103,225 matches
-
sfârșitul Războiului Rece. Scopul de bază al ONU este de a asigura o structură instituțională globală prin care statele pot uneori să-și rezolve conflictele, punându-se mai puțin accentul pe utilizarea forței. În prezent, organizația cuprinde 192 de state membre, iar în urma eșecului Societății Națiunilor de a preveni conflictele, și-a propus ca unul dintre obiectivele sale principale să fie acela de a crea un mecanism puternic de prevenire a acestora, de asigurare a unui climat de pace și securitate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sarcină a fost încredințată Consiliului de Securitate. Acest organ este format din cinci state membre cu caracter permanent (SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța), și încă zece membri, aleși de către Adunarea Generală a ONU, prin rotație, din rândul celorlalte state membre. Sistemul este astfel conceput încât să asigure o repartizare geografică echilibrată pentru membrii nepermanenți (cinci mandate pentru state din Africa și Asia, două pentru America Latină, două pentru Europa occidentală, unu pentru Europa de est). Mandatele sunt încredințate pe o perioadă de doi
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
organe și foruri subordonate, a suprapunerilor de competențe și a interdependenței interinstituțională și trans-organică, se observă o coordonare deficitară și o flexibilitate redusă la nivelul întregului ansamblu. În fapt, justificarea complicării structurii ONU rezidă și în creșterea numărului de state membre și, implicit, în apariția unor interese politice sau regionale la diferite niveluri și pe diferite subiecte, uneori suprapuse, care au devenit tot mai influente, au generat presiuni și au condus la irosirea de resurse sau direcționarea acestora în zone mai
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fapt, organizații internaționale non-guvernamentale (OING) care își desfășoară activitatea în diverse zone, cum ar fi domeniul financiar, (FMI, Banca Mondială, BIRD, etc.), cultural (UNESCO), social sau în diverse domenii profesionale (UIT, UPU, ICAO etc. ). Finanțarea lor se face de către statele membre ale respectivei OIG, iar contribuția se determină în general pe criterii de apartenență la clase de contribuitori. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Agenția Internațională pentru Energia Atomică sunt instituții cu un statut oarecum diferit, însă care au caracteristici comune
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ai guvernelor, deși aceștia nu dispun de drept de vot. Consiliul Nordic este așadar o organizație interparlamentară, existând o structură corespondentă a acestuia la nivel interguvernamental, denumită Consiliul Nordic al Miniștrilor. Conducerea Consiliului se realizează prin rotație, între reprezentanții țărilor membre 194. Cu Danemarca, Norvegia și Islanda membre NATO și Finlanda și Elveția neutre, Consiliul Nordic nu s-a implicat în nicio operațiune militară. Consiliul Nordic se concentrează pe cooperarea interparlamentară. Înființarea Consiliului Nordic a permis parlamentarilor nordici să dețină un
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cursul dezvoltării legislației. Astăzi, Consiliul are 87 de membri, aleși dintre membrii parlamentelor naționale și care reflectă reprezentativitatea partidelor politice în cadrul acestora. Principala sesiune a Consiliului se desfășoară în toamnă. Scopul organizației este de a întări cooperarea regională între statele membre, dar și cu cele învecinate, cum ar fi Statele Baltice și Rusia. Consiliul pune un accent deosebit pe activitățile de protecție a mediului și dezvoltare durabilă și ecologie, existând în acest sens programe de colaborare cu Uniunea Europeană și cu alte
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
constitui modele pentru alte organizații europene. Rezultate elocvente au fost obținute de către acesta în domenii de interes major precum: o piață a muncii liberă, pașapoarte comune, libertatea de reședință cu păstrarea drepturilor de securitate socială, cooperarea strânsă între administrațiile statelor membre. "Convenția de la Helsinki referitoare la Consiliul Nordic este singurul document care conține o prevedere vizând examinarea de către o adunare integrată a problemelor privind punerea în aplicare a convențiilor încheiate între statele membre. În concluzie, deși adunările integrate nu sunt organisme
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de securitate socială, cooperarea strânsă între administrațiile statelor membre. "Convenția de la Helsinki referitoare la Consiliul Nordic este singurul document care conține o prevedere vizând examinarea de către o adunare integrată a problemelor privind punerea în aplicare a convențiilor încheiate între statele membre. În concluzie, deși adunările integrate nu sunt organisme legislative supranaționale și dețin în comun cu guvernele mandatul de a încheia tratate, totuși ele se bucură de un rol important în elaborarea și punerea în practică a instrumentelor internaționale încheiate în cadrul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se mai aflau sub dominație. Caracterul regional al organizației era dat de prevederea din statutul acesteia (denumit "Cartă") potrivit căreia nu puteau adera la organizație decât state africane, independente, admisia acestora stabilindu-se prin votul cu majoritate simplă a statelor membre. Statele aflate sub dominație nu puteau dobândi calitatea de stat membru în organizație, ci doar statut de observator. Însă, odată admis, fiecare stat membru beneficia de tratament egal, având aceleași drepturi și îndatoriri în raport cu celelalte state, excepție făcând cuantumul contribuției
