pe care contam ca să-mi schimb situația. Oricât de îngrijorat eram de aceste circumstanțe, reușeam să mă concentrez și să separ senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
există. Își țin răsuflarea. - Din ce e acest pahar? întreabă profesoral. Din ce? Pe urmă tușește în pumn. Scuipă pe podea. O liniște încurcată, scărpinături în creștete. Meditație. - Din sticlă... se trezește în sfârșit unul. - Ești prost! îl taxează scurt maestrul. Tu vezi, pentru că ești prost, sticla... Repet: din ce e acest pahar? - Din votcă... încearcă să glumească altul. - Ești idiot! cade verdictul necruțător. Își plimbă satisfăcut privirea peste adunare și mai comandă una mică. După ce-o dă pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Vocile” sunt, sunt pentru că sunt, nu trebuie să vorbească, restul e o cacialma sinistră, o farsă de doi lei, tainul pentru proști, pentru proști... - Și-ale cui sunt vocile astea? intervine un admirator, spulberând vraja. - Ale lu’ mă-ta! izbucnește maestrul. Îmi răcesc gura degeaba pe-aici... Se ridică demn, păstrându-și azimutul cu ajutorul desenului de pe podea, se clatină doar puțin în dreptul tejghelei și părăsește adunarea care nu-i poate pătrunde învățătura. În urma lui, discipolii încearcă să o rezume: - A zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-l găsești pe Dumnezeu, vino cu noi!”, „Chineza, simplu și eficient”, „Un restaurant pentru toate buzunarele...”, „Știi cum să-ți decorezi casa?”, „Frumusețe, sănătate, vigoare”, „Să fim mândri de orașul nostru”, „Sărbătoarea mărțișorului”, „Lecții de karate și kung fu cu maeștri profesioniști”, „Cu noi, înveți mai repede să conduci mașina”, „Suntem întotdeauna lângă tine”, „Spre destinații exotice...” Aștept cușca să mă urce. Sper să nu-și dea duhul între etaje. - ... n-ai fost la ședința trecută! gâfâie lângă mine Cezar, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vedete. Vedeta cu teoria despre renașterea națională, deconstrucția miturilor, împlinirea omului, integrarea lui pește, ăla cu opinii pe bandă rulantă... - S-a dat la tine? - Păi, nu? Ce te miri așa? Doar se crede în dreptul lui! A fost chiar indignat maestrul când l-am trimis la plimbare... Părea că nu sesizează, poate e-o confuzie la mijloc. Sigur sunt o ignorantă, el este cine este... Doar i se cuvine! Eu ar fi trebuit să mulțumesc cerului că însuși maestrul mi-acordă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]