6,244 matches
-
în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE Revăd copilăria mea Într-un sat uitat de lume, Unde ,,Moșul" nu ajungea Să-nfăptuiască minune. Drumul era prea lung și greu Pentru-a moșului magie, Că se împotmolea mereu În nămeți de sărăcie. Dar nuielușa nu lipsea Niciodată de la ușă, Să-mi amintească viața grea, Când mă-ncălzeam la cenușă. N-aveam ghete lustruite, Iar cismulițe curate, De multe ori peticite, Pe ,,Moși" îi ținea
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
grădiniță, la revedere jucării, la revedere zile-n care găseam în tine bucurii. 3 La revedere cânt și joc, la revedere iubit loc ce zi de zi ne-ai așteptat și-n care multe-am învățat. 4 Creionul face o magie când el aleargă pe hârtie și pensulele dansatoare ce umplu totul de culoare. 5 Povești frumoase-am ascultat, pe scenă teatru am jucat, talentul nostru-i dovedit, aplauze doar am primit! 6 Si literele jucăușe și cifrele cele ghidușe drept
LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369246_a_370575]
-
astăzi absolvenți, și chiar de-i numai grădiniță pe cap e mândra coroniță. 9 Chiar ea e astăzi clar dovada că n-am pierdut vremea degeaba, și zi de zi spune chiar ea am învățat câte ceva. 10 E grădinița o magie pe care s-o dezlege știe precum copiii ghicitoarea mereu numai educatoarea. 11 Ea-i zâna care mereu știe de noi aproape ca să fie, întelepciune dăruind primind doar zîmbete, în schimb. 12 Lăsăm în urmă ghidușii și întâmplările hazlii mergând
LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369246_a_370575]
-
ca în multe alte orașe, un templu unde legătura cu divinitatea se făcea prin Pitia. Acestor celebre tălmăcitoare-ghicitoare li se datorează supranumele de Pitianul atribuit zeului Apollo. Mantica sau ghicirea viitorului s-a bucurat de mare prețuire nu doar la magii caldeeni sau la romani (ghicitul în măruntaiele jertfelor, cititul în zborul păsărilor etc.), ci a străbătut triumfătoare întregul Ev mediu prin importanța acordată prezicerilor astrologice și a pătruns în viața omului modern printr-o impresionantă paletă de tehnici și însușiri
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
istorie fără sens și intrarea în istoria mântuitoare este un act chenotic de pocăința, de negare a tot ceea ce este fals, de asumare a unei căi noi care duce la lumină visatei și adevăratei libertăți spirituale, la viață. Hipnotizat de magia cunoștințelor raționale și științifice ori rătăcit prin labirinturile reductionismulor biologice și psihologice, ale dresajului ingineriei sociale, ale reprogramării culturale, ale reeducării anti-morale, ale corectitudinii politice, ale exhumării arheologice a subcontientului individual și colectiv, ori ascuns după cortina și comfortul falsei
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
mod deosebit. Mi-au dat sentimentul înălțător, că picături din spiritul meu, s-au transformat în strop de nemurire, înghițit în marea eternității spirituale românești. E un vis al oricărui autor, ca să aducă în sufletul cititorilor săi o scăpărare de magie, momente unice și emoții intense cu care să-i transporte pe coordonatele unor vise asemănătoare. Astfel, rezonând pe aceleași frecvențe, oamenii comunică la nivel spiritual într-un plan mai elevat, conectați prin afinitatea propriilor gânduri și aspirații. Este o viziune
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > FACE BISERICA POLITICĂ? Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se apropie din nou Sfântul Crăciun, Sărbătoarea Nașterii Domnului. Deși la naștere magii luminați și înțelepți de la răsărit veniseră să I se închine și să-I aducă daruri cum I se cuvin unui mare Impărat al lumii al cărui nume Il citiseră în stele, încă din fașă, din leagănul din staul, pe pruncul
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
confluează în creația lui Theodor Răpan, dar într-un sens cu totul diferit de cel cultivat, până la el, de poeții tuturor timpurilor. Lirică sau epică, opera lui modelează realitatea în imagini literar-artistice, cultivând proprietăți ale limbajului, prin care ajunge la magia rostirii, cu profunde reverberații între suflet și lumea devenită obiect al reflectării, pe drumul Golgotei. Evangheliile lui Theodor Răpan marchează a treia etapă distinctă în activitatea sa literară, care stă sub misterul intuirii sensului simbolic al cuvântului ceresc. Paradoxal, nu
