7,435 matches
-
Acasă > Poezie > Credință > GÂNDURI Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GÂNDURI Fiicei mele Lăură Privirea ta s-a îmbogățit cu sclipiri de Ametist, parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptura, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de
GÂNDURI de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380541_a_381870]
-
nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GÂNDURI Fiicei mele Lăură Privirea ta s-a îmbogățit cu sclipiri de Ametist, parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptura, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de Sfântă Treime! Intru din nou în Catedrală, Maica Domnului, cu Pruncul Sfânt Iisus
GÂNDURI de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380541_a_381870]
-
acele momente sentimentul era general și molipsitor. Mi-am luat încălțămintea în mână. Doream să parcurg cei câțiva kilometri desculță asemenea Mântuitorului, Apostolilor și tuturor celor care din dragoste, din credință, sau doar din curiozitate omenească îl însoțeau acum două milenii și mai bine, la intrarea triumfală în Ierusalim. În fața convoiului ce are în frunte un arhiereu merg doi preoți care duc icoana „Intrarea Domnului în Ierusalim”, urmat de preoți, călugări și foarte mulți mireni. Ne deplasăm încet, urmând mulțimea și
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
rămasă miedrept scumpă amintire de la tatăl meu... V. GÂNDURI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. GÂNDURI Fiicei mele Laura Privirea ta s-a îmbogățit cu sclipiri de Ametist, parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptură, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. GÂNDURI Fiicei mele Laura Privirea ta s-a îmbogățit cu sclipiri de Ametist, parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptură, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de Sfânta Treime! Intru din nou în Catedrală, Maica Domnului, cu Pruncul Sfânt Iisus
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
în memoria noastră, conectată la CONȘTIINȚA UNIVERSALĂ! „Sus să avem ... Citește mai mult GÂNDURIFiicei mele LauraPrivirea ta s-a îmbogățit cu sclipiride Ametist,parcă ai veni din vechi mileniialergând.Dar stai! Oprește-te o clipă,ai trecut deja în noul mileniu,te-ai îmbogățit în sensuri noi,și mai presus de toate,ai procreat.Ai grijă de micuța făptură,sădește-i în cugetdragostea de Domnul,iubirea de Sfânta Treime! Intru din nou în Catedrală,Maica Domnului, cu Pruncul SfântIisus în brațe
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
tot sub Carpați!... X. CONSECINTELE NEPASARII, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016. Consecințele nepăsării Sub semnul libertății Că libertatea-i sfântă, Armura demnității De grobieni e frântă. Și un popor ce-aclamă Mândria de milenii, Vându pentru reclamă Și cântul din vecernii. Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din vecernii.Se plânge-apoi și-njurăCă vina el n-o are,Ci doar acei ce fură;Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleașiMeleaguri cu toți hoții?De ce la fel ca lașiiAcuză acum
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
piscuri Să am lumea la picioare În periplul plin de riscuri Fixez gândul în piroane Nu aștept căderea nopții Când bat clopotele-n dungă Îmi urmez cărarea sorții Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii Geamurile vieții sparte M-au ferit să am vedenii Salut onorată moarte Mergi ferice, sănătoasă Eu mai am de scris o carte Până să-ți slujesc la coasă! Salve, onorată moarte Când popoarele se-nfruntă Pentru petrol și dreptate Eu
SALUT, ONORATĂ MOARTE! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380624_a_381953]
-
