13,923 matches
-
fixate responsabilitățile managementului general privind organizarea sistemului de control intern, iar prin aprobarea Codului controlului intern<footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. footnote>, se concretizează obligativitatea de organizare și implementare a noului sistem de control managerial.
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. footnote>, se concretizează obligativitatea de organizare și implementare a noului sistem de control managerial.
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
se spera - cu victoria finală a celor din urmă. Această victorie, la rândul ei, urma să Îndrepte societatea comunistă spre o organizare politică mai pluralistă. Deși istoria ultimelor decenii ale comunismului est-european a arătat că, În esență, „transformarea tehnocrată sau managerială a elitelor politice” nu a avut loc, este adevărat totuși că liderii comuniști din aproape toate țările Europei de Est s-au confruntat cu această dilemă: pentru a aduce prosperitate și a crește performanța economică, trebuie abandonat controlul politic și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În sensul de grup de „persoane capabile să afecteze, În mod regulat și substanțial, prin pozițiile lor strategice, În organizații puternice, deciziile politice de la nivel național”. Am admis ca de la sine Înțeles faptul că „indivizi cu abilități tehnice, științifice și manageriale specializate, care, În mod direct sau indirect, se află În spatele procesului de producție materială”, au fost chemați În regimul comunist să ocupe poziții Înalte de autoritate În aparatul de stat și că, prin urmare, aceștia au făcut parte din „elita
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din „elita politică”. Date fiind scopurile acestei cercetări empirice, am fost mai puțin interesat de probleme mai teoretice precum a determina dacă tehnocrații au constituit În România o „nouă clasă conducătoare” sau au fost vârful de lance al unei „revoluții manageriale”. Obiectivul meu a fost unul mai modest, dar sigur, nu unul mai facil: mai Întâi, să identific tehnocrații din cadrul elitelor politice ale unei societăți comuniste, iar În al doilea rând, să evaluez proporția lor În nominalizările pentru pozițiile guvernamentale În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
recompensați cu poziții politice În guvern sau sunt cooptați În structura de putere a partidului. A doua situație este mai complexă (și, firește, mai rară) și implică politicieni de profil Înalt, care au dovedit, În același timp, pricepere tehnică sau managerială. Dacă această pricepere apare ca evidentă (și numai În acest caz), iar delimitarea activității politice de manifestarea vocației este o problemă dificilă, putem spune, de asemenea, că avem de-a face cu un „politician-tehnocrat”. d) Tehnocrații „schimbători” și „incerți” Desigur
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de timp (patru ani). Este adevărat că cinci dintre aceștia șapte nu fac parte din nucleul elitei. Ceilalți șase membri ai nucleului elitei au fost cooptați În CC, dar, mai ales, după cum arată datele, pe baza priceperii lor tehnice sau manageriale. Un indiciu În acest sens este că prima lor numire În executiv, cu o singură excepție, precedă cu mult dobândirea calității de membru plin al CC. Dovezile nu sunt chiar atât de puternice În cazul lui Bujor Almășan, membru supleant
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
decizional. Această strategie poate fi interpretată În două maniere distincte: pe de o parte, procedurile extensive de cooptare pot fi citite drept o continuare a strategiei de cooptare prin constrângere, Însă ele pot fi considerate, de asemenea, drept o strategie managerială de dezvoltare a organizației interne a partidului ca partid În funcții publice. Pe de altă parte, În ceea ce privește strategiile care conferă acces la funcția publică, putem remarca faptul că moștenirea trecutului joacă un rol doar la nivelul promovării pe scena politică
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Dacă în anii ’50, informația era văzută ca un rău necesar (paper dragon), o cerință birocratică, viziunea asupra informației s-a schimbat de-a lungul timpului, ea trecând progresiv de la suport al scopurilor generale (perioada 1960-1970), la suport în controlul managerial (perioada 1970-1980), devenind în prezent o importantă resursă strategică cu rol în asigurarea supraviețuirii firmei, un agent hotărâtor al dezvoltării, fiind numită și „petrolul secolului XXI”<footnote I. Stoica, Informație și cultură, Editura Tehnică, București, 1997. footnote> . Datorită importanței ei
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de date a apărut la sfârșitul deceniului 8, dar s-a conturat și dezvoltat în anii ’90. Conceptul datawarehouse (depozit de date) este definit de William Inmon (vicepreședintele firmei Prism Solution) ca fiind o „colecție de date destinate fundamentării deciziei manageriale, colecție care este tematică, integrată, plasată într-un context temporal și permanentă”. Deosebirile față de o bază de date sunt următoarele: scopul pe care îl au datele stocate - acestea nu sunt utilizate în scop operațional, ci pentru sarcini analitice, de la identificarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
