4,239 matches
-
Coagularea deci a intențiilor bune ale tuturor a condus la acest rezultat, conținut întrun documentar sentimental ce poate sta oricând alături de publicații asemănătoare. Apreciez: distinsul coleg și destinul său împlinit la vârsta senectuții, rezultatul dăruirii totale, dragostea de oamenii și meleagurile desăvârșirii sale, OMUL înconjurat de prieteni! Un dascăl ca mulți alții din România (beneficiar al respectului celor din jur pentru faptele sale) și ale cărui vorbe sunt „sorbite” cu nesaț de cei sinceri și dornici de cunoaștere! Mihai ZABORILĂ Regizor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de a realiza o lucrare dedicată acestor locuri în care mi-am petrecut majoritatea vieții și iată că a rezultat această monografie, lucrare ce sper să aducă o rază de lumină asupra vieții celor de astăzi precum și a urmașilor acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu! Institutor Octavian Iftimie COMUNA ONCEȘTI -1886 (evocare rezumativă) Comuna Oncești, veche așezare românească, situată în partea de vest a Podișului Bârladului, prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond istoric valoros, plutind în duhul istoriei mari. Despre Oncești și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trăit aici care au adus, cum se zice în popor, “vânturile care au bătut din toate părțile". S-a încercat a se scoate spre cunoștință ceea ce a fost în această zonă în trecutul geologic mai îndepărtat, cum au evoluat meleagurile noastre până în prezent, cum arăta zona noastră la întâlnirea cu primii locuitori, ce i-a atras să se stabilească aici și cum s-a schimbat înfățișarea ei ca urmare a intervenției omului. Considerăm că istoria trebuie să se rescrie mereu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole, brăzdare și cuțitașe de fier, râșnițe și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În secolele XI-XIV se găseau în zona comunei noastre numeroase mori acționate de forța de cădere a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea producției, consumului și exportului de cereale. Asta ne indică și denumirea unor puncte din cadrul comunei, cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile următoare. O altă cultură importantă pe aceste meleaguri a fost cea a cânepii și a inului. Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
secolul al XX-lea se caracterizează prin dispariția unor meșteșuguri și apariția altora noi. Și- au făcut, astfel, apariția meșteri tinichigii, zugravi de interior, betoniști sau teracotiști. Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina populară. Se presupune că cea mai veche țesătură de pe teritoriul României a fost descoperită la Sucidava. Este vorba despre un așternut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au populat aceste meleaguri, tehnicile și uneltele folosite fiind aceleași ca cele folosite pe întreg teritoriul locuit de români. Până nu demult, cânepa și inul aveau, totuși o mare însemnătate economică pentru fiecare gospodărie. Odată cu sporirea considerabilă a producției de fire sintetice, produse pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile de zarzavat. În grădinile de la șes se instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte, cântecele și chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru țăranii din zonă o sursă de hrană și de materiale pentru îmbrăcăminte. Pădurile din aceste locuri adăposteau un bogat fond cinegetic, format mai ales din mistreți, căprioare, vulpi, lupi și iepuri. În impresiile unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
control, apele au măturat, nestăvilite, întreaga vale a Trotușului. Mulți oameni au rămas izolați, fiind nevoiți să îndure tot felul de lipsuri. Apele învolburate ale Trotușului au luat cu ele viețile a patru oameni. Singurul mijloc de transport pe aceste meleaguri a fost, timp de o săptămână, elicopterul. Municipiul Onești, aflat la confluența a patru ape curgătoare - Tazlău, Oituz, Cașin și Trotuș - era să retrăiască evenimentele catastrofale din anul 1991, când a cedat barajul lacului de acumulare de la Belci, zeci de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alte aspecte se poate vorbi, dar esențialul este că ecosistemul de luncă adevărată a fost distrus și înlocuit cu unul agricol. Măcar de-ar fi unul de mare productivitate! REPERE ÎN TIMP Urmele materiale semănate de înaintașii noștri pe aceste meleaguri, parte din întregul epos al românismului, reprezintă dovezi ale locuirii acestei părți de țară din cele mai vechi timpuri. În cadrul problemelor pe care le ridică studierea diferitelor aspecte de cultură