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ideea și materialul artistic într-o sinteză compozițională superioară, sub semnul valorii estetice. Detașat și sublim, pasional și frenetic, simplu și complex, riguros și sugestiv, apolinic și dionisiac, enigmatic și câte multe altele mai sunt, iată, „înscrisurile” Tăcerilor prin care magia limbajului ne poartă încă de la mărturisirea inițială: „Azi, acum, aici scot la iveală Alfabetul Tăcerii! [ ... ] De-acum, limba Poetului voi desface din toate oasele ei. Și mașinăriile simțirii, rând pe rând, vi le voi arăta. Veți vedea bolile sufletului meu
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
înțelege că lumea de jos este „harta celei de sus”, nici existența în adâncul pietrei pe care, asemeni unei ficțiuni, am văzut-o și am uitat-o, chiar dacă veșnic rămâne acolo. De aici și până la finalul cărții, Tăcerea își poartă „magia limbajului”, între o poetică a absenței rostirii, a abstracțiunii și o poetică a prezenței, prin bogăția de metafore inedite: „Neînvățând să tac Tăcerea, imn întru gloria ei, acum, înalț! Cu un crin în mână, întru deșertăciunea „Clipei cea repede”, tot
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ROMANUL "LEGĂTURA DE CHEI" - CAPITOLUL 6 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dechise ușa. Pe dată, magia casei o întâmpină, învăluind-o. Zâmbi frisonată. Întoarsă de oriunde, stoarsă de vlagă ori împovarată de gânduri, aici prindea puteri și trup și suflet se verticalizau pe axa dintre Cer și Pământ. Își dorea o baie caldă, un ceai și
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Printre clipe, ceasuri și zile scurse, Neguri, furtuni în suflet și tristeți, Trecură în șir luni întregi parcurse, Și ani din buchetul atâtor vieți... Lumea, în magia existenței ei, Se zorește 'ades înspre nicăieri, Când toate-au fost lăsate unor zei La-nceputuri, să-i fie corăbieri... Dintre toate, soarele-i măreț astru, Călăuzind drumuri și destine, De pe cerul, de un senin albastru, Veghind la tot ce
UN ALT ASFINŢIT... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377715_a_379044]
-
cu zâmbetul cât jumătate de cer jucau șotron cu tristețile trecătorilor. În valsul primăverii, flori de cireș albeau strada copilăriei cu petale de lumină. Printre zorele, vrăjiți de bucuria celor ce locuiau acolo, ochi lacomi de viață furau clipe de magie. La acesată adresă, ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată, liniștea provoacă durere. Vândută ca orice marfă, a devenit un ... Citește mai mult La această adresă,nu locuiește nimeni...Obosit, soarele mângâieamprente lăsate pe ferestrelece-au ferecat dureri.În nopți ce
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cu flori.Îngeri cu zâmbetul cât jumătate de cerjucau șotron cu tristețile trecătorilor. În valsul primăverii, flori de cireșalbeau strada copilăriei cu petale de lumină.Printre zorele, vrăjiți de bucuria celor ce locuiau acolo,ochi lacomi de viață furauclipe de magie.La acesată adresă,ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată,liniștea provoacă durere.Vândută ca orice marfă,a devenit un ... XXV. PRIN SITA VREMURILOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1681 din 08 august 2015. Uși deschise către moarte
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles ce-i liniștea deplină. Dar gândurile iar nu îmi dau pace, Trecutul poartă vălul de mister, Tot mă intreb de ce dorința tace Și dorurile-mi zboară către cer, Iar amintirea-n rouă se preface, Sunt lacrimi
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
e pustie. Toți frățiorii-au adormit, nu-i nimeni să îl vadă Cum degetu-i, schițând un brad, arată înspre stradă. În casă, frigul e stăpân, pe masă-i sărăcie, E iarnă-n suflet de copil, nu-s îngeri... nu-i magie... Referință Bibliografică: E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Muscă Oană : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
de mănă ca să primească unul de la altul.prin legătura palmelor, bucuria celuilalt... Să se țină de mână ca să primească unul de la altul , prin legătura palmelor , puterea celuilalt... Să se țină de mână ca să primească unul de la altul , prin legătura palmelor , magia trezirii la viață... Și nu vorbeau... Dar tăcerea era ca o bătaie de aripi , ușoară și mângâietoare Își simțeau doar sufletele calde, curate și încărcate de prea plin Dumnezeiesc. Și era de ajuns ... Intr-un țărziu bătrânul începu un murmur
