3,109 matches
-
fiecare continent. Muntele a fost denumit după senatorul american Carl Vinson (1883 - 1981) care a sprijinit cercetările de pe cel mai inaccesibil continent, Antarctica. Muntele a fost descoperit în anul 1957, datorită unui zbor al unui avion militar american efectuat deasupra masivului Sentinel Range. Prima escaladare a lui a fost făcută la data de 17 decembrie 1966 de o expediție a clubului alpin american, finanțat de Național Geographic Society și sprijinit de marină americană. Greutățile întâmpinate la escaladare, fără a lua în
Masivul Vinson () [Corola-website/Science/311401_a_312730]
-
deasupra unui parter orb, cu rol de pivniță. Intrarea se făcea cu o scară mobilă, la unul dintre nivelele superioare, fie cu acces direct dinspre exterior, fie prin intermediul unui corp-anexă. În acest fel, turnurile erau capabile să opună adversarilor un masiv de zidărie cu pereți verticali și netezi, rezistent în fața artileriei epocii, precum și a tentativelor de incendiere, îndeplinind o sarcină de apărare esențialmente pasivă. ul a apărut de la sfârșitul secolului al XIII-lea, perioada sa clasică fiind aceea a secolului al
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
puncte in 4 meciuri consecutive. Cu său triumf treia finala, Jordan plafonate pe un termen de șapte ani, unde a obținut șapte titluri de notare și trei campionate, dar au existat semne că Jordan au fost obositoare de celebritate sale masive și toate luptele din afara vieții lui. În timpul playoff-ului jucat de Bulls în 1993,o controversă a apărut atunci când Jordan a fost văzut la jocuri de noroc în Atlantic City,New Jersey noaptea înaintea meciului împotriva celor de la New York Knicks . În
Michael Jordan () [Corola-website/Science/312853_a_314182]
-
adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este totalmente valorificat, datorită reliefului slab accidentat, eroziunea solurilor este relativ slab dezvoltată. Solurile moderat și puternic erodate ocupă doar 20 la sută din suprafața totală. În ultimii 40 de ani
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
este numele unui masiv muntos vechi din landul Hessa, Germania, care aparține de Masivul Șistos Renan, vârful cel mai înalt fiind Großer Feldberg (878 m). Rocile care alcătuiesc munții provin din perioada devoniană (416 - 359 milioane de ani în urmă), iar regiunile împădurite ale
Taunus () [Corola-website/Science/309484_a_310813]
-
este numele unui masiv muntos vechi din landul Hessa, Germania, care aparține de Masivul Șistos Renan, vârful cel mai înalt fiind Großer Feldberg (878 m). Rocile care alcătuiesc munții provin din perioada devoniană (416 - 359 milioane de ani în urmă), iar regiunile împădurite ale acestor munți se numără printre atracțiile turistice importante ale regiunii
Taunus () [Corola-website/Science/309484_a_310813]
-
Suciu) unui proiect de excavații arheologice (contract de cercetare între ULB Sibiu și Universitatea Foscari din Veneția) început în 2005 au considerat că numărul de descoperiri mezolitice este, la nivelul Transilvaniei, foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă se include zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă se include zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
este o microregiune istorică din nordul actualului județ Vâlcea, fiind situată între masivele Parâng și Făgăraș, pe cursul mijlociu al râului Olt. Este străbătuta de asemenea de răul Lotru. În centrul acestei regiuni se află depresiunea Loviștei. Cele mai importante localități din regiune sunt Brezoi, Voineasa, Câineni și Perișani. Regiunea este străbătuta de
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe o distanță de 7 km, de răul Arieș. Comună Bistra este atestata documentar în anul 1437, sub denumirea de "sat cnezial" condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeț, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei ale Râmețului, unde razele soarelui pătrund cu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei ale Râmețului, unde razele soarelui pătrund cu greu, atingând firavele petale ale florii de colț, frumuseți care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri . În unele cazuri masivele muntoase închid Valea Mogoșului, transformând-o într-o vale îngustă. Din loc în loc versanții împăduriți cu păduri de fag și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
falii din zonă, de la vest la est sunt: Zona Carașova se înscrie în bazinul de recepție al râului Caraș, care în ansamblul său se prezintă sub dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul localității Carașova
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
multe garnizoane germane au fost atacate. Din regiunea Normandiei au fost transmise Aliaților ultimele informații despre pozițiile defensive germane. Acțiunile armate ale rezistenței au dus la pierderea de numeroase vieți din ambele tabere. În iunie și iulie, în luptele din Masivul Vercors, luptătorii maquisului au trebuit să facă față atacului a peste 10.000 de soldați germani. Francezii au pierdut 840 de oameni. După incidentul de la Tulle, compania Waffen-SS condusă de maiorul Otto Diekmann a șters de pe suprafața pământului satul Oradour-sur-Glane
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
