128,667 matches
-
mai cuminte și ascultător, intrând în voia mamei, căci tata era plecat în fiecare început de decembrie prin țară îBucurești, Iași, Timișoara, Lugoj), la afaceri cu brazi și molizi. Uneori, se întorcea cu mâna goală, atunci când vajnicii milițieni îi confiscau marfa pentru care avea certificat de producător și autorizație de vânzare, dar nu se elibera în România socialistă, ordinul de transport. Tata nu s-a lecuit niciodată de mirajul brazilor, și n-a înțeles de ce el, ca proprietar și producător, nu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
producător și autorizație de vânzare, dar nu se elibera în România socialistă, ordinul de transport. Tata nu s-a lecuit niciodată de mirajul brazilor, și n-a înțeles de ce el, ca proprietar și producător, nu avea voie să-și transporte marfa la diferite piețe din țară, și chiar din asta a făcut cel de al treilea infarct, ce i-a fost fatal, în ajunul Crăciunului din anul 1979. Primul meu Moș Crăciun ce mi-l reamintesc, în fața căruia am afișat un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la Fabrica de cherestea, la secția de confecționat panouri pentru silozuri și cofraje industriale. Săptămânal, la magazia de produse agricole din stația CFR, erau garate vagoane aduse din Jos, încărcate cu cereale, făină și tărâțe, pe care le descărcam de marfă tocmai noi, cei ce locuiam în apropierea gării. Pe lângă faptul că isprăveam osteniți și prăfuiți din cap până-n picioare, eram plătiți la Sfântu-Așteaptă, dar era plăcută atmosfera de clacă și de hârjoană, pe fondul căreia, în momente de slăbiciune ale
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu amicii mei de peste linia ferată l-am văzut ziua, în vagon, chiar am schimbat câteva vorbe cu ”dihania”, iar seara, când toată suflarea satului se afla la Cămin, noi am demontat angrenajul sistemului de frână al unui vagon de marfă staționat în gară, căci aveam de gând să construim un aeroplan. Revin la coșmarul copilăriei mele întrerupte și călcate în picioare de comuniști, care s-a metamorfozat în mine printr-un handicap psihic, în primul rând datorat anatemizării cu reverberații
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să surprindem trupele inamice. Cu cât se apropia lăsarea la vatră, din februarie 1972, ieșeam cu bilet de voie duminica în oraș, luând la țintă talciocul vestit de la Pâncota, amplasat la periferia Aradului, unde se găsea o gamă variată de mărfuri occidentale, la modă atunci: blugi Levi Straus sau Lee, jeanși raiați, cizme de piele ciocate, malete pe gât, cămăși și geci de blugi. Eliberat cu gradul de sergent în rezervă, la vârsta de 20 ani și trei luni, maturizat și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sau mai multe etape, în funcție de tematica abordată. Campaniile focalizate pe grupuri-țintă extrasistemice iau cel mai adesea forma unor cam-panii de informare sau de conștientizare. Temele care sunt pro-movate prin astfel de campanii se referă la: noi puncte de desfacere a mărfurilor, noi puncte sau modalități de service, facilitățile unui anumit tip de aparat, diferite concursuri cu premii pentru clienții fideli etc. Campaniile de PR pe care le-am descris anterior fac referire mai mult la modalități de promovare în PR comercial
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
a urcat la etajul doi. — Vi s-a părut ceva deosebit în comportamentul său? — Nu. Poate doar faptul că nu a vrut să fie ajutat cu bagajul, dar acest lucru este simplu de explicat: orice comis-voiajor ține foarte mult la marfa lui. — Știți cumva ce produse comercializa? Nu cunosc ce conținea geamantanul, dar acum îmi închipui că era mașina de scris. — Cât urma să stea? — Până astăzi dimineață, mi-a spus că trebuie să prindă neapărat un tren. Polițistul făcu semn
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vameșul temut. Ia, până dincolo, să aduc feministelor mele câteva sarmale, de la restaurantul vostru vestit. Drum bun. Servici bogat în capturi. Mulțumesc. S-a dus direct la contrabandistul cu țigări, la care avea oricând ușa deschisă. Ai venit? Am. Câtă marfă? Un bax. În ce-l pui? Îndată, și-o să afli. Scoase punga de care vorbeam, o desfăcu ,și ,încet, cu ajutorul contrabandistului, așeză pachetele cu țigări, unul lângă altul, apoi, rând pe rând, până le făcu loc tuturor. Se întoarse. Opri
