4,567 matches
-
1865. Expresie a crizei politice la care se ajunsese poate fi considerată și corespondența trimisă din București pentru Mémorial diplomatique, la 8 ianuarie, în care autorul anonim considera că responsabili morali ai loviturii de stat de la 2 mai 1864 erau moldovenii, și nu o anume grupare politică 196. Unul dintre cei care simțea în mod direct consecințele tensiunii acumulate din Parlament era chiar unchiul domnitorului Cuza, Grigore Cuza care fusese tratat cu o profundă lipsă de respect de către primul ministru și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
marea vizibilitate politică pe care o căpătase primul ministru, bănuit printre altele chiar de Cuza pentru faptul că ar intenționa să devină el însuși domnitor. O asemenea suspiciune nu se întemeia pe nici o declarație sau acțiune politică săvârșită de liberalul moldovean. Patru zile mai târziu, Cuza primea la fel de senin demisiile a doi oameni care-i fuseseră devotați până atunci, și anume Ion Emanoil Florescu și generalul Savel Manu199. Criza guvernamentală, pentru că despre asta era vorba în acel moment, căpăta forme tot
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
el era observatorul atent a cărui consemnare am invocat-o, era repetarea de către cei care contribuiseră la îndepărtarea lui Cuza a tuturor acțiunilor incrimate și reproșate de atâtea ori domnitorului Unirii, afectând și ei în felul acesta, în opinia liberalului moldovean, regimul constituțional din România 219. Capitolul II Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 nu a însemnat abandonarea ideii prințului străin. Ea apărea în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
luni, alături de alți membri ai ierarhiei clericale, își exprima admirația față de Al.I. Cuza318. Publicarea unor asemenea informații în presa epocii contribuia cu siguranță la inducerea în rândul populației a unei stări de liniște, mai ales că zvonuri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 319. Din dorința de a arăta existența unei susțineri a opiniei publice europene față de actul de la 11 februarie, Monitorul Oficial și Românul publicau pe larg extrase din presa europeană. O caracteristică a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
doresc unirea, ziare precum Gazeta de Moscova, Jurnal de Petersburg provocau îngrijorare la București 365. Coincidență sau nu, Rusia, prin vicecancelarul Gorceakoff, își exprima într-o discuție cu Talleyrand, ambasadorul francez la St. Petersburg, "grija" față de crearea tuturor condițiilor pentru ca moldovenii să poată să-și exprime opțiunea în favoarea menținerii sau desfacerii Unirii Principatelor. Dorind să înlăture eventualele suspiciuni provocate de temerile sale, privind anumite presiuni ce s-ar putea face în Moldova, diplomatul rus arăta că, deși nu credea în forța
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
precauțiile lor erau binevenite se dovedea în săptămânile ce au precedat plebiscitul privind alegerea lui Carol de Hohenzollern drept șef al statului român. Pentru guvernul de la București părea greu de înțeles cum, în ciuda eforturilor depuse pentru a-i convinge pe moldoveni în special că nu Unirea, ci proasta administrare a țării afectase întregul teritoriu și nu doar "partea de dincolo de Milcov", existau destui lideri politici din Moldova care discutau, cu prilejul mai multor întruniri desfășurate acum, despre posibilitatea revenirii la situația
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de Mihail Kogălniceanu în realizarea loviturii de stat452. Aceasta era de fapt și esența mesajului transmis de către un anonim pentru Mémorial Diplomatique, la începutul lui ianuarie 1865453. Deși păreau cei mai câștigați în urma loviturii de stat de la 2 mai 1864, moldovenii acumulaseră, la rândul lor, destule nemulțumiri față de politica despăgubirilor agricole introdusă de Cuza. Fără a avea vreo reținere, ei și le exprimau explicit, prin intermediul prefectului de Iași, Nicolae Catargi, care-și anunța fără întârziere șeful ierarhic despre efortul pe care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
față de un lider politic sau altul. Încă de la începutul existenței sale, noul regim trata cu toată atenția mesajele primite din Moldova în general, din Iași în mod special. Îngrijorarea era oarecum explicabilă: destule zvonuri ulterioare abdicării acreditau ideea potrivit căreia moldovenii îl așteptau pe fostul șef al statului la graniță pentru a-l alege domn al Moldovei 458. Solicitarea formulată de prefect către primarul și consilierii locali din Iași pentru a participa împreună cu el la ceremoniile organizate la Mitropolie în vederea exprimării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
