4,819 matches
-
proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că se arată revoltat de comportamentul pe care Îl atribuie românilor În timpul revoluției, Kőváry crede totuși că, În principiu, acești compatrioți ardeleni „Îi simpatizează pe maghiari, iar În vremuri liniștite au sentimente atât de idilice”. Chiar dacă asemenea considerații nu fac decât să dezvăluie prezența altor clișee ale imaginii românilor În percepția maghiară (o imagine idilică a „bunului sălbatic”, a țăranului „autentic”, neafectat de civilizația modernă), se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
memorialistice ale lui Bethlen, Cserei și Pray. În ultimele două romane apare episodul bătăliei de la Szentgotthárd (1664), În care Jókai inserează momentul unei „defecțiuni” românești În favoarea taberei creștine, temă frecventă În mit-istoria românească, dar prezentă, după cum se vede, și la maghiari. Un „prinț moldovean”, numit „Ghika Mihály”, aliat de nevoie al turcilor, fuge Împreună cu oștirile sale de pe câmpul de luptă, deoarece nu dorește să participe la o confruntare cu creștinii, favorizându-le astfel victoria, În mod decisiv. Pe lângă acest prinț Ghica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Izbucnirea Războiului Crimeii, În 1853, aduce o dată În plus În atenția romancierului maghiar problematica Turciei, țară care se bucura la data respectivă de interesul Întregii Europe. În virtutea conflictului său cu Rusia, ea inspira o și mai pronunțată simpatie În rândul maghiarilor, deoarece, pentru aceștia, imperiul Nordului reprezenta principala forță a reacțiunii, care tocmai Înăbușise În sânge războiul pentru libertate și revoluția. Pentru a cunoaște mai bine realitățile turcești, Jókai citește cu atenție relatările numeroșilor revoluționari maghiari emigrați aici sau consultă lucrări
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai pronunțată simpatie În rândul maghiarilor, deoarece, pentru aceștia, imperiul Nordului reprezenta principala forță a reacțiunii, care tocmai Înăbușise În sânge războiul pentru libertate și revoluția. Pentru a cunoaște mai bine realitățile turcești, Jókai citește cu atenție relatările numeroșilor revoluționari maghiari emigrați aici sau consultă lucrări de specialitate despre Imperiul Otoman, cum ar fi Istoria lui Hammer-Purgstall. Evenimentele din Turcia stăteau Însă În strânsă legătură cu istoria popoarelor creștine din Balcani, deci și cu cea a Principatelor Dunărene, ceea ce marchează o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care Însuși Jókai face o aluzie discretă, Într-un articol În presă, scris după moartea magnatului ardelean. Fără a atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt autorii atrocităților din numeroase localități cu populație maghiară, cum ar fi Aiudul, Abrudul sau Zlatna. Se poate remarca În această imagine de o mare duritate modul de prezentare unilateral al evenimentelor. Ororile sunt comise numai de către români, În dauna maghiarilor, și niciodată invers. În această privință, Jókai dă dovadă de o parțialitate mai accentuată În comparație cu alte relatări maghiare despre revoluție, apărute de exemplu În presă, În care se fac referiri și la atrocitățile săvârșite de maghiari În dauna românilor. Explicațiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de către români, În dauna maghiarilor, și niciodată invers. În această privință, Jókai dă dovadă de o parțialitate mai accentuată În comparație cu alte relatări maghiare despre revoluție, apărute de exemplu În presă, În care se fac referiri și la atrocitățile săvârșite de maghiari În dauna românilor. Explicațiile acestei subiectivități mai pronunțate pot să țină și de anumite afinități ideologice ale autorului, reticent, În general, față de comportamentul În revoluție al maselor needucate, dar și de caracterul literar al imaginii pe care o schițează, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cultivate, cu idealuri superioare, cum este tribunul Numa, din „Familia Bárdy”, acești participanți la revoluția românilor sunt umanizați, Îndeplinind roluri și funcții pozitive În structurile narative. Unii regretă sincer cruzimile comise, alții, În același spirit, deși sunt „răsculați dacoromani”, salvează maghiari nevinovați, ascunzându-i din fața furiei mulțimii. „Janku Avrám”, de pildă, merge până Într-acolo Încât intră În conflict cu proprii săi oameni, reușind să salveze numeroși maghiari cu ocazia conflictului de la Abrud. Jókai manifestă aceeași