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
de mănă ca să primim, unul de la altul.prin legătura palmelor, bucuria celuilalt... Să ne ținem de mână ca să primim, unul de la altul , prin legătura palmelor , puterea celuilalt... Să ne ținem de mână ca să primim, unul de la altul , prin legătura palmelor , magia trezirii la viață... Și să nu vorbim...să nu vorbim.... Într-un târziu fata începu un murmur pe care îl continuă într-o rugăciune: .....facă-se voia ta, .....precum in Cer așa și pe Pamânt. .....și ne iartă nouă greșelile
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
absolută; natura recunoaște această putere și doar atunci cînd abstracția se extinde prea mult într-un domeniu [208] aparținînd realului, ea este în pericol, în nesiguranță, ajungînd să se autodistrugă. În aceasta găsim, cel puțin, ceea ce am văzut și la magii africani, și anume faptul că spiritul este reprezentat ca o realitate superioară față de natură, iar divinul este conceput în mod esențial ca gîndire pură. În aceasta există cel puțin acest adevăr, că gîndirea este considerată ca realitatea supremă și nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de rău, așa cum le concep bieții muritori, nevoiți să trăiască "morala sclavilor"! Este limpede că unor astfel de sisteme de gîndire și de "religie" este greu să li se dea numele de religii: ele abandonează planul religios pentru cel al magiei [352]. * * * B. Un alt aspect important asupra căruia se consideră indiscutabilă originalitatea hegeliană este constituirea așa-zisei dialectici. În paranteză, vrem să subliniem anticipat că, pentru noi, simpli cititori de bun simț, doctrina dialectică în ea însăși nu pare altceva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
formuleze noua religie. El tatonează terenul întîi pe urmele lui Herder și Maier, în momentul în care "Orientul devine pentru spiritul german cuvîntul magic" [372]. Se înțelege că, din această creată "religie" a viitorului, nu ar fi fost exclusă nici magia: teoria lui Schelling despre "spiritualitatea materiei" este cît se poate de semnificativă [373], ea merge pe direcția interpretării hegeliene a filozofiei naturii! Existau și unii care se iluzionau să vadă interesată în aceste încercări de construire a "religiei" a viitorului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o aceeași atmosferă speculativă? [287] Ad litteram "din care tot acesta (universul) se întinde": yena sarvam idam tatam. [288] Bhagavad-gītă, II, 16-20. [289] Ad litteram "multe existențe trecute ale mele și ale tale": Bahūni me uyatītăni janmăni tava cărjuna... [290] = magia; mai precis, "baza" înfăptuirii magice. [291] dharma este legea cosmică și morală; adharma este opusul său, "dezordine", "imoralitate". [292] În text: srjămi = lat. surgo. [293] În text: sambhavămi (= σύμ + φύω = cum + fio) = acțiunea lui Brahmă însuși este prezentată în acest
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Sibiu, într-o noapte, fiind însoțit de o tânără actriță. De aici totul devine incertitudine, personajele apar și dispar, își schimbă înfățișarea continuu, trimit mesaje la date fixe, încât, la un moment dat, acestea se întreabă dacă nu cumva este magie tot ceea ce se întâmplă cu ele. Eliade consideră amnezia o pedeapsă capitală a ființei căzute, care se află în incapabilitatea de a găsi sensul căderii. Majoritatea personajelor trec prin acest proces de amnezie, care le facilitează intrarea în timpul universal. Pandele
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
anii lui nu-i chip să-i numeri Și păsările cuib își fac la el pe umeri." (Kalidasa Sakuntala) Într-o astfel de "grotă inițiatică"4 magul este "imaginea contemplativității amare": În decor de insulă și ruină, practicând orfismul de magii al desperării, sau în natura cotropită de somnoroasa jale a morții, călugărul e imaginea contemplativității amare; el, bea din acesceză și mortificare, apa mării, or se îmbată de muzica undelor somnul și visarea, noaptea integratoare desăvârșind această imagine. Monarhul e
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
oliu") cu tristețea "lumii de aievea", dar "sfânta rază" a "închipuirii" îl face să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară." Între toate, pentru "scaldul" eminescian emană o magie aparte, zidul Sarmisegetuzei. Nu știi ce vezi zid sau proiecție magică de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]