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-și crește, în timp cât mai scurt, profitul. Cui i-ar fi putut trece prin cap, că, vor fi comercializate și arme nucleare, ori, componente ale acestora? Nimănui. și, totuși,...Când acel ceferist descoperi că ușa unuia dintre vagoanele de marfă era deschisă, iar,din locul lor, lipseau, după aprecierile sale, patru lăzi mari cu focoase atomice, se alarmă foarte. Imediat anunță faptul la 112; la numărul poliției, deci! Alarma se răspândi cu viteză. Garnitura de marfă se afla în ultima
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
unuia dintre vagoanele de marfă era deschisă, iar,din locul lor, lipseau, după aprecierile sale, patru lăzi mari cu focoase atomice, se alarmă foarte. Imediat anunță faptul la 112; la numărul poliției, deci! Alarma se răspândi cu viteză. Garnitura de marfă se afla în ultima stație de pe teritoriul României. Un pas mai încolo, ieșea din țară, intra în Bulgaria, și, se cutremură ceferistul, la un gând. Poate surveni o boroboață foarte mare. Sosiră la fața locului cei solicitați. Constatară lipsa a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pornirea garniturii, și aprinseseră televizorul. Tocmai se transmitea un meci de fotbal, între vestitele echipe Petrolul Galați și steaua lui Becali. Nici n-a putut, vreunul dintre jandarmii-paznici, să-și aducă aminte de misiunea lor, pe acel tren de marfă, că au și ajuns în ultima stație de pe teritoriul național. Rămaseră, cu toții, uimiți, când au dat nas în nas cu polițiștii de la urgențe. Unde-i vagonul spart? Care vagon spart? Cel jefuit. Dar, avem noi, așaceva, în acest tren? Uite
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
înserarea zilei următoare. Până atunci avea tot timpul să ia legătura cu celălalt prieten, de pe malul bulgar al Dunării. Ce sunt cinci tone de orez? O nimica toată. Rapid le ia, rapid le coboară nițel pe cursul fluviului, rapid descarcă marfa, la locul stabilit, fermierul căruia i-o vinde o dosește la fel de rapid, pentru ca, în final, ei, cei trei prieteni, care fac rostul de marfă, doi români și un bulgar, să se bucure de câștig, iar fermierul, proprietarul porcilor, să aibă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
orez? O nimica toată. Rapid le ia, rapid le coboară nițel pe cursul fluviului, rapid descarcă marfa, la locul stabilit, fermierul căruia i-o vinde o dosește la fel de rapid, pentru ca, în final, ei, cei trei prieteni, care fac rostul de marfă, doi români și un bulgar, să se bucure de câștig, iar fermierul, proprietarul porcilor, să aibă ce le mai da, acestora, câteva zile, de mâncare, până când vor scăpa, cultivatorii de orz, din zonă, la strângerea noii recolte. Odată cu minutele de dinaintea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la cârmă. El cârmaci și tot el trupă. Lotca a ajuns la ponton. La gura de încărcare. Acolo, cu mijloace tehnice adecvate, cinci tone de orz au fost rapid transferate din depozite în lotcă. Apoi la vale! Acolo, descărcarea, predarea mărfii, încasarea banilor, și, la revedere! În dimineața următore, mare zarvă! Pe Dunăre, ceva mai sus ori ceva mai jos de Galați, au apărut pirați. Ce ziceți că au apărut? Pirați! Fugi de-aici; dacă-ți spun?! Pirați autentici, care au
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Umblă printre femeile care vindeau ardei, și iuți și grași, până când crezu că a găsit ce căuta. Se destăinui, pe cât putu mai cu rușine, lipovencei cu taraba plină de ardei și, alături, cu mulți saci umpluți cu același fel de marfă. știi să alegi ardeii iuți, dintre toți cei pe care-i ai aici? Da. Am nevoie de o pungă de ardei, numai foarte iuți. Da. Se poate. Alege, o rugă Licurica. Precupeața îi alese o pungă. Plăti.Se duse acasă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
iuți, dintre toți cei pe care-i ai aici? Da. Am nevoie de o pungă de ardei, numai foarte iuți. Da. Se poate. Alege, o rugă Licurica. Precupeața îi alese o pungă. Plăti.Se duse acasă. Încercă fiecare fruct. Bună marfă! După încheierea degustării, aproape că nu-și mai simțea limba. Puse totul la fiert. Într-o oală mare, cam de zece chile. După clocotul necesar, strecură fiertura. Zeama, piperată-foc, o turnă în cada de bae. Lăsă totul să se răcorească
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