limbi române. Limbii protodace-limba divină a Neamului părintesc al omenirii i s-a conferit așadar atributul suprem al veșniciei de a rămâne cea mai frumoasă. Tocmai de aceea, prin binecuvântare dumnezeiască, protopărinții i-au spus limbii care în veac de milenii rămâne-române, adică Limba română. Identitatea, comuniunea și continuitatea noastră nemuritoare pe acest pământ și în rîvnitul cer are ca Destin întreita sa naștere prea binecuvântată ca popor dac, creștin și român! Imperativul naționalist-creștin al Neamului îl conferă absolut ortodoxia și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA TA, FIICĂ DE LEI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba-ngemănată-n genii Cu opinci, tunici și iie, Vine peste lungi milenii, Dinainte să se scrie În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
nu altul! Era data de 21.12.20012 cea despre care vorbiseră, la vremea lor, chiar smintiții ăia de mayași spunând exact același lucru. Cel mai adânc mister al civilizației umane este desigur, cum au putut ști, ei mayașii, cu milenii înainte, că pe acest pământ se va naște cel care va schimba lumea din temelii. Un mister de nepătruns... Referință Bibliografică: MISTERUL PROFUND AL PROFEȚIILOR MAYA / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1403, Anul IV, 03 noiembrie
MISTERUL PROFUND AL PROFEŢIILOR MAYA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379522_a_380851]
-
cad în jur pe îndelete/ și foșnesc uscate și cochete.” Când ferestrele încep să turtească năsucurile celor mici, doamna Maria Giurgiu, într-o... „Pietate”, ne spune cu vocea toamnei bătrâne: „Se adună nori ruginii/ Pe cerul răsăritului/ de secol al mileniului trei;/ disperarea și prigoana/ cer adăpost sub acoperișul/ omeniei și milei”. Da, stimată doamnă! Omenia și mila sunt ale lui Dumnezeu, de la Dumnezeu, numai noi am uitat ai cui mai suntem. Într-o „Fantezie de Toamnă”, doamna Claudia Cioca, tot
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
și geți Ce nu au fost barbari, Cu șapte mii de ani-napoi, Când nu erau popoare, Strămoșii noștri pentru noi Semnau prima scrisoare... Ci, de acum e dovedit Că suntem neam de geniu; Sumerienii au cioplit Hăt, după un mileniu Alt scris al lor, însă vrăjmași Ai țării și ai noștri, Se fac a nu știi și-s trufași Făcând încă pe proștii... Dar câtă vreme ai să taci Cât inima ți-e frântă...? De dinainte chiar de daci, Ești
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - CE ANUME ȘTIM DESPRE NOI ÎNȘINE? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu aproximativ două milenii și jumătate în urmă, inegalabilul Socrate își îndemna semenii să se cunoască pe ei înșiși („Gnothi seauton” în greacă, „Nosce te ipsum” în latină). Aidoma celebrului paradox „Știu că nu știu nimic” (paradox doar în formă, nu și în conținut
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
poate sluji la doi stăpâni... Corifeii filosofiei clasice grecești nu numai că n-au făcut excepție de la regulă, dar chiar au consolidat-o prin formidabilele lor opinii despre primele principii, la fel de proaspete și suculente ca în urmă cu peste două milenii. Gânditorii de mai târziu și-au însușit aceste concepții, astfel că - ne spune P.P. Negulescu în tratatul Problema ontologică - Plotin (204-270 e.n.), principalul reprezentant al neoplatonismului, „admitea, cu stoicii, un Suflet al lumii, necesar ca s-o pună în mișcare
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
sunt/ Lerui, Doamne, lor, în legământ!// Iar celor ce încă n-au plecat./ Lerui, ler... colind descătușat!” [Aiud 1962](Vasile Blănaru-Flamură, Colind încătușat-Crini printre Zăbrele. Din Poemele unui fost condamnat la moarte. Ed. Sepco, 2000) Lacrimile Suferințelor sunt veacuri și milenii de suferințe sfinte, Luminile luminilor adunate în rugăciuni aprinse ca o plămadă divină în Sânul neamului și dăruite prin jertfe curate Bunului Dumnezeu, sub chipul Eroilor, Martirilor, Cuvioșilor, Mărturisitorilor și Sfinților: „ ...Lumină lină lin lumini/ înstrăinându-i pe străini/ Lumină
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
este un critic literar care scrie și versuri și nici un poet care scrie și critică literară, el este în egală măsură un poet de primă mărime și unul dintre cei mai importanți critici literari ai acestei perioade de tranziție între milenii” ( Ana Blandiana ).” „„Pentru cine e dispus s-o facă, devine evident că Gheorghe Grigurcu este unul dintre cei mai buni critici de azi”. „Cînd am scris (...) despre o culegere antologică a lui Gheorghe Grigurcu, am indicat numele cîtorva poeți afini
