3,292 matches
-
Delphi nu se întâmplă nimic grav (II, p. 66). După ce a urmărit variatele frământări ale actualității, Oedip observă că diversitatea chipurilor sub care apare răul e cel mai reconfortant spectacol (II, p. 76). Degringolada imaginilor de pe ecran - prefigurare a fenomenului mediatic modern - îi sugerează o soluție pentru salvarea orașului multă vreme prosper pe seama nevoii oamenilor de a cunoaște viitorul : informațiile despre evenimentele care se petrec chiar în clipa de față pot servi la exploatarea prezentului. O dată cu această revelație, situația din Delphi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numai ele controlează 70 % din piețele de desfacere. Industria sa aeronautică se află și ea la loc de cinste nu atît printr-o structură foarte concentrată (Farman, Potez, Bréguet, Latécoère, etc., sînt întreprinderi modeste) ci mai mult printr-un sprijin mediatic stimulat de isprăvile piloților francezi: acum este marea epocă a Aéropostalei cu Mermoz, Guillaumet și Saint-Exupéry, ca și epoca marilor zboruri intercontinentale în care excelează și piloții italieni și americani. În domeniul industriilor chimice și electrice care constituie un sector
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
clauzele umilitoare ale tratatului de la Versailles, au favorizat, toate la un loc, renașterea mișcărilor extremiste și avîntul formațiunilor paramilitare finanțate de marile întreprinderi private. Alfred Hugenberg, fondatorul Ligii Pangermanice, fost președinte al firmei Krupp și posesor al unui imens imperiu mediatic (35 % din ziare, 90 % din producția cinematografică) a adunat foști membri ai gărzilor de voluntari într-o puternică organizație paramilitară a "Căștilor de Oțel" (Stahlhelm) care avea în 1930, 500.000 de membri și se prevala de o ideologie strict
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ale "celor șase zile ale ciclismului" care, de la Paris la Berlin și de la Londra la Bruxelles pot să atragă 25.000 de spectatori pe seară. Același lucru se întîmplă și în box și în fotbal. Primul va putea crea momente mediatice formidabile, cum a fost "meciul secolului" din 2 iulie 1921, în care s-au înfruntat pentru titlul mondial la toate categoriile, francezul Carpentier și americanul Dempsey. Marile cotidiene de informație s-au întrecut în ingeniozitate și cheltuieli pentru a fi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Benelux și Germania o fac în februarie și martie 1954. Italia, unde majoritatea este pentru ratificare, hotărăște să aștepte votul deputaților francezi. Deci, pentru ca "planul Pleven" să intre în vigoare, totul depinde de atitudinea Franței. Ori, după o îndîrjită bătălie mediatică între adepții Comunității Europene a Apărării (cédistes) și cei ce se opun (anticédistes), în fond între gauliști și comuniști, dar și o parte din socialiști și radicali, Adunarea Națională va vota respingerea tratatului pe 30 august 1954, cu 319 voturi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și care, la scara unei generații sau două, va contribui în cadrul comunitar la înflorirea unui sentiment de apartenență europeană, pe care multe sondaje îl consideră mai puțin artificial și mai puțin iluzoriu decît se acceptă în anumite medii politice și mediatice, mai ales în Franța. Formidabilele procese tehnice, adesea simple aplicații civile ale inovațiilor introduse în timpul războiului în domeniile militare, au permis importante creșteri ale producției așa încît aceasta a devenit mai mare decît numărul activelor. Desigur, Statele Unite au un avans
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sistemului internațional și avînd ca final probabil o hecatombă fără precedent ale cărei prime victime ar fi fost europenii din Vestul și Estul Europei. Aceste viziuni apocaliptice, care au alimentat timp de mai mulți ani un anume sistem editorial și mediatic, s-au arătat din fericire a ține de niște scenarii ale politicii de ficțiune. Și într-adevăr după trei sau patru ani tensiunea a scăzut. Constatînd incapacitatea sa de a ține pasul cu Statele Unite în domeniul tehnologiei de vîrf și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
anterioare construcției comunitare, cooperarea europeană a încetat să mai fie o simplă idee spirituală. Reîntoarcerea la Războiul Rece Este întotdeauna foarte greu să reperezi cu precizie răscrucile istoriei. Fiind vorba de trecerea de la "destindere" la o perioadă pe care mijloacele mediatice occidentale au calificat-o atunci drept o perioadă de "pace călduță", dar fluturînd ideea pericolului unui "al treilea conflict mondial", cîteva date par totuși să jaloneze drumul pe care în doi ani lumea îl parcurge trecînd de la apogeul destinderii la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
preia conducerea URSS-ului și cînd se reia dialogul americano-sovietic, refluxul Mișcării pentru Pace devine evident. Euroterorismul (Terorismul european) În cursul ultimilor douăzeci de ani fenomenul terorist s-a intensificat, și-a diversificat metodele, acțiunile sale au căpătat un ecou mediatic fără precedent și a căpătat un loc important în relațiile internaționale. Europa, mai precis Europa de Vest cu toate că nu deține exclusivitatea, exceptînd Orientul Mijlociu, este dintre toate regiunile lumii, cea care a cunoscut cele mai intense acțiuni teroriste, cele mai susținute și cu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și Liliana Scărlătescu Prefață de Adrian Dinu Rachieru INSTITUTUL EUROPEAN PREFAȚĂ LA EDIȚIA ÎN LIMBA ROMÂNĂ Douglas Kellner și "materialismul cultural" Numele lui Douglas Kellner este frecvent citat printre teoreticienii critici care s-au aplecat, stăruitor și convingător, asupra fenomenului mediatic. Iar această "culegere de studii" (cum ne previne, cu excesivă modestie, autorul), pusă acum la îndemîna cititorului român, se vrea o analiză serioasă, cercetînd condițiile și provocările contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice, recunoscînd febrilitatea concurențială, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că studiile culturale nu au valabilitate în absența unei teorii sociale. Iar aceasta, în numele unei observații de bun simț, invită la pluriperspectivism, combinînd diferite puncte de vedere, făcînd joncțiunea dintre cultură, societate și politică. Cu prudență, așadar, autorul cercetează cultura mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de ultimă oră). Astfel, studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
