6,604 matches
-
care se amestecă tristețea, culpabilitatea, grija pentru adolescent dar și ostilitate uneori (vezi capitolul 11). În mod obiectiv, se observă o relaxare simptomatică relativă: adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte adolescentului... Această apropiere de părinți regăsită, liniștitoare la început, va deveni repede greu de suportat pentru adolescent, al cărui gest este chiar dovada dificultăților întâmpinate în dorința de a se detașa de aceștia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în termenii interacțiunilor familiale. CONSECINȚELE GESTULUI SUICIDAR Oricare ar fi gravitatea sa aparentă, gestul suicidar îi face întotdeauna să reacționeze pe cei apropiați, în primul rând pe părinți. Ideea că un tânăr adolescent a dorit să pună capăt zilelor sale mobilizează afectele, emoțiile, fantasmele și fanteziile fiecăruia. Tentativa de suicid este, de asemenea, o modalitate de a comunica care se înscrie în mod necesar într-o dinamică interactivă. Este important să înțelegem că TS conține prin ea însăși o logică proprie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor este de asemenea intolerabil; - cantitatea și calitatea investițiilor asupra terapeutului sau, în alți termeni, natura și importanța energiei pulsionale ce poate fi mobilizată în jurul transferului: dinamica succesivă a primelor convorbiri constituie un bun indiciu în legătură cu aceasta în funcție, de exemplu, de modul în care adolescentul va relua o temă abordată în cadrul convorbirilor precedente uneori într-o manieră ușor diferită, demonstrând astfel efectele unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
divanul) chiar de la începutul unei terapii cu un adolescent, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un tânăr adolescent (14-16 ani). Aceste psihoterapii de inspirație psihanalitică (PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii care promovează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cei din preajmă consideră „reale” unele situații, acestea au consecințe cât se poate de reale, chiar dacă inițial nu erau decât simple închipuiri. Având o părere bună despre posibilitățile unui subiect, chiar dacă acestea nu sunt conforme cu realitatea, individul se va mobiliza să se ridice la nivelul exigențelor pretinse. Nu realitățile contează, ci semnificațiile pe care le atribuim acestora, ceea ce credem noi despre ele... Orice așteptare deține și un caracter profetic. Dacă o simplă radiografiere a realității poate schimba în perspectivă acea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în producerea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului, dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată [subl. aut.]. Un proiect ales la întâmplare din istoria mai veche a programelor de dezvoltare comunitară pune anumite limite acestei ipoteze: Eforturile guvernamentale de a mobiliza puterea de muncă locală în dezvoltarea și reconstrucția satelor au fost însoțite de multă publicitate. „Munca voluntară a oamenilor”, shramdan, este văzută ca un instrument eficient de cooperare [...]. În satele din cadrul Proiectului de Dezvoltare, grupurile din casta superioară își asumă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitară descris în literatura anilor ’20-’50 (Bowman, 1926; Pettit, 1931; Wolf, 1949; Orcutt, 1955; Sanders, 1955; Wolf, 1955): World Learning (1999) Orcutt (1955), apud Sanders (1955) 1. Culege date despre comunitate. 2. Identifică nevoile și liderii din comunitate. 3. Mobilizează liderii și comunitatea. 4. Identifică abilitățile liderilor ce ar putea fi dezvoltate. 5. Ajută liderii și comunitatea să definească și să ierarhizeze nevoile comunitare. 6. Mediază comunicarea și negocierea unei viziuni comune asupra problemelor locale, a rezultatelor dorite și a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
social. Astfel, scopurile facilitării - așa cum sunt descrise de către World Learning - sunt similare cu cele ale organizării comunitare: rezolvarea unor probleme specifice, planificarea unor proiecte, dezvoltarea leadership-ului la nivel local, construirea unei organizații comunitare menite să reprezinte comunitatea și să o mobilizeze pentru rezolvarea problemelor prezente sau potențiale, reînvierea instituțiilor locale etc. Mecanismul prin care se urmărește atingerea acestor scopuri este, de asemenea, același: identificarea și utilizarea leadership-ului local, crearea de grupuri de inițiativă locală sau întărirea celor existente, transfer de informații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care să schimbe condițiile nesatisfăcătoare numai dacă este conștient de ele. [...] Când se inițiază un proces de organizare