2,831 matches
-
procedurile încheierii unei convenții oficiale. Termenii acesteia includeau nu numai ajutorul acordat de ruși rebelilor sîrbi, ci asigurau și menținerea pe viitor a unei puternice influențe rusești. Primul articol al acordului afirma: "Poporul sîrb o imploră cu mare umilință pe Majestatea Sa Imperială să numească un guvernator capabil care să-i asigure ordinea, să administreze ținutul sîrbesc și să elaboreze o constituție în acord cu obiceiurile acestui popor. Promulgarea constituției trebuie să fie făcută în numele Majestății Sale Imperiale, Alexandru I.."5
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
imploră cu mare umilință pe Majestatea Sa Imperială să numească un guvernator capabil care să-i asigure ordinea, să administreze ținutul sîrbesc și să elaboreze o constituție în acord cu obiceiurile acestui popor. Promulgarea constituției trebuie să fie făcută în numele Majestății Sale Imperiale, Alexandru I.."5 Urmau să fie de asemenea trimiși experți și trupe rusești de garnizoană. Acceptînd termenii acestui acord, sîrbii trebuiau să facă o alegere clară. Puși în fața alternativei de a fi de acord cu oferirea de către otomani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștine, sultanul le-a transmis puterilor textul unui firman intitulat Hatti Humayun, pe care intenționa să-l emită în privința aceasta. La rîndul lor, statele creștine se angajau să nu revendice dreptul "de a interveni, în comun sau separat, în relațiile Majestății Sale sultanul cu supușii lui sau în administrația internă a imperiului său."12 În fond, aceste prevederi aveau să provoace o mare confuzie și să faciliteze amestecul marilor puteri în orice criză survenită între sultan și supușii lui creștini. Odată cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și mai stimulator decât primul: i se făcuse brusc o foame nebună. O foame cel puțin ciudată, plină de premoniții neliniștitoare, venind la numai un ceas după masa de prânz, la cantina întreprinderii. De aceea a folosit domnul Gușatu pluralul majestății, zicându-și „să vedem și noi cum o fi“, fiindcă simțea cum se integrează, în sfârșit, într-o mișcare generală, că nu se mai uită la televizor la marile drame ale umanității, ci le trăiește nemijlocit. La ora cinci, în loc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
eventual rival... 14 noiembrie 1949 Procesul. Amânare pe 20 decembrie. E bine. Sunt din nou rege în feudul meu! Din Cronicile Spaniei 13 noiembrie 1249 Seara, Domnul Marchiz de Teruel a venit să-și prezinte ofi cial omagiile la Curte. Majestatea Sa a fost obligată să-l îmbărbăteze, dat fiind că Domnul Marchiz era tare nefericit... 15 noiembrie 1249 Se făcură pregătiri solemne pentru primirea Regilor de Navarra și de León și a Domnului Marchiz de Aranjuez. Recepția de gală avu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
soseam acasă. L-am făcut să se întoarcă din drum și am stat de vorbă preț de o jumătate de oră despre treburile Spaniei. 4 decembrie 1951 Pentru duminică avem bilete la Operă. Ne vom duce acolo în chip de majestăți! Iubitul 26 mai 1952 — Sunteți din cale-afară de monopolist, domnul meu! Pierre vorbea ca de obicei, jumate în glumă, jumate serios. În sinea lui era încântat de încurcătura în care îl pusese pe Atti. Totuși, nu o făcuse numai pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
speranțe, nu mai e credință în nimic... Iată, Domnul meu, imaginea fidelă a unei țări nefericite. și, deoarece nu se poate muri, se pune problema de a o scoate cât de cât din mizeria în care zace. Există în prezent, Majestate, alături de Spanii două puteri de care nu se poate, orice s-ar spune, face abstracție: Regatul ce lor Două Sicilii și acela al Portugaliei. Vai nouă! Au trecut tim purile în care Spaniile puteau viețui într-o superbă izo lare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și au fost de când lumea fondate pe un simțământ de prietenie din cele mai trainice. Prin urmare, Sire, îmi permit să reclam întreaga Voastră bunăvoință în ceea ce îl privește pe Regele celor Două Sicilii și întreaga sa Casă! Gândiți-Vă, Majestate, că noi suntem de două ori legați de această Casă, atât prin trecutul nostru, cât și prin decizia pe care am luat-o de a acorda Comandamentul General al Cataloniei lui Don Juan de Neapole (Ion Omescu), primul vasal al
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