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
nație, nu ori ce neam sunt hărăzite să urce acest suiș celest în Sinele duhovnicesc fiindcă nu au în gena spirituală, în plămada religioasă Dorul după Dumnezeu întru bucuria sacrificiului suprem cum îl posedă cu prisosință dacoromânii de-a lungul mileniilor. Slujirea creștin ortodoxă a Cuvântului dumnezeiesc devine astfel o poruncă a Dragostei căpătând un sens artistic armonios pentru o comuniune deplină a iluminării conștiințelor morale în universul Neamului și al plenitudinii Creației divine. Creația creștin-ortodoxă asemeni Creației dumnezeiești în Sânul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
gol, Mirabilă sămânță pierdută prin omături În lumi prea paralele, să poți să mi te-alături, Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol. De nu-ți va fi ușor, să știi...nu-mi e nici mie, Căci eu am fost milenii în gândurile tale... Iar dacă-s obosite, în ton de gri sau goale, Să nu te-nvinuiești...Așa a fost să fie. Eu am să mor un pic, nu mult... cât o mirare Și-am să mă nasc, albastră, sub
SILVIA RÎȘNOVEANU [Corola-blog/BlogPost/381157_a_382486]
-
în gol,Mirabilă sămânță pierdută prin omăturiîn lumi prea paralele, să poți să mi te-alături,Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol.De nu-ți va fi ușor, să știi...nu-mi e nici mie, Căci eu am fost milenii în gândurile tale...Iar dacă-s obosite, în ton de gri sau goale,Să nu te-nvinuiești...Așa a fost să fie.Eu am să mor un pic, nu mult... cât o mirareși-am să mă nasc, albastră, sub cer de
SILVIA RÎȘNOVEANU [Corola-blog/BlogPost/381157_a_382486]
-
Din 1415, de la ocuparea Țării Românești, o moschee la București n-a fost impusă de nici un Sultan. În atmosfera tulbure de azi, o elită politică cu o legitimitate și motivație îndoielnică vrea construirea unei moschei. Moldovalahii ortodocși sunt de un mileniu în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane, de aceea să vedem mai jos sine ira et studio și viziunea celei de a treia Romă, Moscova. Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, urmașul împăraților Romei creștine și protectorul tuturor
MOSCHEE LA BUCUREŞTI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381442_a_382771]
-
Autorului Mare bătrână Plajă dogorită, în vânt și în soare umerii tăi putrezi se lasă tot mai mult, povara singurătății, a sacului cu sare, te îngroapă noaptea ca pe-un mort bătrân. Morții îi dai darul, lacrimile tale, plânse în milenii, spre ceruri curgând, apă zbuciumată de dor, cu amarul de-a fi prea bătrână, moartea implorând. Referință Bibliografică: Mare bătrână / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina
MARE BĂTRÂNĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381531_a_382860]
-
ortodocși observăm un ciclu social-politic, după (1) dezordine și mizerie pseudo-democratică, (2) despotul face ordine, apoi (3) sătui de lipsa de drepturile omului ei se răscoală și revin la (1) s.a.m.d. Fără refacerea unității creștine așteptată de un mileniu, din acest cerc vicios va fi dificil, dacă nu chiar imposibil, de ieșit, ca în mitul lui Sisif. 8) Rușii după (1) marea vânzare din anii 90, (2) se ridică acuma sub Putin din genunchi (o formulare genuin rusească) și
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
cu har divin s-a desprins din tină Și s-a proiectat pe bolta infinitului cer Între sute de miliarde de stele - Luceafăr. Creator de limbă românească, Limbă ca un fagure de miere Care încheagă Ținuturile Marii Românii Recunoscută de milenii de marile imperii, Geniul poeziei - Eminescu - esență a acestui glod, Ne-a răspândit cultura pe-ntregul Mapamond. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CEVA DESPRE EMINESCU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi
CEVA DESPRE EMINESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380857_a_382186]