comunitară, prima preocupare este de a lărgi baza participării, fără a neglija organizațiile și leadership-ul existente. Scopul organizării comunitare este de a mobiliza toate forțele comunitare în jurul unor probleme comunitare specifice sau în jurul „stării de mai bine” (the betterment). [...] Consultanții comunitari trebuie să fie conștienți că rolul lor se limitează la a oferi asistență comunității în încercarea de a-și analiza problemele, a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rețea.” Acestea sunt doar o parte dintre întrebările și răspunsurile pe care le-am aflat la un prim contact cu viitorii membri ai rețelei. La prima întâlnire, cred că doar curiozitatea pentru ce-ar putea să se întâmple i-a mobilizat să participe. Unii mi-au confirmat mai târziu. A fost o întâlnire organizată cu resursele membrilor rețelei. Și-au plătit transportul, au contribuit la cheltuielile cu masa, cu foarte mult entuziasm. Nici una dintre organizațiile invitate atunci nu mai făcuse parte
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acestor criterii, atât aria specifică de intervenție (zonele rurale, în general, doar comunitățile rurale sărace ori cele afectate de restructurarea sectorului minier, doar anumite comunități rurale, preselectate, din câteva entități administrativ-teritoriale etc.), cât și actorii pe care vor să-i mobilizeze/implice în inițierea și gestionarea demersurilor de dezvoltare (autoritățile locale, organizațiile nonguvernamentale, grupurile comunitare - în parteneriat sau nu - cu capacitate managerială dovedită sau fără experiență anterioară în domeniu, cu capacitate de autofinanțare etc.), tipul de dezvoltare țintit (proiecte integrate sau
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluatorul, ce mecanisme de suport trebuie puse la dispoziția aplicanților etc.), cât, mai ales, delimitarea grupului-țintă al programului (a categoriilor de beneficiari - comunități cu resurse multiple vs comunități cu resurse limitate -, a tipurilor de resurse ce se doresc a fi mobilizate la nivel comunitar etc.). Astfel, ponderarea criteriilor utilizate în evaluare este pusă adesea în relație cu capacitatea comunității de a elabora și implementa un proiect de dezvoltare comunitară. Cerem comunității să aibă capacitatea de a formula un proiect complex din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
celor ce privesc achizițiile de bunuri și servicii -, dar și de a oferi asistență tehnică celor care răspund de managementul local al proiectului (asistență care, uneori, în practică, este nevoită să se extindă spre aspecte sociale de genul: cum să mobilizezi membrii comunității să contribuie la activitățile din proiect, cum să obții avize de la autoritățile locale etc.). Datorită anvergurii comunitare a proiectelor, supervizorii nu lucrează doar cu responsabilii locali de implementare, ci, uneori, trebuie să aibă contacte cu autorități locale și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
menționate sunt realizate de actori grupali sau individuali. În formulă minimală, este vorba despre: un lider; un grup de conducere/coordonare; un grup de executanți ai acțiunii - facilitatori, evaluatori, supervizori, lideri, executanți externi, pe bază de contract și executanți interni, mobilizați prin voluntariat; de beneficiari care pot să nu participe la acțiune, dar care pot fi semnificativi pentru mediul de desfășurare a întregii acțiuni. Aceștia din urmă contează ca grup de suport sau de opoziție, de legitimare sau delegitimarea acțiunii comunitare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
depinde, atât de condițiile pericolului evaluat de ea, cât și de variabilele individuale ale personalității, de experiența în astfel de situații (mai precis de reacțiile de acomodare pe care le-a învățat, pentru a preveni riscul și pentru a se mobiliza în astfel de condiții). „Stresul psihologic”, ca și „frustrația”, este, de obicei, rezultatul „conflictului”. Un exemplu de analiza a stresului bazat pe conceptul de conflict găsim la Grinkel și Spiegel (op. cit., p. 345). Acești arată că în timpul unei situații de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fenomene obsesive și conflicte diverse (mai ales când persoana continuă să manifeste o atitudine pozitivă față de rol, acordându-i o anumită valoare, deși rolul manifest al subiectului nu se mai bucură de o prețuire socială satisfăcătoare. Adeseori, persoana poate fi mobilizată în activitate, în același timp, de două cerințe (trebuințe, motive) incompatibile, la fel de puternice, fapt care împiedică realizarea corespunzătoare a activității respective. Acest tip de conflict între cerințele interne și cele externe, ca și cel cultural, — produs între valori umane incompatibile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se știe, prin mecanismul compensației. Dar trebuie arătat că nu întotdeauna acest mecanism este la fel de eficient: „Sursa de insecuritate psihică, sentimentul de inferioritate dă naștere unui ideal al personalității, unei ficțiuni, care inversează situația reală; pentru realizarea ei vor fi mobilizate toate resursele sufletești. Când se acționează asupra cauzelor inferiorității, compensarea este reală iar sentimentul de inferioritate dizolvat. Dar există și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