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nivelul fiind proporțional cu contribuția pe care fiecare dintre respectivele state o vărsa la bugetul ONU201. Istoria Organizației Africii Unite a fost presărată cu neînțelegeri între membri, fapt care a condus la rezultate destul de puțin spectaculoase. În general, liderii statelor membre împărtășeau principii comune, cum ar fi năzuințele legate de suveranitatea națională, eliberarea teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea față de protagoniștii războiului rece și reglementarea pașnică a conflictelor. Totuși, interese de grup, simpatii personale sau
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituire a Comunității Economice Africane din 1991, și a fost lansat în martie 2004206. Obiectivele PAP constau în principal în: * promovarea principiilor drepturilor omului și a democrației în Africa 207; * încurajarea unei bune guvernări, a transparenței și responsabilității în statele membre; * familiarizarea popoarelor din Africa cu obiectivele și politicile care vizează integrarea continentul african în interiorul Uniunii Africane; * promovarea păcii, securității și stabilității; * contribuie la asigurarea unui viitor mai prosper pentru populația din Africa prin promovarea unei politici bazate pe încrederea în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lor parlamentare. PAP este compus din președinte, membrii biroului, care reprezintă cele cinci regiuni din Africa și 10 comisii 208, care lucrează pe probleme specifice. Printre obiectivele PAP sunt promovarea democrației, a bunei guvernări și a drepturilor omului în statele membre UA. PAP a afișat, într-o oarecare măsură, un nivel de independență față de guvernele africane și angajament în lupta pentru democrație. Adunarea continentală își propune să evolueze până în 2011 într-un parlament cu puteri legislative depline, precum și cu membri care
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
funcțiilor lor. UE a sprijinit în mod activ parlamentele naționale din Africa sub-sahariană în domenii precum consolidarea democrației și consolidarea proceselor legislative, în special în țările care au adoptat politica multi-partidistă încă de la începutul anilor 1990. UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuabili de diferite forme de asistență financiară și dezvoltare tehnică pentru Africa. UE este văzută de către Uniunea Africană și instituțiile sale ca sursă de inspirație și un model de succes de integrare transnațională și regională, organismele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
oamenilor și culturii africane propria înțelegere a principiilor democratice. Acest lucru a devenit evident la summit-ul UE-Africa de la Lisabona în 2007, când problema participării președintelui Robert Mugabe din Zimbabwe a creat două tabere. Pe de o parte, unele state membre UA au împărtășit îngrijorarea UE cu privire la cazurile de proastă guvernare, inclusiv cazurile de încălcare a drepturilor omului, în Zimbabwe 213. Pe de altă parte, șeful de atunci al Comisiei Uniunii Africane, Alpha Oumar Konaré, a exprimat un sentiment de solidaritate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
șă poarte un nume, în speță "Uniunea Republicilor Americane". Cu aceeași ocazie, secretariatul permanent al organismului, și-a schimbat denumirea din "Biroul Comercial" în "Uniunea Panamericană". În momentul de față organizația este compusă dintr-un număr de 35 de state membre din ambele continente americane, și are sediul la Washington 216. Organizația mai cuprinde încă 61 de state cu statut de observator, plus Uniunea Europeană. În anul 2009, ca protest în urma loviturii de stat din Honduras, această țară a fost exclusă din
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fiecare parlament au loc deliberări deschise pentru a stimula dezbaterea publică. În consecință, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) se întrunește pentru sesiuni în plen de patru ori pe an și invită să participe la dezbateri miniștri ai tuturor statelelor membre. Dezbaterea publică este completată de o varietate de alte mijloace care fac procesul interguvernamental mai transparent. În primul rând, președintele Comitetului de Miniștri (CM) prezintă un raport privind progresele înregistrate de cooperarea interguvernamentală la fiecare sesiune a Adunării. Deși, din
