6,060 matches
-
să-i interzică a fortiori lectura. Chiar mai mult decât alte curente ale iudaismului din secolul al XIX-lea, naționalismul evreu în formare, apoi sionismul, care este una dintre formele lui, au avut o nevoie imperioasă de istorie și de mitologie biblică. De altfel, au făcut o sinteză a acestora pentru a justifica în cele din urmă proiectul de creare a unui stat evreiesc pe un pământ biblic, care să fie populat cu evrei proveniți din diverse diaspore, fiecare cu propria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreilor pierduți"62. Un mod de a rămâne evreu prin consemnarea a ceea ce a fost ființa evreiască în timp. Însă această istorie trebuia scrisă altfel, după metode care se doreau științifice, deci critice. Și dacă nu se puteau mulțumi cu mitologia biblică, ce conținut să dea istoriei pe care aveau s-o scrie? Străvechea memorie a istoriei de suferință exista, se puteau inspira din plin din ea. Nu doar că se editează și reeditează cronicile medievale deja existente, dar se acordă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în continuare diferențele dintre legendele pe care trebuie să le pună de acord "Vandanii pot pierde totul: bogății, teritorii, inteligențele migrând în locuri mai prietenoase, un singur lucru nu le poate lua nimeni: poveștile." Creatori și beneficiari ai unei originale mitologii foarte bogate, viața vandanilor se desfășoară mereu simultan pe două planuri: în realitatea cenușie și în încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al 7-lea, între cei 59 de elevi ai clasei 27. Dintre toate obiectele de învățămînt, cel mai mult i-a plăcut istoria antică, întrucît ea i-a dat ocazia să cunoască marele epopei Iliada și Odiseea și mai ales mitologia popoarelor antice, care va fi folosită din plin, în opera sa poetică. În semestrul al II-lea din acel an școlar nu mai avea gust de carte. Odată cu vacanța din primăvara anului 1863, la 16 aprilie, Mihai a rupt-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice tînărul poet era Linos, din mitologia greacă 103. Nimfele, cu înfățișarea unor tinere fete, pline de grație, luate tot din mitologia greacă, erau zeițe ale apelor, ale pomilor, ale crîngurilor și munților. Este ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice tînărul poet era Linos, din mitologia greacă 103. Nimfele, cu înfățișarea unor tinere fete, pline de grație, luate tot din mitologia greacă, erau zeițe ale apelor, ale pomilor, ale crîngurilor și munților. Este ca sigur că poetul le va fi cunoscut, din volumul său, Mythologie für
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice tînărul poet era Linos, din mitologia greacă 103. Nimfele, cu înfățișarea unor tinere fete, pline de grație, luate tot din mitologia greacă, erau zeițe ale apelor, ale pomilor, ale crîngurilor și munților. Este ca sigur că poetul le va fi cunoscut, din volumul său, Mythologie für Nichtsiudierende de G. Reinbeck, pe care el îl donase bibliotecii gimnaziștilor din Cernăuți în 1865
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
G. Reinbeck, pe care el îl donase bibliotecii gimnaziștilor din Cernăuți în 1865. Barzii erau poeții vechilor celți. Acompaniați de liră, aceștia compuneau și recitau cîntece de lupta și de slăvire a eroilor și a zeilor. Ondinele sau Undinele, din mitologia germanică și scandinavică, erau duhuri ale apelor prezentate ca fete tinere și seducătoare, care își alegeau bărbații dintre muritorii de rînd104. Poetul va fi cunoscut frumoasa nuvelă germană Undine de Friederich de la Motte-Fouqué, apoi nuvela Undine a lui Fernando Fenneberg
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am văzut eu pe Leda și mi-a plăcut? 34. Să întreb foarte exact, că e de cel mai mare interes"105. Deci, în loc de Casandra, căci, în amîndouă cazurile, de ea este vorba, el îi zice Leda. Luată tot din mitologia greacă, Leda a fost soția lui Tyndar, bazileul Spartei. Cu ea Zeus a făcut, de două ori, cîte doi gemeni: prima dată, pe Elena și pe Polux, iar a doua oară, pe Castor și Clytemnestra. Elena, fiica Ledei, fiind foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
manuscris, cu aproximație, tot în anul 1869126. Iată că nu numai în copilărie, ci și la vîrsta aceea de aproape douăzeci de ani, el încă trăia într-o lume de vrajă a basmelor populare și a zeițelor antice, luate din Mitologia lui G. Reinbeck. Prin pădurea Ipoteștiului, pentru poet, trecea mîndră, la vînat, Diana, zeița vînătoarei, "cu fața dulce și bălaie". Pe umăr ea purta an arc de aur. Tot pe acolo trăia Chloris, zeița florilor, și Eol și Venus Anadyomene
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
figură istorică, pe care s-o putem atesta docu mentar. Într-un studiu valoros al lui Al. Bogdan 199 se mai aduc și alte dovezi, care arată că ele mentele folosite în această poezie au fost luate din literaturi și mitologii deosebite, amalgamate cu credințe și superstiții populare, unele creștine, iar altele păgîne 201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
griji, sinonimă cu fericirea. Exaltând emfatic confortul material și echiparea modernă a căminelor, faza II este dominată de o logică economică și tehnică mai mult cantitativă decât calitativă. Pe de o parte, societatea de consum de masă se prezintă, prin intermediul mitologiei abundenței, drept o utopie realizată. Pe de alta, ea se imaginează ca progres către utopia care cere mereu mai mult confort, mereu mai multe obiecte și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică rock, comicsuri, fete sumar îmbrăcate, eliberare sexuală, fun morality, design modernist: perioada eroică a consumului a întinerit, a euforizat, a despovărat semnele culturii cotidiene. Prin mijlocirea mitologiilor adolescentine, eliberatoare și nepăsătoare în ce privește viitorul, s-a operat o profundă mutație culturală. În cursul fazei II sunt pulverizate rapid vechile rezistențe culturale la frivolitățile vieții materiale în care totul a devenit marfă. Întreaga mașinărie economică se străduiește să ajungă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care, asociate cu tinerețea ori cu Erosul, cu mobilitatea și cu libertatea, cu provocarea și cu divertismentul, au despovărat și au dinamizat imaginarul consumatorist. Momentul „greu”, emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la scara istoriei drept o formațiune de compromis între mitologia standing-ului și cea fun, între consumul demonstrativ „tradițional” și consumul hedonist individualist. Consumul intimizattc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