posibil, o potecă ascunsă printre porumbiști - s-au Întâlnit cu supraviețuitorii unei unități croate care se replia, Înfrântă, după ce Înfruntase cu arme ușoare blindatele inamicului. Mergeau răsfirați, la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent alcătuitei armate naționale croate: chipuri acoperite de sudoare, guri deschise, ochi rătăciți de oboseală, arme ce atârnau de curele ori erau târâte prin țărână. Alergaseră patru kilometri cu tancurile dușmane pe urmele lor, și, sub soarele care calcina
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
definind contururile, de astă dată frecând direct cu arătătorul și degetul mijlociu. Abia atunci a dat din nou atenție spuselor lui Markovic. — Era la Începutul războiului, povestea croatul. Mă refer al al meu, desigur. La războiul meu. Înainte de Vukovar. Eram mobilizat de o săptămână, când ne-au ordonat să curățăm de civili sârbi Împrejurimile Vinkovciului. Foloseam același sistem ca și ei: ajungeai la o casă, scoteai toată lumea afară, deschideai robinetul de gaz din bucătărie, aruncai o grenadă și treceai la casa
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de sensul ei inițial prin abuzuri și excese. Tot ceea ce înseamnă „veghea”, cu virtuțile ei liniștitoare, câtuși de puțin agresive, capătă acum o intensitate sporită și chiar periculoasă, căci supravegherea nu se mai mulțumește să ofere doar protecție, ci își mobilizează resursele în numele unui atac temut ori al unei eventuale subversiuni ce trebuie prevenită. Supravegherea se exercită în raport cu o posibilă încălcare a Legii impuse sau cu o amenințare pe care, în mod legitim sau nu, puterea vrea să o preîntâmpine. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
parcurs, insistând asupra ticăloșiei care se ascunde în spatele unor cârpeli de reputație botezate cu nerușinare „reconcilieri”. Ele invită spectatorul suprainformat, care a asistat la o supraveghere amputată de forța ei destabilizatoare, să devină conștient de resursele defensive pe care le mobilizează familia burgheză. Ghinionista întâmplare ar fi putut să o distrugă, dar nu, ea neagă cu îndârjire că s-ar fi petrecut ceva necuviincios, contestă ceea ce supravegherea improvizată lasă să se presupună sau chiar susține că a descoperit. Deviza ei, refractară
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lupta de eliberare a Europei, asumate ca obiective de Uniunea Sovietică, le exercită În acești ani de după 1945. Departe de a fi doar o pasiune sovietică, comunismul devine În acestă epocă o pasiune europeană, cu o capacitate spectaculoasă de a mobiliza energii și de a modela agenda publică. Așa cum a probat analiza lui François Furet, opoziția față de deriva totalitară este asimilată, În Europa de Est, dar și În cea Occidentală, cu un simptom al „reacționarismului”, Încadrabil În familia intelectuală a fascismului Învins În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etc. Stabilirea DO se făcea la nivel regional cu avizul unei Comisii Centrale. Părăsirea DO și a locului de muncă se pedepsea cu trei-cinci ani Închisoare. În batalioanele de muncă, organizate „acolo unde statul va avea necesități”, urmau a fi mobilizați pentru muncă, sub pază, bărbații apți de muncă fără ocupație precisă, permanentă, care cel puțin șase luni pe an nu muncesc, misiții, micii speculanți, meseriașii fără autorizație, cei ce trăiesc din vânzarea obiectelor personale și nu sunt Încadrați În muncă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În comparație cu Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1929, care cerea lichidarea culacilor, Plenara comuniștilor români stabilea ca obiectiv imediat „Îngrădirea” chiaburilor, ca apoi să se treacă la politica de „desființare completă a exploatării chiaburești la sate, mobilizând În această luptă Întreaga țărănime muncitoare, când condițiile vor fi pregătite”20. Visul urât al țărănimii române Începea să devină realitate. Rezoluția CC al PCR din acea zi s-a dovedit „textul de bază În problema colectivizării, (ă) cea mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]