trebuiau să contribuie la negarea ideii potrivit căreia înlăturarea fostului domn se realizase din voința unui grup restrâns de oameni politici bucureșteni. Prin astfel de mesaje, se spera în instaurarea unei stări de calm, mai ales că știri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 462. Necesitatea luării unor decizii rapide era subliniată și de oameni politici precum Titu Maiorescu, preocupat atunci mai mult de cariera universitară, dar atent totuși la ce se întâmpla și în viața
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prinț străin, ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să aducă pe tronul străluciților domni români ortodoxi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anterioare actului de la 24 ianuarie 1859 să declanșeze pe 3 aprilie acțiunea separatistă. Plasarea în fruntea mișcării a unui cunoscut pretendent la tronul Moldovei, în persoana lui N. Rosetti-Rosnovanu486, abătea atenția de la existența unei stări reale de nemulțumire în rândul moldovenilor față de centralizarea, considerată excesivă, promovată de Al.I. Cuza, accentul analizelor făcute asupra întregii acțiuni căzând pe caracterul antiguvernamental al mișcării și pe faptul că unii dintre cei implicați se făcuseră deja cunoscuți ca susținători ai alegerii unui domnitor român
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
populația săracă, înclinată să considere că deteriorarea vieții sale se datora în primul rând Unirii Principatelor 498. Presa românească, în ansamblul ei, venea și ea în sprijinul afirmației noastre prin mai multe articole ce cuprindeau recunoașteri ale sacrificiilor făcute de moldoveni în general și de ieșeni în special în perioada ultimilor ani. În aceste condiții, manifestarea nemulțumirilor era oarecum logică, în ciuda promisiunilor guvernului de la București privind rezolvarea rapidă a cererilor formulate de Adunările elective 499. Comitetul electoral de la Iași primea în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tip era generată, printre altele, și de unele informații venite din Moldova. Se anunța o revitalizare a mișcării separatiste, ilustrată și prin apariția unei broșuri ce pretindea că Unirea și principele străin nu se bucurau de prea mulți partizani printre moldoveni 526. Cunoscând doleanțele acestui curent, dar și din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca pe 13 noiembrie 1866, în timpul audienței oferite de Carol I, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
remarce primirea bună de care avuseseră parte, el și soția sa, în timpul călătoriei întreprinse în primavara lui 1871 la Iași, dar și în restul Moldovei, chiar dacă anumite manifestări izolate de separatism nu dispăruseră cu totul 542. Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de la Paris din 1856 făcea trimitere la deplina libertate a cultelor și a legislației, insistențele contelui Walewschi, reprezentantul Franței, la binecunoscuta reuniune internațională desfășurată la Paris se concretizau în formula finală a articolului 46 al Convenției din 19 august 1858: "Moldovenii și valahii de toate riturile creștine vor beneficia în chip egal de drepturile politice. Beneficiile acestor drepturi vor putea fi extinse la celelelate culte prin dispoziții legislative"577. Chiar dacă prevederile amintite nu erau luate prea curând în considerare de către clasa
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
printr-un discurs rostit în cadrul legislativului în timpul căruia problema evreiască era ridicată la rangul de problemă existențială pentru Moldova. "Vă spun, domnilor, că nu este nici o chestiune mai mare pentru Moldova decât în chestiunea israeliților."586 Argumentele aduse de liberalul moldovean se reduceau la invocarea unei piese de teatru cunoscute în epocă, scrisă de Vasile Alecsandri, Lipitorile satelor, prezentată ca fiind una inspirată din realitate. Dat fiind climatul existent, votarea în martie 1864 de către Camera Deputaților a legii comunale care permitea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Nu e o chestie de fanatism și intoleranță, ci de cotropire, de invazie de străinii împilatori fie de orice gintă, mulți din așa-zișii evrei au fost împotriva constituției de la 1848, făcând cauză comună cu reacționarii. Astfel peste curând pământurile moldovenilor vor fi ale jidanilor, funcțiile publice ale lor, ei vor influența în alegeri pentru că vor avea votul direct, jidanii sunt deja azi împilatorii de azi în Moldova."630 Și totuși existau și excepții. Deputați moldoveni precum Ion Strat, M.C. Epureanu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