este caracterizată prin temperaturi medii de 10°C (primăvara 10°C, vara 20°C , toamna 11°C, iarna 0°C ). Precipitațiile sunt de 500 - 700 mm anual. Flora meliferă de bază o constituie masivele de salcâm, care asigură culesul principal urmat de culturile agricole de leguminoase, bostănoase, plante medicinale și aromatice). Caracterul intensiv al agriculturii din această zonă scoate în evidență importanță apiculturii în principal ca factor polenizator în realizarea de producții sporite la
Zona bioapicolă din Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/309117_a_310446]
-
Landul Saxonia Inferioară și este centrul administrativ al comunei Gronau Samtgemeinde Gronau an der Leine. Stema localității înfățișează o scară aurie cu trei trepte pe un scut roșu. Gronau se află la sud-vestul Hildesheimului, pe un teritoriu delimitat la vest de masivul Leinebergland și la sud de masivul Innerstebergland. La est de Gronau se întinde regiunea Hildesheimer Wald (Pădurea Hildesheimului), la sud se află înălțimile Sieben Berge. Prin Gronau curge râul Leine, care trece mai departe, pe la poalele cetății Marienburg (fosta reședință
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
al comunei Gronau Samtgemeinde Gronau an der Leine. Stema localității înfățișează o scară aurie cu trei trepte pe un scut roșu. Gronau se află la sud-vestul Hildesheimului, pe un teritoriu delimitat la vest de masivul Leinebergland și la sud de masivul Innerstebergland. La est de Gronau se întinde regiunea Hildesheimer Wald (Pădurea Hildesheimului), la sud se află înălțimile Sieben Berge. Prin Gronau curge râul Leine, care trece mai departe, pe la poalele cetății Marienburg (fosta reședință de vară a principilor de Hanovra
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
este estimat la 4 miliarde €, defalcat astfel: Șantierul celei de a doua faze a proiectului, dintre Baudrecourt și Vendenheim, la 5 km nord de Strasburg, urmează să dureze 5 ani, datorită necesității construirii unui tunel de 4000 metrii lungime sub masivul Vosgilor, precum și a numeroase lucrări de infrastructură necesare traversării acestuia. Costurile sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde €. La data de 24 ianuarie 2007 a fost semnat un protocol de finanțare de 94 milioane € necesari lucrărilor prealabile : achiziții de terenuri
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
apare pe versantul protejat al unui munte. Foenul are loc ca urmare a unei mișcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul de aer se mișcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde și ca atare se răcește, determinând transformarea vaporilor de apă în precipitații. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mișcarea ascensională până la atingerea crestei sau vârfului
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
dat acestui tip de vânt, "föhn", este provenit din germană, fiind pronunțat , este originar din Alpi și Europa centrală, unde climatul este sensibil influențat datorită existenței acestuia. Vântul föhn este faimos printre montaniarzii Alpilor, și în special printre cei urcând masivul Eiger, întrucât creează dificultăți suplimentare la cele deja existente oricum datorate structurii montane foarte accidentate.
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
2 m. Lungimea sa era de aproximativ 700 km. Brazda lui Novac pornea de la gura Topolniței (județul Mehedinți), traversa Oltenia și Muntenia pe sub dealuri până la Mizil, urmele sale văzându-se și astăzi. "Brazda lui Novac de Nord" se oprește în masivul Istriței, la Pietroasele, unde s-a identificat și Castrul roman de la Pietroasele. Momentul construirii castrului poate fi fixat după pacea încheiată între romani și vizigoți (anul 333), dată la care a fost ridicată și "Brazda lui Novac de Nord". În
Brazda lui Novac (limes) () [Corola-website/Science/308902_a_310231]
-
insula Tenerife, fiind capitala nu numai a insulei, dar și a arhipelagului Insulele Canare. Este sediul Parlamentului din Insulele Canare. Municipiul este situat în partea de nord-est a insulei, pe coasta Oceanului Atlantic. Orașul este amplasat între golful care îi poartă numele și masivul Anaga. Orașul este situat într-o zonă abruptă, formând o zona metropolitană, cu orașul Sân Cristóbal de La Laguna, cu care este legat atât fizic cât și urbane. Împreună au o populație de pește 400.000 de locuitori . Orașul găzduiește unul
Santa Cruz de Tenerife () [Corola-website/Science/308867_a_310196]
-
la jumătatea distanței între Zagreb și Zadar. El se întinde pe aproape , dintre care reprezintă lacurile propriu-zise. Se află între două cantoane, cu peste 90% din teritoriu în cantonul Lika-Senj și restul în cantonul Karlovac. Platoul este delimitat de două masive muntoase ale Alpilor Dinarici: la vest și cu la est. Lacurile sunt situate la extremitatea nordică a regiunii geografice Lika, în subregiunea Kordun, și sunt formate de două râuri și de mai multe izvoare subterane; ele dau naștere la rândul
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
liste în care figurează puține specii de calliphoride. Atât în listele lui Frivaldszki (din localitățile Orșova, Mehadia și Cornereva), ale lui Herman (din Câmpia Transilvaniei) ale lui Kowarrz (de la Băile Herculane și Orșova) apărute în 1873, ale lui Mocsary (din masivul Bihor, publicate în 1875 și 1877) sau ale lui Strobl (din Orlat, Sibiu, Duș, Bucegi sau Postăvaru, 1897), Thalhammer sau Fleck (din Muntenia, 1904) sunt foarte sumare și în care se menționează doar câteva specii. O etapă deosebită în dipterologia
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]