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de recomandări, care este o moțiune parlamentară fără caracter obligatoriu, dar la care CM trebuie să răspundă. Un indicator important al impactului acestor recomandări este gradul în care acestea conduc la recomandările adoptate de către CM, care sunt apoi adresate statelor membre 232. Studiile demonstrează că aproximativ o cincime din recomandările adoptate de către CM se referă la recomandări adoptate inițial de către APCE233. O altă moțiune parlamentară importantă este avizul, care servește pentru a sublinia poziția Adunării cu privire la orice problemă pentru care a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sunt îndeplinite toate cerințele necesare de către candidat. Adunarea se reunește de patru ori pe an, timp de o săptămână, în sesiune plenară publică, în hemiciclul Palatului Europei de la Strasbourg și mai ține o reuniune de primăvară într-unul din statele membre ale Consiliului Europei. Adunarea își alege președintele dintre membrii săi, pentru trei mandate consecutive, de un an. Împreună cu vicepreședinții și președinții celor cinci grupuri politice, acesta constituie Biroul Adunării 240. În cadrul Adunării funcționează și o Comisie permanentă, formată din Birou
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
numele documentului este "Acordul asupra Statutului Civil al NATO"), statutul reprezentaților naționali și a secretariatului internațional. Din punct de vedere structural, prin actul constitutiv, organizația cuprindea două componente: Consiliul NATO și Comitetul de Apărare. În Consiliu sunt reprezentate toate statele membre, în mod permanent, și această structură are rol de organ politic plenar. Ulterior, structura inițială a organizației s-a dezvoltat, în momentul de față existând ca organe principale Consiliul, Structura Civilă și Structura Militară. Pe lângă o dimensiune guvernamentală NATO prezintă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
securității, avându-se în vedere caracterul interparlamentar al Adunării 254: * promovarea dialogului între parlamentari pe problemele majore de securitate; * facilitarea conștientizării și înțelegerii, la nivelul parlamentelor, a problemelor cheie ale securității și a politicilor Alianței; * să ofere NATO și guvernelor membre o evaluare a opiniei parlamentare colective; * să ofere politicilor NATO o mai mare transparență și prin aceasta un grad mai mare de răspundere colectivă; * să contribuie la întărirea relației transatlantice. Acestor obiective de bază ale Adunării li s-au adăugat
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a obiectivelor OSCE; * să dezbată probleme abordate la reuniunile consiliilor ministeriale OSCE sau la conferințele șefilor de state / guverne; * să dezvolte și să promoveze mecanisme de prevenire și rezolvare a conflictelor; * să sprijine dezvoltarea și consolidarea instituțiilor democratice în statele membre; * să contribuie la dezvoltarea structurilor instituționale ale OSCE și a cooperării dintre acestea 268. Adunarea Parlamentară este compusă din delegații permanente ale parlamentelor statelor membre, în momentul actual cuprinzând un număr de 320 de parlamentari din cele 56 de state
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și de securitate, (ii) comisia generală pentru probleme economice, știință și tehnologie, (iii) comisia generală pentru democrație, drepturile omului și probleme umanitare și în sesiuni plenare. Principalele tipuri de activități ale Adunării sunt269: * sesiuni anuale, organizate prin rotație în țările membre, unde se adoptă o declarație finală și un număr de rezoluții; * reuniuni de iarnă anuale, când se întrunesc, separat, Comisia permanentă și cele trei comisii generale; * reuniuni de toamnă anuale, care includ reuniunea Comisiei permanente și diverse conferințe speciale; * Forumul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
probleme de acută actualitate. Președintele Adunării este ales pentru un an (cu posibilitatea de a fi reales pentru cel mult încă un mandat) și poate desemna reprezentanți speciali pe diverse probleme de interes. Bugetul Adunării este format din cotizațiile statelor membre. Limbile oficiale sunt engleza, franceza, rusa, germana, italiana și spaniola (doar limba engleză este utilizată în toate activitățile și documentele de lucru ale organizației). Adunarea are un secretar general, numit de Comisia permanentă, care coordonează Secretariatul internațional. Sediul Secretariatului internațional
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
asupra relației lor reciproce, ambele părți și-au dat seama că multe forme de cooperare care sunt practicate în prezent ar fi compromise de o codificare oficială. Într-adevăr, proiectul de document a crescut gradul de conștientizare a numeroase state membre cu privire la multitudinea de legături instituționale deja existente între cele două organisme și opoziția a apărut cu o atitudine critică față de implicarea unui organism parlamentar în cadrul OSCE. Pe lângă participarea la reuniunile Consiliului Permanent, reprezentanții Adunării participă și la ședințele altor instituții
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
membre. A fost constituită în anul 1993, are sediul tot la Istanbul și reunește un număr de 76 de parlamentari din cele 12 țări membre ale organizației. Adunarea parlamentară are, în principal, următoarele responsabilități: 1. de a prezenta cetățenilor statelor membre idealurile și scopurile organizației; 2. de a susține adoptarea unei legislații naționale care să permită cooperarea între statele aflate în acest areal geografic; 3. de a susține parlamentele naționale în eforturile de democratizare și consolidare a diplomației parlamentare; 4. de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]