refuzat cu grație cererea de viză pe care am depus-o pentru a o vizita pe draga de Anna la Liverpool. Nu sunt suficient de sigur în ochii lor pentru a întreprinde o asemenea călătorie riscantă. Un supus funcționar al Majestății Sale, cu un ten rozaliu de șobolan ras cu ciobul de sticlă, îmi cere o hârtie suplimentară de la bancă, extras de cont curent etc. Întors acasă plin de nervi, simt nevoia să-mi afirm furios alteritatea: ascult în buclă muzica
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
B. Într-un colț uitat de Vieux Québec (orașul vechi), nefrecventat de turiștii americani care se cred la Paris fără a fi nevoiți să treacă oceanul, se găsește statuia unui soldat québécois. Statuia este dedicată francofonilor canadieni înrolați în trupele Majestății Sale, care au luptat eroic împotriva burilor (1899 1902), ceea ce explică și faptul că a scăpat furiei "independentiste" a anilor șaizeci. Atunci statuia regina Victoria și-a pierdut capul (la propriu). Nu a mai fost găsit nici până astăzi. O
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
tuturor inventarelor imenselor averi ale nobililor Teleki, ramura ce descinde din acel Mihail Teleki, care la moșia lui din Cârțișoara, la 14 aprilie 1685 se angaja în fața trimisului impereial Antide Dunod să vândă Transilvania care nu-i aparținea, imperiului habsburgic: Majestății sale Chesaro-Regale, Domnului nostru Francisc al II-lea, Împăratului Glorios al Imperiului Roman și al Germaniei, Regelui Apostolic al Ungariei, și al Boemiei, Arhiprințului Austriei, Prințului de Burgundia, Marelui Principe al Transilvaniei, Contelui de Tyrol și al Secuilor, Prințului nostru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
istorice. Prima are conținutul următor: "Ultima reședință domnească din Iași. De la anul 1859 până la anul 1862, a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al principatelor unite, ales prin libera voință a poporului". Iar a doua: "În acest palat, a locuit Majestatea Sa Regele Ferdinand I, cu cartierul său general în timpul marelui războiu pentru înfăptuirea României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci, actele de întrupare cu patria mamă, a Basarabiei, Bucovinei și Ardealului, 1916-1918". La suirea pe tron a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de Împărat, s-a redactat o nouă „Reglementare sistematică a statutului neamului evreiesc” (Systematica Gentes Judaicae Regulatio), În care se pre vedea, printre altele, ca „toate semnele distinctive, care deosebesc pe evrei de ceilalți, să fie desființate [...], după cum a ordonat Majestatea Sa” <endnote id=" (124, p. 257)"/>. De asemenea, În 1789 a fost trimis Guberniului Transilvaniei, spre aplicare, statutul evreilor din Galiția (care, din 1790, va cuprinde și Bucovina). În articolul 47 al acestui statut se preve deau următoarele : „Întrucât evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVIII-lea, de pildă, efigia unui evreu putea fi expusă și apoi arsă la orice sărbătoare laică : „Sâmbătă seara, În târgul Southwark - descrie ziarul London Evening Post din 13 noiembrie 1753 -, În timpul manifestărilor de celebrare a zilei de naștere a Majestății Sale, oamenii simpli au confecționat efigia unui evreu, pe care au distrus-o prin foc Într-un rug imens” (688, p. 197). Conform unei gravuri din aceeași epocă, realizată de William Hogarth În 1755, se pare că și cu ocazia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a distrus hidra cu 29 de capete electorale, care a învrăjbit fără folos pe toți spre paguba țării întregi. Astăzi s-a rupt păienjenișul de pe ochii cetățenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde vine mântuirea; de la eroica hotărâre a Majestății Tale și de la înțelegerea rosturilor țării și adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale și chiar omorurile și în locul lor se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, pecetluite pe frățeștile îmbrățișări ale poporului, ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de interesele lor. Apăi și regele a cam lăsat țara de izbeliște și îngăduie să-și facă de cap toți cei ce ne cârmuiesc din guvern. − Doamne, ferește, Costache, sare socrul lui Ghiță, cum poți să zici așa vorbe de Majestatea Sa, ce vină poate să aibă el? Azi-mâine o să vorbiți urât și despre Dumnezeu! − Am știut eu că matale ai să te superi, dar mulți dintre noi nu știu ce se întîmplă sus. Nu mă încumet eu să hulesc pe Dumnezeu da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Partidele de la noi și, din nefericire, și regele și-au văzut numai de interesele lor, fără să se gândească la majoritate.” − Mai încetul, mai încetul, interveni moș Negruș cuprins de frică auzind vorbe atât de îndrăznețe, mai cu seamă la adresa majestății sale. − Nu vă temeți că nici eu nu mă tem să vi le spun pe nume, cum stau treburile și voi vorbi deschis, că avem drepturi democratice. Până la anul 1926, toate, sau aproape toate, sau desfășurat, după mine, în cadrul normal
