5,977 matches
-
de al cincilea volum apărut în 1997, redactorul lui fiind Mihail Artimon Mircea, publică studii despre: „Populația Bucovinei în preajma anexării ei de către Austria” de Constantin Ungureanu, „Unele aspecte ale situației etno-demografice din Bucovina în perioada habsburgică” de Ștefan Purici, „Un memoriu din 1780 al iluministului Vasile Balaș despre situația din Bucovina și necesitatea unor reforme” de Mihai Iacobescu, „Populația și clasele sociale din Bucovina, fragment din lucrarea lui I.E. Torouțiu, „Diplomația americană și problema Bucovinei” de Florea Șapcă, „Testamentul politic al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dumézil, vă va povesti unele lucruri despre Lombard, dar totul este departe de a fi tristul adevăr... Vă rog să îi prezentați domnului Herescu omagiile și scuzele mele, dacă i-am dat speranțe prea mari! Acum câteva zile am primit memoriul dvs. pentru Eranos-Jahrbuch și, chiar astăzi, marea ispravă șamanistă! Srih-srih-srih - mă bucur să văd această povară (și această glorie!) convertită într-un volum substanțial - chiar astăzi îl iau cu mine, la țară. Ar fi de discutat despre atâtea lucruri. Subliniați
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și, chiar astăzi, marea ispravă șamanistă! Srih-srih-srih - mă bucur să văd această povară (și această glorie!) convertită într-un volum substanțial - chiar astăzi îl iau cu mine, la țară. Ar fi de discutat despre atâtea lucruri. Subliniați foarte bine (în memoriul dvs. pentru Eranos) această opoziție între elanul spiritual și „probitatea științifică” de care cu toții suferim - pentru mine, acesta este lucrul care devine adesea prea greu și care mă paralizează... Și este foarte just (și foarte trist) că nici un istoric al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
3. Atât Tucci, cât și Pettazzoni au scris recenzii elogioase la cartea lui Wikander, Feuerpriester im Kleinasien und Iran, recenzii care, alături de cele ale lui R.N. Frye sau Jean de Menasce, au intrat în dosarul „apărării” folosit de Wikander în memoriul scris cu ocazia respingerii candidaturii sale lacatedra de istoria religiilor de la Lund, în 1948-1949. Vezi memoriul publicat, Stig Wikander, Erinringar med anledning av sakkunnigutlåtandena angående lediga professorsämbetet i religionshistoria med religionspsykologi vid Lunds universitet (Memoriu cu ocazia examinării competenței privind
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Kleinasien und Iran, recenzii care, alături de cele ale lui R.N. Frye sau Jean de Menasce, au intrat în dosarul „apărării” folosit de Wikander în memoriul scris cu ocazia respingerii candidaturii sale lacatedra de istoria religiilor de la Lund, în 1948-1949. Vezi memoriul publicat, Stig Wikander, Erinringar med anledning av sakkunnigutlåtandena angående lediga professorsämbetet i religionshistoria med religionspsykologi vid Lunds universitet (Memoriu cu ocazia examinării competenței privind postul vacant de profesor de istorie și psihologie a religiilor la Universitatea din Lund), Lund, 1949
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
apărării” folosit de Wikander în memoriul scris cu ocazia respingerii candidaturii sale lacatedra de istoria religiilor de la Lund, în 1948-1949. Vezi memoriul publicat, Stig Wikander, Erinringar med anledning av sakkunnigutlåtandena angående lediga professorsämbetet i religionshistoria med religionspsykologi vid Lunds universitet (Memoriu cu ocazia examinării competenței privind postul vacant de profesor de istorie și psihologie a religiilor la Universitatea din Lund), Lund, 1949. 4. Leontin Jean Constantinescu, bun prieten cu Eliade, mai ales în perioada portugheză, când era director al Legației române
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
înțelegerea de la Yalta, prin care partea aceasta de Europă a fost transferată cu totul în sfera sovietică: acceptarea responsabilității paneuropene pentru crimele comise de comunism. O nouă solicitare, pentru care nu demult la noi s-au adunat semnături, pe un memoriu adresat actualului Parlament, prevede stabilirea datei de 23 august data semnării pactului dintre Hitler și Stalin, cunoscut drept Pactul Ribbentrop-Molotov ca zi comemorativă a victimelor regimurilor nazist și comunist, similară cu ziua de 24 ianuarie, prin care Europa comemorează victimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lungă perioadă În care Breban nu mai făcea parte din comitetele literare, nu avea un venit fix și, vreo patru