publice, organizații nonprofit) impun o bună categorisire, sistematizare, definire și delimitare a multitudinii formelor de manifestare. Serviciile prezintă o serie de elemente comune care permit, cu toată diversitatea lor, utilizarea unor criterii de grupare, pentru a stabili tehnici și metode manageriale și de marketing specializate. Uneori, localizarea serviciilor se urmărește după sfera producției materiale sau nemateriale care dă naștere la servicii productive și neproductive, o abordare discutabilă, dacă acceptăm că la realizarea PIB-ului participă toate sferele activității social-economice. Această preocupare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Este recunoscut că personalul în servicii este cel mai avizat asupra pretențiilor și condițiilor în care clienții se declară mulțumiți și acceptă oferta. Sistemele trebuie să integreze personalul de contact cu consumatorii serviciilor în formații care contribuie la orientarea activității manageriale, evitarea sau neglijarea sugestiilor și observațiilor acestora este neproductivă asupra calității. O activitate la comandă, strict supravegheată, poate duce la prestarea multor unități de servire, dar nu asigură relaxarea și colaborarea între personal și client care să determine un înalt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dezavantajele menținerii monopolului. Dezvoltarea pieței TI depinde într-o măsură mai însemnată de starea economiei și de posibilitățile statului de achiziții publice în acest domeniu. Se poate aprecia că evoluția domeniului TI a fost limitată de obstacole culturale, economice și manageriale, cum ar fi: procedurile legale, aproape integral bazate pe tehnologia hârtiei și creionului (THC); costul ridicat al comunicațiilor; elaborarea aplicațiilor de către departamentele de informatică ale instituțiilor și altor organizații, cu necesitate bazate pe o tehnologie depășită, putând uneori deveni o
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lumii moderne, este evidentă și continuă. Importanța economică a utilizării TIC este mai puțin evidentă, existând și extrema în care se afirmă: „Calculatoarele nu aduc profit.” La cealaltă extremă se situează părerile unor efecte economice foarte mari, ale eliminării deficiențelor manageriale la nivel macroeconomic. Această părere întărește importanța achizițiilor publice, o părere relativ recentă estimând cheltuielile statelor la aproape 50% din PIB-ul mondial. Desigur, obținerea eficienței economice nu este automată. Numai perfecționarea tehnologiei, fără reingineria proceselor de afacere, poate să
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o societate a organizațiilor. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt actorii colectivi inteligenți ai societății informaționale și au un rol determinant în afirmarea acesteia ca societate a cunoașterii; aparținând realității contemporane atât în calitatea lor de mediu de activitate profesională și managerială, cât și în cea de obiect de cercetare științifică și de proiect strategic, ele marchează convergența între două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organizării - într-o construcție socială emblematică pentru ideile de competență colectivă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prevăzută cu stații de lucru locale, centre de suport, canale de comunicații și colecții distribuite de cunoștințe, necesită un demers explicit de proiectare și realizare, de natura unei informatizări avansate, cu aplicații ale inteligenței artificiale. De pe pozițiile celeilalte abordări, cea managerială, Drucker tratează firma bazată pe informații ca reprezentând modelul organizațional al secolului al XXI-lea și îi preconizează principalele caracteristici: componența dominată de profesioniști, numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai în spațiul teoriei organizațiilor, ci și la scara organizațiilor concrete 19; fiecare din ele își elaborează și testează
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor de configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de factură antreprenorială, dar ele pot întruni atributele profesionismului managerial, chiar dacă piramida ierarhică pare a se fi inversat. Pentru a face mai clare distincțiile sugerate mai sus, în figura 2.2 și tabelul 2.3 se prezintă, sub forma diagramelor de structură și, respectiv, a unei grile de comparație, principalele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se prezintă, sub forma diagramelor de structură și, respectiv, a unei grile de comparație, principalele atribute ale modelului organizației ierarhice și ale alternativei non-ierarhice, ilustrată prin alte două modele: organizația anarhică și cea centrată pe memorie. Corespunzător criteriului funcțional, practicile manageriale din organizațiile bazate pe cunoaștere sunt cele din generația a V-a. A devenit evident că, date fiind natura și configurația lor specifice, ireductibile la forme anterioare, organizațiile bazate pe cunoaștere nu mai pot fi conduse aplicând principiile și metodele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pur și simplu, să continue a face ceea ce știau și obișnuiau să facă în mediul ierarhiilor, iar pentru ceea ce ar trebui să facă au nevoie de competențe noi; cunoașterea, ca resursă și ca proces organizațional, necesită un tip de intervenție managerială dedicat, ce se impune oficializat și profesionalizat, excelența rămânând însă rezervată celor ce îl practică din vocație. Managementul cunoașterii poate fi definit ca un demers, orientat strategic, de motivare și facilitare a angajării membrilor organizației în dezvoltarea și utilizarea capacităților
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bazate pe cunoaștere pun în evidență nu numai o fenomenologie nouă, ci induc și o viziune diferită cu privire la modul de a concepe și practica managementul. În raport cu specificul configurațiilor organizaționale nonierarhice apar tipuri noi de actori și roluri, iar tipologia practicilor manageriale se schimbă radical. Astfel, s-a constatat că activitățile legate de producerea cunoașterii (inovare), diseminarea ei (comunicare) sau achiziția acesteia (învățare) nu se pretează nici la o dirijare autoritară, și nici la un control ierarhic strict și exhaustiv; caracterul lor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la un control ierarhic strict și exhaustiv; caracterul lor subtil face ca distincția dintre latura formală și cea informală să se estompeze, iar controlul oficial exterior, devenit inoperant, cedează locul autocontrolului. Separarea dintre conducere și execuție devine, astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori competenți și cooperanți, care se auto-responsabilizează, inclusiv sub aspect decizional. Managerul devine mai mult un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere (chief
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]