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în special probleme militare, de apărare a cuceririlor înaintașilor noștri. Trebue să răspundem cu mai multă demnitate celor ce gândesc că putem fi atrași într-o reîmpărțire a teritoriilor stabilite după tratatul de pace de la Versailles. Politica statului român, a Majestății Sale Carol al II-lea este una de menținere a unui echilibru stabil, sănătos, sprijinindu-se în acest sens pe marile puteri, pe alianțe zonale, dar în mod deosebit pe forțele noastre interne, care sunt baza existenței statului român. Intervenția
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în luna iulie 1941, după vijelioasa ofensivă ce dusese la eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, regele Mihai l-a însoțit pe generalul Antonescu pe front iar în august acelaș an, generalul a fost avansat la rangul de mareșal de către Majestatea Sa regele Mihai I. Costache era din ce în ce mai chinuit de durerile reumatice pe care le trata cu felurite leacuri și unsori băbești. Degeaba îl toca Maria să vândă niște pământ iar cu banii să-și caute de sănătate. De fiecare dată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
regelui prusac, Voltaire. Filozoful, iluministul, marele gânditor, antimonarhistul, omul de spirit, neastâmpărat și cu limba mereu ascuțită (la aflarea știrii că regele Franței, din motive financiare, ar dori să renunțe la jumătate din caii grajdurilor regale, i-a lansat propunerea: "Majestate, mai bine decât caii ați reduce jumătate din măgarii de la curte"). Ce-or fi discutat cei doi, regele și filozoful, trei ani? Se spune că aici Voltaire ar fi lucrat la "Istoria universală" și ar fi scris articole pentru Enciclopedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice, cum s-ar spune, "poalele în cap" Majestății Sale. Un fotograf olandez a surprins scena și apoi m-a rugat să-i dau o mașină să meargă la aeroport pentru a lua o cursă spre Amsterdam. I-am precizat mirat că mai sunt două zile până la încheierea vizitei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
refugiat mari delincvenți internaționali, de la Franz Stangl, comandantul lagărului de la Treblinka, la faimosul Doctor Mengele și de la dictatorul paraguayan Alfredo Stroessner la unul din autorii celebrului "furt al secolului" din Anglia, Ronald Biggs, evadat din închisoarea din Londra Wandsworth a Majestății Sale și instalat bine mersi în 1970 la Rio, căsătorit cu o braziliancă și tată fericit al unui băiat cariocan! Aceasta era, așa cum am menționat, una din motivațiile organizării de către Secretariatul pentru turism al Statului Rio de Janeiro a excursiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în primire de cei de la serviciul de protocol care, cu listele în mână, ne-au "ordonat" într-o coloană în funcție de ordinea de precădere, respectiv vechimea în post a șefilor de misiuni. Am fost instruiți cum să procedam odată aflați în fața Majestăților lor (instrucțiuni de care se pare că n-a avut parte tânărul ministru de externe Cioroianu, cu al său celebru "good point" și deget mare ridicat amical). Ajunși în fața perechii regale, am fost prezentați, ne-am înclinat, i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acolo o să găsesc un suflet caritabil care să o primească pe Doamna. "Robotul" avea să-mi comunice ceva care m-a lăsat perplex: "Domnule ambasador, nu am numărul de la Prefectură fiindcă noi nu colaborăm cu Prefectura". (N-am înțeles pluralul majestății, "noi" fiind primarul sau "robotul", sau și unul, și altul.) Am închis telefonul, gândind și eu "unica soluție înc-o revoluție". "Vizita bătrânei Doamne" a avut loc, n-a așteptat-o nimeni la aeroport, n-a sunat-o nimeni la hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Cine sunt artiștii militari? Ce se întâmplă? - a întrebat emoționată de gest regina. Un aghiotant, cunoscător al motivului prezenței fanfarei din Ismail la București, i-a relatat istoria “Părăsitei”. - Vă rog să-l chemați aici pe domnul căpitan Marian. - Da, majestate, doar că, în spiritul disciplinei militare și al însemnelor de pe umeri, acesta nu mai e căpitan. - Mda. Vă rog să-i exprimați compozitorului Alexandru Marian rugămintea de a cânta și pentru Noi valsul durerii sale, Părăsita. În tot acest răstimp
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]