ani, nici casă (abia În ’76, după vreo două interviuri mai „aspre” date de mine la Stockholm și după un memoriu la c.c. făcut de Mama mea, s-au milostivit „forurile” și l-au scos din casă, din apartamentul cumpărat de Tata În strada Luterană, unde locuiesc și azi, pe colonelul de securitate care ocupase casa „cu japca”, cum se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest material. Eu am vorbit cu Dl. Franga, directorul Muzeului Teatrului Național și mi-a spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ilioaia (prin d. prof. Aurel Stino, pe care aș dori să-l cunoașteți și să lucrați Împreună . E fostul meu elev și fiul fostului meu bun coleg, prof. Gh. Stino. Cu el scot Împreună Monografia Dragoslav). Vă trimit și un Memoriu de Studii și lucrări, cerut la examenul ce am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acest articol, sa păstrat ceva din sărbătorirea celor 80 ani de existență a frumoasei reviste - azi decedată. Află Însă, că am Înmânat Academiei Române, prin fostul meu elev Șerban Cioculescu, azi director general al Bibliotecii Academiei și Însuși academician (corespondent), un memoriu prin care cer acestui Înalt for de cultură reînființarea „Șezătoarei” sub auspiciile sale sau, eventual, să fie editată de Academie. Aștept rezultatul. Știu că d. Cioculescu va face tot ce va putea În sensul celor de mai sus. Cererea mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acestui Înalt for de cultură reînființarea „Șezătoarei” sub auspiciile sale sau, eventual, să fie editată de Academie. Aștept rezultatul. Știu că d. Cioculescu va face tot ce va putea În sensul celor de mai sus. Cererea mea privește un vechi memoriu semnat de mai mulți intelectuali din Flt., memoriu pe care l-am anexat la această cerere. Mi-am luat această Îngăduință ca unul care am colaborat (prea modest) la revistă și am lucrat cu Gorovei la „Prietenii Culturii”, „Liga Culturală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
auspiciile sale sau, eventual, să fie editată de Academie. Aștept rezultatul. Știu că d. Cioculescu va face tot ce va putea În sensul celor de mai sus. Cererea mea privește un vechi memoriu semnat de mai mulți intelectuali din Flt., memoriu pe care l-am anexat la această cerere. Mi-am luat această Îngăduință ca unul care am colaborat (prea modest) la revistă și am lucrat cu Gorovei la „Prietenii Culturii”, „Liga Culturală”, ba am scos și un manual de lb
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
V. Tempeanu P.S. D-na matale sunt sigur că știe numele de botez al profesorului Todicescu , care a funcționat la liceul „Gane” (pe atunci Gimnaziul „Donici”). L-am uitat, deși am fost prieteni și am adunat Împreună semnături pentru un memoriu, care cerea Înființarea școalei normale, care s-a și realizat. V.T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”20 aug. 1972 ”> Iubite domnule Dimitriu, Scrisoarea matale ultimă m-a cam Întristat. De ce? Ai Îndeplinit operă extrem de importantă pentru Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
des, dar În ultima sa scrisoare nu-mi spune nimic despre Dv., ci numai despre Monografia - care mă onorează nespus - și care s-ar termina În curând. Nu știu nici dacă d. Gafița i-a răspuns d-lui Frițescu la memoriul Înaintat editurii „Cartea Românească”, semnat de circa 100 cetățeni din Flt., cerându-i să publice „Biografia Dragoslav”, care așteaptă acest lucru din anul 1968. Am citit În „România Pitorească” o succintă descriere a Muzeului pentru literatură din Flt., semnat de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dragă domnule Dimitriu, ca să nu ți se recunoască meritele. Ești omul providențial al orașului Flt. și păstrătorul pentru urmași ai zestrei lui culturale. Mergi Înainte, Însă cu cruțarea sănătății! Pe Horia Lovinescu l-am atacat În scris (...). Am trimis un memoriu și Președintelui Consiliului Comunal Flt., rugându-l să pună În buget o sumă pt. scopuri culturale și publicații. Asta ca s-o ajut pe D-na Ungureanu, care se luptă singură, sărmana. Da, e bine să vorbiți cu tov. Miu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Flt. văd lumina tiparului lucrări despre acele localități. Oare la noi se poate, mai ales că În fruntea județului Suceava se găsește un om cu mare influență la Centru - și e intelectual de marcă! Ar trebui să faceți un mic memoriu În această privință, să alcătuiți o delegație și să Vă Înfățișați la tov. Miu Dobrescu, cerând tipărirea lucrării, care se plimbă prin țară și așteaptă de mult lumina literelor de plumb. Anexat Îmi Îngădui să Vă trimit un articol recent