categorice la adresa evreilor venea, la sfârșitul anului 1866, de la Iași prin intermediul unui document emis la 7 noiembrie 1866 în care se anunța decizia unui grup politic nedifinit foarte bine ideologic de a realiza "stăvilirea jidanilor în marginile dorite de toți moldovenii spre a nu mai fi creștinii înădușiți de neamul jidovesc"641. Unul dintre puținii oameni politici care dorea în aceeași perioadă mai multe lămuriri cu privire la problema evreiască era Titu Maiorescu. El era cel care cerea la 28 septembrie "Comitetului Central
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
liberalilor europeni, era nevoie de multă prudență în declarațiile și atitudinile lor politice de acum666. Pentru cei din jurul ziarului patronat de C.A. Rosetti o miză la fel de importantă era, pe 12 februarie 1866, aceea de a arăta tuturor că și moldovenii, deși fuseseră mai apropiați de fostul domnitor, înțelegeau pericolul pe care îl reprezenta în viziunea celor dintâi păstrarea la tron a lui Al.I. Cuza. Pentru liberali, tot ce se întâmpla în zilele ce au urmat abdicării lui Cuza avea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
actul din 11 februarie 1866 ca expresie a voinței doar a unui grup de oameni politici din București să fie unul restrâns. Ziarul liberalilor, Românul, remarca cu o reală satisfacție încă din 12 februarie faptul că existau chiar și printre moldoveni destui oameni care înțelegeau că menținerea domniei lui Cuza însemna existența unui pericol pentru întreaga țară, îndepărtarea celui ales la 24 ianuarie ca domn fiind singura soluție din acel moment. O asemenea situație nu era una care să reprezinte o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Vasile Borescu arăta că, atâta timp cât Constituția subliniase cazurile în care cineva nu mai avea capacitate electorală, iar Kogălnicenau nu era în nici una din acele situații, nu avea rost să se vorbească despre o invalidare a mandatului de deputat al liberalului moldovean 734. Dorind să găsească o motivație prin care să-i oprească pe deputații majorității să comită un nou gest nedrept împotriva fostului sfetnic al lui Cuza, Vasile Boerescu le arăta celor prezenți că, aprobând excluderea lui Kogălniceanu, exista posibilitatea de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aparținînd grupării liberalilor radicali, Brătianu era la fel de interesat de problemele existente în țară și după alegeri, una dintre ele fiind situația din Moldova. Motive erau suficiente: revitalizarea mișcării separatiste ilustrată prin apariția unei broșuri în care se susținea faptul că moldovenii nu doresc nici unirea, nici principe străin și chiar o anumită izolare resimțită de unii dintre oamenii politici "de dincoace de Milcov", ce reclamau centralizarea excesivă din timpul lui Cuza748. Cunoscând doleanțele reprezentanților acestui curent, dar și din dorința de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914. Vitcu, Dumitru, Ivănescu, Dumitru, Turliuc, Cătălin, Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918", Iași, Editura Junimea, 2006. Vîrtosu, Emil, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2, București, Editura Academiei, 1965. Vlad, Lauențiu, Conservatorismul românesc, concepte, idei, programe, București, Editura Nemira, 2006. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și Problema evreiască. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ziarul Steaua Dunării din Bruxelles, precizând că această publicație aducea numeroase servicii românilor din străinătate care treceau prin serioase lipsuri bănești. Kogălniceanu ruga pe adresantul apelului său să adune fonduri prin strângerea cotizațiilor adevăraților patrioți din ținutul Neamț. Obiectivul revoluționarului moldovean era ca, având bani strânși și din alte ținuturi, să se poată asigura apariția publicației amintite până când Congresul din Paris va hotărî definitiv care va fi organizarea internă a României. Cf. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, p. 79. 61 Ioan
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
al XIX-lea. Vezi Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, p. 352. 229 Vlad Georgescu, op. cit., p. 156. 230 Emil Vîrtosu, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2, București, Editura Academiei, 1965, pp. 411-420. 231 Vlad Georgescu, op. cit, p. 156. 232 Sorin Liviu Damian, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000, p. 28. Alexandru Sturdza, consulul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]