4,920 matches
-
italieni la aceasta. Această chestiune se află în centrul dezbaterilor congresului de la Bologna care se desfășoară între 5 și 8 octombrie 1919. Dacă congresul ratifică în majoritate decizia luată de către conducere, aceasta nu înseamnă că nu există diferențe sensibile. Trei moțiuni sînt prezentate: * Cea a lui Amadeo Bordiga, lider al extremei stîngi a partidului care se opune oricărei forme de participare electorală, insistă asupra formării unui partid cu adevărat revoluționar și cere desprinderea de aripa reformistă a PSI. * Cea a lui
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
participare electorală, insistă asupra formării unui partid cu adevărat revoluționar și cere desprinderea de aripa reformistă a PSI. * Cea a lui Serrati, favorabilă aderării la Internaționala comunistă, dar și prezenței PSI în alegeri și menținerii unității partidului. * În sfîrșit, o moțiune a lui Turati, favorabilă participării electorale și mai rezervată în privința aderării la noua Internațională. Acestea adună 3.417, 48.411 și respectiv 14.480 de mandate. Cîteva zile mai tîrziu, partidul socialist obține peste 30% din sufragii la alegerile generale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
dificil de apărat. Congresul de la Tours, unde trebuie să se concretizeze deciziile, se deschide pe 25 decembrie 1920, atunci cînd cea mai mare parte a conducătorilor aripii stîngi se află în închisoare. Pentru a ocoli rigoarea celor 21 de condiții, moțiunea favorabilă realipirii SFIO la IC lasă deschisă posibilitatea unei manevre în aplicarea lor pe teritoriul francez și în partid. De exemplu, în timp ce a noua condiție cheamă partidele comuniste la formarea unor nuclee comuniste în cadrul sindicatelor, care "trebuie să fie subordonate
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
rămîne "partid socialist, secțiunea franceză a Internaționalei Comuniste"12. Alte două texte se opun acestei alegeri. Unul dintre ele, al lui Jean Longuet, preconizează menținerea unității partidului. Celălalt, al lui Leon Blum, stigmatizează disciplina și centralismul bolșevic. După discuții aprige, moțiunea Cachin-Frossard adună 3.208 mandate contra a 1.022 ale moțiunii Longuet. Leon Blum obține 397 de mandate. Ruptura este inevitabilă, majoritatea aderenților partidului se alătură taberei Internaționalei Comuniste, în vreme ce dintre parlamentari doar 12 membri din 68 se alătură noii
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
texte se opun acestei alegeri. Unul dintre ele, al lui Jean Longuet, preconizează menținerea unității partidului. Celălalt, al lui Leon Blum, stigmatizează disciplina și centralismul bolșevic. După discuții aprige, moțiunea Cachin-Frossard adună 3.208 mandate contra a 1.022 ale moțiunii Longuet. Leon Blum obține 397 de mandate. Ruptura este inevitabilă, majoritatea aderenților partidului se alătură taberei Internaționalei Comuniste, în vreme ce dintre parlamentari doar 12 membri din 68 se alătură noii organizații. Unificarea KPD În Germania, în jurul celor trei partide se focalizează
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
constituirea unui partid comunist german unic, Martov și Hilferding, mari teoreticieni ai social-democrației, îi dau replica. Dezbaterea atinge succesiv politica dusă de către sovietici, opțiunile Komintern-ului și situația internă din Germania. Dar întrunirile pregătitoare nu au lăsat nici o îndoială asupra rezultatelor: moțiunea ce viza alipirea la partidul comunist german obține 237 de voturi contra a 156. Majoritatea din USPD și KPD formează în decembrie 1920 partidul comunist german unificat. Cu toate acestea, numeroase probleme rămîn în suspensie și, în plus, coexistă curente
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
va da acordul sau nu în privința celor 21 de condiții? Va accepta el excluderea grupului Turati? Serrati refuză eliminarea dreptei. Ea se va concentra deci asupra orientării de stînga. I se acordă 98.029 de voturi contra 58.173 pentru moțiunea Bordiga-Gramsci și 14.695 celei a lui Turati. Bordiga și Gramsci părăsesc PSI și creează Partidul Comunist din Italia (PCI). Este un incontestabil eșec al Internaționalei care, doar cu acest partid, nu controlează noua situație. În restul Europei, al II
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca pe care evenimentele și bunăvoința pot
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a doua zi și în Senat. Printr-o moțiune votată de Parlament a fost proclamată independența. Totodată s-a decis ca tributul datorat Porții să fie destinat necesităților armatei. Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Ea era o nouă expresie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta și se autoriza guvernul să acționeze pentru asigurarea existenței statului român și ca la viitoarea pace ”România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca pe care evenimentele și bunăvoința pot
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a doua zi și în Senat. Printr-o moțiune votată de Parlament a fost proclamată independența. Totodată s-a decis ca tributul datorat Porții să fie destinat necesităților armatei. Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Ea era o nouă expresie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta și se autoriza guvernul să acționeze pentru asigurarea existenței statului român și ca la viitoarea pace ”România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că ceea ce este mai impresionant, este că spartanii, întradevăr robuști din punct de vedere fizic dar puțin aplecați spre activități intelectuale, nu se străduiau să numere voturile și că ratificau hotărârile luate prin "forța și violența strigătelor" pentru sau contra moțiunii 130. Același procedeu "infantil" (Aristotel) era practicat și în Sfatul bătrânilor. În același mod, majoritatea era cea care hotăra într-un grup compus din cinci efori, contrar a ceea ce se practica la Roma unde orice membru al unui colegiu putea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
451. La început regele a încercat să guverneze fără sprijinul șleahtei și să profite de disensiunile existente între Dietinele provinciale, care se manifestau de fiecare dată când era convocat Seimul. Astfel, atunci când Camera inferioară nu putea lua o decizie unică, moțiunile erau comunicate regelui, care se putea pronunța având dreptul deciziei finale, sau se solicita consultarea Senatului. De la Sigismund al II-lea August se disting în Polonia patru tipuri fundamentale de mandate ale deputaților: cu drepturi nelimitate pentru luarea deciziei; ordinul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
De la Sigismund al II-lea August se disting în Polonia patru tipuri fundamentale de mandate ale deputaților: cu drepturi nelimitate pentru luarea deciziei; ordinul expres de a obține de la rege, în Dietă, unele concesii; refuzul expres de a primi unele moțiuni, îndeosebi în problema impozitelor; instrucțiuni condiționat-limitative, derivate din tipurile doi și trei452. În Dieta de Lublin din anul 1569 regele a învins rezistența magnaților lituanieni, reunind Coroanei teritorii din Marele Ducat al Lituaniei. Apoi a proclamat Uniunea de la Lublin 453
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]