5,723 matches
-
ceilalți, realizând o situație de „altruism moral”; că este orientată către realizarea unui ideal uman, personal de autoîmplinire, de schimbare sau chiar de autodepășire de natura unei „transcendențe” sau a unei „transsubiectivități” personale; dă este orientată către realizarea unui ideal mistic, de comuniune cu divinitatea, de „Întâlnire cu planul sacru”, care este tot o „transcendență”, dar care vizează „intrarea umanului În planul divin”. Spuneam că orice acțiune psihomorală este cuprinsă, ca desfășurare, Între intenție și act. Trecerea de la intenție la act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care aeștia o aplică unor oameni, după criterii luate din medicină (A. Szasz, D. Cooper, A. Laingă. Desigur că această răsturnare a problemei nu a putut rezista. Nebunia există și va continua să existe. Fie că ea este culturală, extaz mistic sau posesiune demoniacă, tulburare psihomorală sau boală psihică, nebunia nu poate fi negată și nici eliminată. Nebunia nu poate fi exclusă din sfera umanului pentru că, În mod paradoxal, așa cum rezultă din psihologia morală, ea are o funcție foarte importantă În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care persoana Își poate exercita datoriile, ca acte de conștiință morală. Aceste persoane cultivă valorile morale ale binelui, ca virtuți către care tinde și pe care dorește să și le interiorizeze, cu care vrea să se identifice. dă Spiritele mistice, Înclinate către devoțiune, sunt cele care corespund valorilor sacrului, ale sfințeniei, orientate către lucrurile divine, către Dumnezeu. Aceste persoane aspiră continuu către viața mistică, ca formă de Împlinire ideală plenară a comuniunii omului cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și pe care dorește să și le interiorizeze, cu care vrea să se identifice. dă Spiritele mistice, Înclinate către devoțiune, sunt cele care corespund valorilor sacrului, ale sfințeniei, orientate către lucrurile divine, către Dumnezeu. Aceste persoane aspiră continuu către viața mistică, ca formă de Împlinire ideală plenară a comuniunii omului cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea acestui ideal, a merge până la sacrificiul de sine sau la ieșirea din lume, la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Împlinire ideală plenară a comuniunii omului cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea acestui ideal, a merge până la sacrificiul de sine sau la ieșirea din lume, la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model de viață mistică, de devoțiune și asceză. eă Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu o înclinație accentuată spre decorul baroc. Se întâlnesc aici toate elementele recuzitei simboliste: vis, senzualitate, erotism, muzicalitate, dar din cauza discursivității, greu de evitat și ulterior, estetica proprie orientării este trădată în spiritul ei. Poetul adoptă „strategia” retorică tipică - numerele mistice: șapte balcoane, șapte cupole, sau culorile ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări în care anacronismele sunt înadins solicitate, spre a se sugera o atmosferă marcată de ritualuri mistice. Pe alt plan se situează romanele Corbei (publicat în 1906-1907 în „Tribuna”), Cel din urmă Armaș (1923) și Din păcat în păcat („Adevărul literar și artistic”, 1924-1925). Fabula acestora este plasată începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă pe
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
de unificare holistă din care, inutil poate de adăugat, rămân numai niște răsfrângeri care cu vremea s-au șters. Nu numai În Europa și, prin extensie, În Bucureștiul interbelic există o tot mai clară disociere Între nucleul semnificației tehnicilor ascetice, mistice și magice care țin de yoga, pe de o parte, și absorbția lor În universurile narativității populare și În folclorul magic, de cealaltă parte. Comentând, bunăoară, ciclul legendelor lui Gorakhn³th și ale discipolilor săi, scrie În 1954: „Evident, toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sunt straturile unei biografii: phyis rnam thar (biografia externă, adică ceea ce naratorul știa dinainte despre Honigberger), naò rnam thar (cea internă, dezvăluită de dna Zerlendi ca fiind pasiunea soțului ei) și graò ba’i rnam thar (ascunsa biografie a experiențelor mistice și a viziunilor, „secretul” doctorului Honigberger)1. Chiar și titlul nuvelei respectă această tripartiție. Distorsiunea biografiei lui Honigberger Începe aici - și nu doar pentru că a traversat dificila frontieră a Tibetului, pe la 1850, când l-a vizitat pe Ghulab Singh În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
oglinzi pe care Îl propune, e dictată de construcția nuvelei, În care toate personajele au fost pasive și fiecare, concentric, și-a definit așteptarea. Dar ce experiență Începe? Aflăm rapid că Zerlendi este nu numai inițiat În literatura ascetică și mistică indiană, dar și practicant. Pare neverosimil nu pentru criticul literar, ci pentru indianist, care nu poate accepta lesne că acest proces se consumă În atmosfera secretă a unei case burgheze din centrul unui oraș unde nici experiența mistică ortodoxă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ascetică și mistică indiană, dar și practicant. Pare neverosimil nu pentru criticul literar, ci pentru indianist, care nu poate accepta lesne că acest proces se consumă În atmosfera secretă a unei case burgheze din centrul unui oraș unde nici experiența mistică ortodoxă nu a fost vreodată probabilă, nu cea indiană, și În nici un caz În lipsa unui maestru sau a unei forme de tradiție care ghidează parcursul neofitului 1. Oarecum neașteptat, aducând numeroase complicații narative pe care trebuie să le descifrăm, Zerlendi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