s-ar fi rătăcit, cu siguranță. El, însă, nu!Cum să se rătăcească, badea Minciună? Tot umblând, așa, când pe ici, când pe colo, și tot ochind ce căuta, a ajuns în miezul acelei lumi. Acolo, împrejurul câtorva posesori de marfă din care tocmai căuta el, se învârteau, pe lângă ei, câțiva precupeți. Pe unul, badea Minciună l-a recunoscut. Ager - foc! Umbla ca un titirez. Nu vorbea aproape deloc. Doar cerceta: când cu privirea, când cu degetele, când cu gura. Cerceta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din lampă s-ar împrăștia pe jos, incendiind orașul; teama de a nu auzi picioarele câinelui răsunând în fața prăvăliei măcelarului, precum copitele unui cal; înfiorătoarea teamă de-a nu-l auzi pe bătrânul negustor de mărunțișuri izbucnind în râs în fața mărfii sale, incapabil să se mai poată opri. Teama ca viermele din havuzul casei noastre să nu devină șarpe de India; de a nu-mi vedea patul schimbându-se într-o piatră de mormânt, pivotând pe balamalele sale, îngropându-mă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
insufla spiritul lui leneș și vegetal. Evoluam deci într-o lume vegetală. Devenisem plantă. Dar tot picotind pe covorul de piele, în fața reșoului, cu abaua mea pe umeri, mă gândii, nu știu de ce, la bătrânul negustor de mărunțișuri. Stătea în fața mărfii sale, cu spatele aplecat, în aceeași poziție ca mine. Gândul ăsta mă umplu de spaimă. M-am ridicat, aruncându-mi haina departe de mine și m-am dus să mă privesc în oglindă. Aveam obrajii în flăcări: erau la fel de roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și patru pașizi pe marginea covorului. Râse din nou, cu un râs teribil, de ți se zbârlea părul pe cap. Aș fi vrut să intru în pământ de rușine. Mi-am înfundat capul între mâini și m-am îndepărtat. Întreaga marfă răspândea un iz de rugină specific lucrurilor murdare, stricate, pe care existența le-a aruncat la rebuturi. Poate că ținea să pună sub nasurile oamenilor deșeurile existenței, să le arate bine. El însuși nu era decât un decrepit și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
specific lucrurilor murdare, stricate, pe care existența le-a aruncat la rebuturi. Poate că ținea să pună sub nasurile oamenilor deșeurile existenței, să le arate bine. El însuși nu era decât un decrepit și un ratat. Toate obiectele care compuneau marfa lui erau moarte, murdare, inutilizabile, dar cât de puternică era viața lor și cât de semnificative formele lor! Aceste lucruri defuncte lăsară în mine o impresie cu mult mai profundă decât cea pe care mi-a produs-o vreodată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
insipidă de genul amatorilor de femei desfrânate și proaste. Suferințele și nenorocirile sedimentate în straturi pe fața sa, dezgustul pe care-l inspira persoana sa îi confereau, fără să fie poate conștient de asta, aparența unui fel de semizeu. Cu marfa sa nenorocită, el întruchipa simbolul creației. Da, văzusem semnul celor doi colți galbeni și stricați, prin care ieșeau versete din Coran, semnul dinților săi pe fața soției mele, femeia asta care nu mă lăsa să mă apropii de ea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
încerc în felul acesta toate voluptățile și durerile pe care un om e capabil să le trăiască. Poate chiar rămăsesem pur și simplu așezat aproape de lampă, pe covorul de opiu, în aceeași atitudine ca a bătrânului negustor de mărunțișuri în fața mărfii sale. Nemișcat, continuam să fixez fumul lămpii. Funinginea îmi acoperea încetul cu încetul mâinile și figura cu zăpada sa neagră. Când doica intră să-mi aducă fiertura de orz și pilaful de pui, fu atât de înspăimântată, că avu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de spectacol ” . O fi asistenta de regie? Consiliera? Consultanta? Sau doar o spectatoare? Toate răspunsurile-s posibile. Din păcate, pentru cei care-au supervizat afișul... Un critic teatral , vorbind despre o scenografă cunos cută a Naționalului ieșean, folosește formula „Axentei Marfa”. Personal, aș prefera Marfei Axenti. Genitivul (sau dativul?) Îmi amintește o sintagmă și mai hazlie, folosită de un gazetar orădean la un colocviu de regie de-acum trei decenii : „Mucenicăi Mușat”, În loc de Mușatei Mucenic. Aștept ziua În care se vor
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tâmpită. Varianta cu ulcerul era cea mai probabilă. Din când în când, cobora să socializeze cu alți colegi la porcăria aia de bistrou care tocmai se deschisese pe lângă facultate. Vorba vine bistrou. Era mai degrabă un gen de cantină cu marfa expusă în tăvi de inox din care se ridica un miros de sală de mese cazonă, mai potrivită unei cazarme decât unui local aflat în buricul târgului. N-aș fi mâncat acolo, nici amenințat cu spargerea unei țevi în baie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]