v. E. Morin, L´esprit du temps, 1962). Dar și o cultură media. Produsele media suportă, prin industrializarea producției și generalizarea consumului, o definiție negativă și globalizatoare, încărcată cu un sens peiorativ. Afirmată concomitent cu decăderea culturii clasice, noua cultură (mediatică) pare nu doar a o concura, ci chiar a o înlocui. Beneficiind de costuri de acces în scădere, preluînd elemente facile, vandabile, acceptînd standardizarea și impunînd drept criteriu valoric logica profitului, cultura mass-media este după multe voci, unele autorizate un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acum) ci, îndeosebi, prin simultaneism, instaurînd dictatura instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o societate în întregime mediatizată: ziarele vor cunoaște
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnica "pull" (navigarea atît de rîvnită de internauți) va face loc, prin conectare, difuzării automate a informațiilor (principiul "push"). Ceea ce, evident, va adînci asimetria lumii, vorbindu-se deja de info-bogați și info-săraci. Din unghiul consumului cultural, televizorul domină suveran sistemul mediatic. Televiziunea a devenit medium-ul de referință, obligînd celelalte mijloace să descopere strategii de reajustare. Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza observau, în 1991, Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vizualizare, să recunoaștem, poate fi cu ușurință, chiar falsificată ierarhia evenimentelor. Și, cum aminteam, integrarea tehnică a suporturilor (idee pentru care pleda, cu aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează sfîrșitul distincției tradiționale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale unor societăți în eterogenizare galopîndă, dezvoltînd economii pe bază cerebrală și insinuînd ideologii consumeriste îmbrățișează marketing-ul "pe particule", segmentînd piața. Profețiile lui A. Toffler anunță demodarea producției de masă, implicit de-masificarea mass-media. Fiecare individ, beneficiar al unei experiențe mediatice fără precedent și dezorientat în jungla mediatică, își oferă azi propriul mozaic (colaj) cultural, pierzînd sensul întregului. Încît o carte precum cea semnată de Douglas Kellner, propunînd un nemilos examen critic este mai mult decît necesară. Iar "alfabetizarea" în domeniul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
economii pe bază cerebrală și insinuînd ideologii consumeriste îmbrățișează marketing-ul "pe particule", segmentînd piața. Profețiile lui A. Toffler anunță demodarea producției de masă, implicit de-masificarea mass-media. Fiecare individ, beneficiar al unei experiențe mediatice fără precedent și dezorientat în jungla mediatică, își oferă azi propriul mozaic (colaj) cultural, pierzînd sensul întregului. Încît o carte precum cea semnată de Douglas Kellner, propunînd un nemilos examen critic este mai mult decît necesară. Iar "alfabetizarea" în domeniul criticii media, în contextul unui "neoanalfabetism TV
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media, indivizii sînt supuși unui flux de imagini și sunete de o amploare fără precedent, care pătrunde în căminele lor, cărora noile lumi virtuale ale divertismentului, informației, sexului, politicii le reordonează spațiul și timpul, anihilîndu-le distincția dintre realitate și imaginea mediatică, producînd în același timp noi forme ale experienței și subiectivității. Aceste schimbări cu urmări profunde în viața politică, socială și culturală au fost însoțite de o proliferare spectaculoasă a unor teorii și metode menite să contribuie la înțelegerea culturii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grup consultativ de experți de orientare de dreapta și aceleași publicații ce oferă imaginea unor instanțe morale care enunță sentințe infailibile cu privire la starea națiunii. În același timp, însă, noi apariții ultrareacționare, precum Rush Limbaugh, acumulează, și ele, putere culturală și mediatică 5. Filmele hollywoodiene atacă cu regularitate mișcarea feministă și imaginea femeii, oficializînd, în schimb, dominația masculină și masochismul în formele cele mai grotești. "Paranoia bărbatului alb" este evidentă în întreg mediul cultural american, de la revistele cu benzi desenate, pînă la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei teorii poate fi testată doar prin examinarea efectelor ei asupra practicii. Dacă o anumită teorie aruncă lumină asupra unui fenomen precum MTV și determină o recepționare modificată a acestuia (ori poate chiar respingerea lui) sau determină producerea unor practici mediatice de opoziție, atunci acea teorie se dovedește valoroasă atît în ce privește efectele sale teoretice, cît și cele politice. Proba de foc pentru orice teorie este, așadar, punerea ei în aplicare și efectele pe care le are. Din această perspectivă, teoriile se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]