materială de la sfârșitul epocii bronzului din Moldova, între anii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învățat cititul și scrisul, am învățat să muncim și să iubim. N-am dispus de documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o viață exemplară de apostolat, s-a dăruit trup și suflet școlii din satul natal, discipolilor săi, cât și prosperității culturale și de cercetare științifică de descoperire și de punere în valoare a tradițiilor istorice, geografice și etnografice ale acestor meleaguri moldave din Lunca Berheciului, înființând în cadrul școlii din Tarnița, un adevărat muzeu etnografic al satului. Sub îngrijirea ei, grădina școlii era o oază de frumusețe, de flori și verdeață, oferind vizitatorului un cadru natural fascinant de studiu și observații
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ziua respectivă. OBICEIURI DE IARNĂ Plugușorul Schimbarea anului și, odată cu aceasta, reînnoirea timpului, erau prilejuri de bucurie, de petrecere și de tot felul de nebunii. Coborâte parcă dintr-o lume ancestrală și având vechime tot atât de mare ca și locuitorii acestor meleaguri, obiceiurile de iarnă din Oncești au un profund specific moldovenesc. Majoritatea dintre acestea sunt comune pentru satele din jur: Plugușorul, Banda lui Jianu, Capra, Ursul, Calul, Semănatul. Plugul cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spuneau diferite strigături: „Lelia cu șorțul roș,/ Nu știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a trăirilor și sentimentelor oamenilor de pe aceste meleaguri. Sunt concludente versurile: Foaie verde lemn de scai,/ Inimă de putregai,/ N-am cuțit ca să te tai,/ Să văd în tine ce ai". Doinele sau cântecele de jale au ca temă sentimentele de dragoste, dorul, suferința, căsătoria nefericită, copilul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o parte dintre căpitanii lui Ștefan s-au stabilit pe aceste meleaguri, unde au primit pământ de la voievod și au întemeiat noi sate. Se spune că, în puținele lui clipe de răgaz, marele voievod venea să-și petreacă o parte din timp și pe aceste locuri, unde se bucura, la umbra codrilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr‐o „istorie” într‐o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce‐ au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârlad ului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp înaintea bătăliei de la P odul Înalt (1475), întregul tezaur
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
titlul lucrării aparținând scriitorului și monografistului Traian Nicola din Bârlad aju nsă la al V‐lea tom despre care scria Evenimentul de Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui la 8 septemb rie 2003. „Lucrarea cuprinde date despre personalitățile acestor meleaguri sau care s‐ au născut aici. Volumul precedent a fost lansat în cadrul zilelor „Culturale ale Bârladului la sfârșitul lunii mai” spunea ziarul care cita și referirile purtătorului de cuvânt al primăriei locale: „Intenția noastră este ca acest volum să iasă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ce părere aveți despre ziarul nostru? „ Scris cu pricepere, cu tragere de inimă și entuziasm și cu o înțelegere deplină a nevoilor sufletești de astăzi ale țărănimii noastre, „ Glasul nostru" este una din publicațiile culturale menite să deschidă pârtie pe meleagurile destul de friguroase ale vieții noastre culturale de astăzi. Acei care scriu această gazetă să se pătrundă de adevărul că noi avem comori sufletești de o rară bogăție și o limbă foarte puternică și cu care se pot exprima și cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași . ...”Un colectiv de peste o sută douăzeci de bârlădeni, rămași în oraș sau plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea volum monografic din ciclul „ Bârladul odinioară și astăzi” - scria în 1984 dr. Rene Duda, un fiu al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volum reușește prin cele mai multe dintre studiile și creațiile cuprinse în cele 900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori de bunuri materiale și spirituale ai Bârladului, și implicit, să mențină mereu viu dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ai întotde iare: pădu e, câmpu i sunt, ind oar câtev viciile înc i, patimi . vilizație ră și... neprie xt 1, in e) e în ei la 9) în a 829) în M e consider are, încep lor, veget te meleag auna) dato rile s-au d rile-s bălă ustria - câ a fabrici ă mai dau mari, țig zbat însă lnică. ~ncă oldova, d ă Courier ând ația uri. rită us, rii, t a de de ani ca ! acă de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]