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lunea, marțea, seară, seamă; însă după grupele gh și ch, scriem ia: ghiață, ghiară, chior, chiag etc. Punct 7: lângă excepția iia, să se adaoge viier în două silabe. Punct 20: Nu cred în răspândirea formelor Cazani, Gogoli, Haricov. În memoriu, se vorbește despre dominația capitalei asupra formării limbii viitoare, lucru de care se vorbește de multă vreme; și se amestecă limba scrisă literară cu forme populare moldovenești ceea ce e neoportun în discuție. Ortografia fonetică e o bună și necesară lucrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mezilor, care s-au refugiat în Caucaz. Însă și Mezii au puncte de contact cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari, după cum arată istoria și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin noul regulament comitetului de lectură al Teatrului Național din București găsesc, domnule Ministru, că nu e justificată prin vreun articol al legii din 1910. Asupra acestei chestii comitetul de lectură [al] Teatrului Național din Iași v-a înaintat un memoriu. 3. Prin regulamentul vechiu se acorda membrilor Societății Scriitorilor Români, pe când această societate nu era încă recunoscută de Parlament, intrare liberă la spectacolele teatrelor naționale. Astăzi această societate e recunoscută persoană morală, și cred că menținerea dispoziției vechiului regulament ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu e de acord cu hotărârile țarului, „Majestatea Sa va ordona ocuparea țării și dezarmarea armatei române”!: se întâmpla la 2 aprilie 1878. Regele Carol I a răspuns atunci că „armata de la Plevna va putea fi zdrobită, dar nu dezarmată !” Memoriul citit de Mihail Kogălniceanu la Congresul de Pace de la Berlin (unde se uitase cu totul că România participase alături de Rusia la războiul contra Imperiului Otoman) a fost un adevărat rechizitoriu la adresa politicii rusești față de Principate, de la Petru I încoace. Unul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o depeșă către Ministerul de Externe francez: „delegații români, domnii Brătianu și Kogălniceanu, deși reprezentau un stat beligerant și victorios, nu au fost admiși să participe la lucrările Congresului. Ei au fost doar `ascultați` de reprezentanții puterilor. Au prezentat un Memoriu și și-au pledat cauza cu toată căldura, dar se știa dinainte că erau în pierdere și că deciziile erau deja luate. În ce mă privește - adăuga diplomatul francez -, mi-a părut rău pentru cei doi delegați Români, ascultând cum
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu putea să admită o asemenea teză, ea fiind incompatibilă cu drepturile inalienabile ale României asupra Basarabiei, cât și asupra Tezaurului. La Conferința internațională economică de la Genova, în 1922, delegația română, condusă de I. I. C. Brătianu, a înaintat un lung memoriu în care a expus istoricul problemei, completat cu documente din care rezulta dreptul de proprietate al României asupra tuturor bunurilor evacuate în 1916-1917 la Moscova și confiscate de guvernul sovietic. În încheiere se cerea Conferinței să hotărască „restituirea integrală și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a Băncii de Stat, Consilier de stat (ss) V. I. Kovalnițki Director al sucursalei Băncii de Stat, Consilier de stat (ss) N. Veniaminov Director adjunct al sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, (ss) V. Iacovlev. 13 1917 februarie, Moscova. Memoriul semnat de C. Vasilescu, privind transportul Tezaurului Băncii Naționale a României la Moscova (primul transport) Memoriu relativ la transportul Tezaurului de aur al Băncii Naționale a României de la Iași la Moscova (Rusia) în urma deciziei luate de Bancă, în seara zilei de 12 decembrie 1916 ora 7 p.m.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sucursalei Băncii de Stat, Consilier de stat (ss) N. Veniaminov Director adjunct al sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, (ss) V. Iacovlev. 13 1917 februarie, Moscova. Memoriul semnat de C. Vasilescu, privind transportul Tezaurului Băncii Naționale a României la Moscova (primul transport) Memoriu relativ la transportul Tezaurului de aur al Băncii Naționale a României de la Iași la Moscova (Rusia) în urma deciziei luate de Bancă, în seara zilei de 12 decembrie 1916 ora 7 p.m., s-a început primul transport de lădițe cu aur, de la sediul Băncii la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]