atitudine nuanțată și cu privire la tratativele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regretă sincer cruzimile comise, alții, În același spirit, deși sunt „răsculați dacoromani”, salvează maghiari nevinovați, ascunzându-i din fața furiei mulțimii. „Janku Avrám”, de pildă, merge până Într-acolo Încât intră În conflict cu proprii săi oameni, reușind să salveze numeroși maghiari cu ocazia conflictului de la Abrud. Jókai manifestă aceeași atitudine nuanțată și cu privire la tratativele româno-maghiare din primăvara anului 1849, eșuate, după părerea sa, datorită atacării taberei lui „Janku” de către maiorul Hatvani XE "Hatvani" , acest „om al diavolului”, care a compromis prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respingătoare, „cu fețe murdare și sălbatice”. În fine, merită să fie menționat și efortul de familiarizare cu limba română pe care Îl Întreprinde scriitorul maghiar În operele sale, atât În ceea ce Îl privește pe el Însuși, cât și În raport cu publicul maghiar căruia i se adresează. El afirmă, de altfel, că „limba română se Învață repede, mai ales de cei care știu franțuzește sau latinește”, sau că limba română seamănă mult cu italiana. Jókai introduce În scrierile sale numeroase cuvinte și expresii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
colective sau individuale de acest tip, imaginea rezultată este importantă nu atât prin faptul că reflectă o parte din adevărul „absolut” cu privire la condiția românilor, cât mai ales prin aceea că pune În evidență grila prin care aceștia sunt percepuți de către maghiari, adevărul despre români așa cum se vede el din direcția maghiarilor, În mod sincer și fără alte prejudecăți decât cele care separau În mod tradițional cele două popoare, până la data la care scria Jókai. Bună sau rea, corectă sau eronată, fără
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu atât prin faptul că reflectă o parte din adevărul „absolut” cu privire la condiția românilor, cât mai ales prin aceea că pune În evidență grila prin care aceștia sunt percepuți de către maghiari, adevărul despre români așa cum se vede el din direcția maghiarilor, În mod sincer și fără alte prejudecăți decât cele care separau În mod tradițional cele două popoare, până la data la care scria Jókai. Bună sau rea, corectă sau eronată, fără a i se putea tăgădui cele mai bune intenții, imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ungariei rezolvarea respectivei probleme. Profesând În această chestiune o concepție reprezentativă pentru epoca sa, el va formula totodată o serie de idei originale cu privire la existența și rolul naționalităților din Ungaria. Un prim articol semnificativ În care Jókai abordează relația dintre maghiari și celelalte etnii ale Ungariei este cel apărut În Pesti Hírlap, În decembrie 1848, În plină desfășurare a sângerosului război civil din Transilvania. Tânărul gazetar revoluționar preciza aici că „problema cea mai sfântă” a momentului respectiv era menținerea integrității teritoriale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aprecierea sa de ansamblu cu privire la modul de a fi al românilor se va reflecta În mod sugestiv Într-un articol publicat În 1858 În Vasárnapi Újság: Poporul român nu este dușmănos cu nici un vecin și cu atât mai puțin cu maghiarii. Poporul de rând este cuminte, muncitor, se mulțumește cu puțin și se Împrietenește foarte ușor cu străinii. Dar Înspăimântătoare este neglijarea culturii publice. Îngrijorarea față de situația culturală precară, În opinia sa, a românilor și față de numărul redus al școlilor acestora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rutenii sau germanii care tocmai prin comportamentul lor pașnic Își manifestă simpatia față de noi. Dacă respectăm privilegiile sârbilor, avem probleme cu românii, care revendică independența lor religioasă. Iar În cazul În care vrem să Îi menajăm pe români, se sperie maghiarii, sașii și secuii din Transilvania, reproșându-ne că vrem să Îi sacrificăm. Oricât de multe și felurite ar fi fost Însă aceste obiecții, Jókai pledează pentru ideea că statul maghiar trebuie să fie direct interesat În asigurarea bunăstării materiale și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și nu oprimă” sau că ea „unește toate națiunile, fie ele mai mici sau mai mari, mai sărace sau mai bogate”. Credea, de asemenea, În mod sincer, că atitudinea de deschidere, de cunoaștere și de prețuire a celorlalte etnii de către maghiari va atrage după sine același lucru și din partea popoarelor respective, domeniu esențial, În care s-a făcut atât de puțin, de ambele părți, de atunci și până În zilele noastre. Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încadrat Într-o imagine amplă și coerentă cu privire la români, generată În cuprinsul culturii maghiare a epocii. Potrivit acestei imagini (care, ca orice percepție etnică, simplifica și omogeniza obiectul reprezentării sale), românii erau, În primul rând, țărani din Transilvania. În opinia maghiarilor, țăranii respectivi conservau, În mod exclusiv, adevărata esență a românității. Doar boierimea din Principatele Dunărene avea darul să mai diversifice, din punct de vedere social și cultural, această masă uniformă. Concluziile pe care le-am avansat În studiile dedicate deja
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar putea lăsa să credem conflictele politice care opuneau elitele românești și maghiare ale vremii. În primul rând, intelectualii maghiari nu acordau românilor o atenție deosebită. Ca urmare, textele referitoare la români sunt destul de puține. În al doilea rând, imaginea maghiarilor cu privire la români nu se deosebea prea mult de percepțiile similare ale altor observatori din lumea occidentală, cum ar fi germanii sau francezii. Chiar și imaginea de sine a românilor (care interiorizau, adeseori, clișee elaborate de străini) prezenta asemănări frapante cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult de percepțiile similare ale altor observatori din lumea occidentală, cum ar fi germanii sau francezii. Chiar și imaginea de sine a românilor (care interiorizau, adeseori, clișee elaborate de străini) prezenta asemănări frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lumea occidentală, cum ar fi germanii sau francezii. Chiar și imaginea de sine a românilor (care interiorizau, adeseori, clișee elaborate de străini) prezenta asemănări frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această imagine sunt prejudecățile „banale” ale oricărui intelectual, orășean și occidental, cu privire la „niște țărani” din Europa Răsăriteană. De obicei, românul imaginat de către maghiari nu era decât o variațiune pe tema „bunului sălbatic”, un celălalt pitoresc și exotic. El era privit cu bunăvoință și, În același timp, cu un sentiment de superioritate, ca obiect al demersului civilizator și reformator promovat de elita maghiară. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de diferențele etnice și confesionale, de barierele care separă civilizația (evident, occidentală) de barbaria orientală. De obicei, aspectul fizic al românilor, așa cum Îl percepeau autorii maghiari, era pus
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de față, inamicii români de la 1848 - trebuie să li se citească acestora inclusiv pe chipuri și În priviri. În schimb, femeile de naționalitate română prezente În aceste nuvele sunt personaje pozitive, luminoase, animate de sentimente calde, care Îi ajută pe maghiarii căzuți prizonieri să scape din mâinile răsculaților. În consecință, după cum era de așteptat, chipurile lor degajă numai bunătate și frumusețe. Dacă este să dăm crezare textelor analizate, româncele atrag privirile observatorilor maghiari În primul rând datorită frumuseții lor. În al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
animate de sentimente calde, care Îi ajută pe maghiarii căzuți prizonieri să scape din mâinile răsculaților. În consecință, după cum era de așteptat, chipurile lor degajă numai bunătate și frumusețe. Dacă este să dăm crezare textelor analizate, româncele atrag privirile observatorilor maghiari În primul rând datorită frumuseții lor. În al doilea rând, interesul față de ele este stimulat de portul lor pitoresc, dar și de tendința de a se Împodobi - trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Orientul pictat de Ingres sau Delacroix și nici măcar Rusia explorată de Casanova, cu toate acestea, putem detecta și În scrierile care ne interesează aici asemenea accente discrete, de natură să sugereze mirajul senzualității răsăritene. Pe de altă parte, aprecierile observatorilor maghiari cu privire la frumusețea româncelor ne lasă să Întrevedem, mult mai limpede, două modele culturale care fasonau viziunea lor idealizată. În primul rând, pentru generațiile de la Începutul secolului al XIX-lea, estetica de factură neoclasică a iluminismului mai transforma Încă peisajul transilvan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]