purta apoi În Ïambhala (cf. Stein, Gesar, pp. 334 și 511). Sunt multe titlurile care funcționează cu aceeași relevanță atât În 1936, cât și În 1954 (adițiile sunt mai degrabă irelevante). Cel mai probabil este ca sursa principală a itinerarului mistic către Ïambhala să fi fost și pentru Eliade venerabilul Albert Grünwedel, cel care a editat și tradus Ghidul către Ïambhala (Ïambha-la’i lam-yig)2, un text tibetan din secolul al XVIII-lea atribuit celui de-al treilea Tashilama, Blo-bzaò dPal-ldan
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În dialog cu ei se poate proba de ce această literatură este fantastică și ce Îi corespunde Într-un trecut global fantasticului pe care literatura Îl elaborează: „Nu Îmi aduc aminte să fi existat vreun critic care să mediteze calificat Împotriva misticii sau metafizicii; care să fi avut, adică, o cultură metafizică desăvârșită, o bună documentare istorică și, mai ales, o intuiție exactă a acestor realități suprasensibile”2. Oricât de nebuloasă e formularea, aceasta Însemna totuși clar că nu numai o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de ploaie toți membrii familiei, în ultima secerișul, precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări, în orice caz, a plecării la câmp. Indivizii se diferențiază prin mici detalii de comportament. Nilă are o frunte „lată și groasă” și ori de câte ori acest personaj greoi, ezitant, apare în carte, fruntea încordată, marcând chinul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de filosofie socială și morală a umanității. SCRIERI: Tradiția învățăturii în patria lui Gandhi, București, 1938; Cugetări, I-II, Iași, 1940-1943. Traduceri: Platon, Gorgias, Iași, 1920; Panciatantra, I-V, București, 1932-1936; ed. București, 1969; Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Iași, 1936 (în colaborare cu Cicerone Iordăchescu); ed. postfață Ștefan Afloroaei, Iași, 1993; Apa vie (basm neogrec), Chișinău, 1937; Povestea lui Nala (episod din Mahabharata), Chișinău, 1937; Lucian, Toxaris (Despre prietenie), Chișinău, 1938; Musaios, Hero și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și de sentimente de exaltare mistică; se împletește un romantism juvenil cu o brutalitate neînfrântă. Suntem în epoca marilor pasiuni, care au stăpânit Evul Mediu”. Personajele, cu excepția lui Seneslau, sunt imaginare și, mai toate, conturate izbutit. Protagonistul este un vlah din Câmpia Dunării, originar, ca toți
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al prizonierilor de război, problemele de sănătate mintală sunt diferite de cele ale populației (civile sau militare) aflată în câmpul de operațiuni militare. Pe aceste considerente, și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după internarea în penitenciar; au un caracter tranzitoriu și sunt reversibile prin tratamentul de specialitate. Din punct de vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de izolare și claustrare, iar pe de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot în această categorie sunt incluși indivizii cu anumite forme de sentimente psihosociale influențate de ideologii, care pot comite crime politice, crime mistice, regicide, genociduri; d) criminalii fără un mobil aparent (mobil motivat de stări complexuale, conflicte) au de regulă un caracter bizar sau absurd. B) Conduitele de dependență socială Acest tip de conduite deviante au la bază, ca motivație, o imaturitate emoțional-afectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă impresia că trece prin crize mistice. E, dimpotrivă, vital, zeflemitor, pus pe farse, îi place să tachineze în buna tradiție caragialiană, este bine hrănit și dovedește un mare apetit pentru bunurile lumești, în fine, în dragoste nu pare a fi o victimă. Mai mult, se poartă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de caracteristici.” Exegetul traversează, totuși, complicatul sistem în toate ramificațiile și variantele lui succesive. Prezentarea e constant acompaniată de analiză, care implică verificarea fiecărui enunț și a fiecărui termen, stabilirea sensului precis în context, explicarea asocierilor derutante („misticism rațional”, „raționalism mistic”), estimarea validității fiecărei teze, a fiecărei aserțiuni, a justeței judecăților de valoare, dezaprobarea celor eronate, denunțarea subiectivismului extrem al unor opinii, stabilirea cât mai judicioasă a ce aparține lui Mihail Dragomirescu și a ce e preluat. Sursele gândirii esteticianului sunt
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între expresia directă, aspră și delicatețe se află și în publicistica lui T., unde în același text pot sta împreună
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]