greu”, emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la scara istoriei drept o formațiune de compromis între mitologia standing-ului și cea fun, între consumul demonstrativ „tradițional” și consumul hedonist individualist. Consumul intimizattc " Consumul intimizat" Acest ciclu s-a încheiat. Procesul de diminuare a cheltuielilor destinate să atragă stima a luat o asemenea amploare, încât s-a pus
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II nu se reduce la difuzarea de masă a bunurilor de confort, ea a creat în același timp o cultură cotidiană dominată de mitologia fericirii personale și de idealurile hedoniste 11. Societatea obiectului se prezintă ca fiind civilizația dorinței, care consacră un adevărat cult bunăstării materiale și plăcerilor imediate. Plăcerile consumului se exhibă peste tot, imnurile aduse timpului liber și vacanțelor răsună pretutindeni, totul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de dorință sunt din ce în ce mai puțin asociate cu „ispitirea”, credința potrivit căreia oamenii trebuie să-și poarte crucea pe acest pământ începe să se eclipseze. Nu e vorba atât de a inculca acceptarea încercărilor, cât de a răspunde decepțiilor aduse de mitologiile laice care n-au reușit să-și țină promisiunea și să dea înfloririi complete a persoanei dimensiunea spirituală necesară. Dintr-o religie centrată pe ideea de mântuire în viața de apoi, creștinismul s-a transformat într-o religie în slujba
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căminelor, acest model de confort este de tip tehnicist-cantitativ și se vrea a fi ceea ce face să dispară corvezile, o proteză miraculoasă care aduce igienă și intimitate, câștig de timp și facilități de trai, distracții și destindere. În miezul acestei mitologii sălășluiesc simplificarea muncilor obișnuite, automatizarea funcțională, absența muncii grele și a cunoștințelor specializate din partea utilizatorului. După confortul-lux tipic fazei I burgheze, faza II a promovat imaginarul confortului-libertate („tehnica eliberează femeia”), dar și confortul-evadare dominat de plăcerile pasive procurate de produsele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Narcis se lasă pradă drogurilor, încercând să uite de sine, de legăturile sociale, de buna dispoziție pe care o întreține, în mod firesc, grupul. Reînvierea sărbătoriitc "Reînvierea sărbătorii" Reactivarea contemporană a sărbătorii constituie celălalt mare fenomen care alimentează recursul la mitologia dionisiacă. Cu puțină vreme în urmă, nici cei mai buni observatori nu dădeau vreo șansă de supraviețuire sărbătorilor în societățile moderne secularizate. Singurul destin care se profila la orizont era extincția marilor sărbători colective, ineluctabila lor agonie, în beneficiul unor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
plăcerile simțurilortc "Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători fac figură de noi eroi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
până la secătuire a potențialelor. În aceste condiții, o nouă figură metaforică se impune ca portdrapel al spiritului timpului: nimeni altul decât Superman, supereroul cu performanțe excepționale, întotdeauna în plină formă, întotdeauna gata să ridice mănușa oricărei sfidări. Alte vremuri, altă mitologie; Superman l-a detronat pe Dionysos. De mai bine de zece ani, schema performanței este tot mai fluturată ca model de inteligibilitate a vieții economice, a societății și acțiunii umane. A schimba, a consuma, a te înfrumuseța, a face sport
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
câștig, de reușită, de competiție, de eul performant. A fi cel mai bun, a excela, a te supradepăși: iată societatea democratică „convertită” la cultul performanței, „vector al unei înfloriri personale de masă”2. Mai era nevoie să amintim această evidență? Mitologiile sociale sunt una, aspirațiile și conduita individuală - alta. Or, reflectoarele au fost prea mult fixate pe retorica performanței, s-au trecut sub tăcere comportamentele și așteptările reale față de muncă. În aceasta constau riscul și limitele unei asemenea abordări. Cu cât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În vitrina cu trofee a lui Superman ar putea figura acum și statueta decapitată a fermecătorului Cupidon. Și totuși, dragosteatc " Și totuși, dragostea" Neîndoielnic, imaginile și discursul având ca temă sexul au devenit omniprezente, dar aceasta nu înseamnă nicidecum că mitologiile iubirii au fost secătuite. În fiecare toamnă, librăriile își reîmprospătează stocurile cu noi și noi romane de dragoste; filmele de gen se bucură în continuare de un succes fenomenal- Titanic a spulberat toate recordurile de box-office; Céline Dion cântă neobosit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Propagând o cultură care încurajează traiul pentru sine și iubirea de sine, societățile consumeriste au înlocuit obsesia invidiei cu etalarea fericirii, teama de blestem cu indiferența față de celălalt. Când căutarea fericirii s-a impus ca normă legitimă distilată într-o mitologie omniprezentă, teama ca nu cumva să se provoace invidia cuiva a încetat a mai constitui o structură mentală și ideologică majoră. Acum nu ne pasă de pizma nimănui și chiar râdem de ea: epoca triumfală a consumului poate fi considerată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]