2,772 matches
-
pedepsească pe acest <păcătos (...) care ne răpește fără rușine bunurile noastre...> Multă vreme au circulat felurite povestiri și legende în legătură cu atitudinea lui Cuza față de călugări. În mai toate, domnul este arătat ca un om drept, revoltat de dezmățul și abuzurile monahilor, constatate și personal, pe când umbla deghizat pe la mănăstiri, ca om sărac, cerând adăpost și hrană. Peste tot sărmanul, sub al cărui veșmânt se ascundea domnitorul, era întâmpinat cu ostilitate, alungat, în cel mai bun caz tratat cu indiferență și dispreț
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
era o sumă frumușică, profesore! ― Sunt curios cui o fi vrut să lase episcopul prin testament această “neînsemnată” sumă?. ― Cine știe, fiule? O fi având și el... moștenitori. Mai știi pe ce cărări l-o fi purtat valurile vieții de monah? Dar să mergem mai departe. “Mai știu eu pe unul care a călcat peste pragul pravilei” - mi-a șoptit gândul de veghe. “Ține-ți gura, mehenghi înrăit ce ești!” - i-am tăiat eu cheful de vorbă. Bătrânul a băgat de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-am dus — păgâni grăbiți — spre Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trăi măreția și binefacerea; numai în anumite momente crâncene ale durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ne o spune personal în „P reotul-parohʺ (15 octombrie 1990) când, mărturisind că publicația „Cuvânt și Sufletʺ lupta „nesubvenționată de nici un for , nu mai de cititoriʺ, conchidea: „să nu uite nici cel mai izolat preot paroh, nici cel mai pustnicit monah că are un prieten devotat în această revistă de religie a culturii și de cultură în religi e, i mpusă de jos în sus, adică de la parohie și protopopie spre ierarh iʺ. Cele de mai sus le am scris și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mănăstirii Sfântul Atanasie, despre începuturile căreia vorbește Nicolae Iorga în niște note de călătorie de prin 1907. El spune că o mână de călugări a ridicat aici în Codrii Iașilor un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod o reface și își pune pisania scrisă pe grecește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de o danie făcută la 5 mai 1575 (7083) către mănăstirea Sfântul Sava de la Ierusalim. Și cine-i cel care nu face o danie unei mănăstiri din Iași și face uneia din Ierusalim, vere? “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia... pentru sufletul meu și al părinților mei,... am dat și am miluit (cu)... patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul lor,... sfintei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat și am miluit (cu)... patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul lor,... sfintei mănăstiri numită Sfîntul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie... seara parastas cu colivă și la trapeză mîncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mîncare și băutură”. Așa “guleai” mai zic și eu, vere. Să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
diacon la această biserică. A făcut-o puțină vreme însă: 23 aprilie - 26 octombrie 1865 și la cererea starețului de la Golia - Isaia Vicol - s-a mutat la această mănăstire. Avea nevastă tânără și frumoasă doar... Trebuie să admiți, dragule, că monahii sunt și ei oameni... Dar să nu ne luăm cu vorba și să facem pași spre ținta drumției noastre de astăzi. Atunci să lunecăm ușor pe ulița Pantelimonului. Nu înainte de a arunca o privire Sinagogii Mari, care a fost edificată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era atunci și o fetească roșă, care acum nu se mai află că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tortură. N-a vrut s-o facă "pentru strălucirea poporului român". Cum să fi recunoscut că iubiții lui români l-au bătut și l-au scuipat? Nicu Steinhardt s-a convertit la ortodoxie în celulă și s-a stins ca monah de Rohia, în pofida cristofobilor. O, Steinhardt e un evreu atît de român! Așa e. Și Caragiale e un grec atît de român. Și Cerna e un bulgar atît de român. O spun limpede: scriitorii evrei ca Blecher, ca Fundoianu, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera sa, în care tratează despre lupta monahilor pentru desăvârșire spirituală. Cea de-a treia lucrare, Despre încarnarea Domnului, în 7 cărți, are drept conținut combaterea nestorianismului. Sf. Ioan Casian este un exponent însemnat al literaturii patristice din secolul al V-lea. Prin opera sa, el reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării, episcopia fiind înzestrată cu un apartat bisericesc numeros. Încă de la sfârșitul secolului al IV-lea, în Scythia Minor, era atestată viața monastică, în mediul acesta s-au afirmat o serie de personalități: Ioan Cassian (360-435), Dionisie Exiguu (470-527), Leonțiu Monahul (†543), Ioan Maxențiu (sec. VI). Monahii din Scythia Minor erau elemente incomode pentru autoritățile ecleziastice și civile, prin rigorismul lor dogmatic, ei au sfidat puterea episcopilor. Astfel, ei au susținut formula teophasită: unul din Sfânta Treime s-a întrupat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apartat bisericesc numeros. Încă de la sfârșitul secolului al IV-lea, în Scythia Minor, era atestată viața monastică, în mediul acesta s-au afirmat o serie de personalități: Ioan Cassian (360-435), Dionisie Exiguu (470-527), Leonțiu Monahul (†543), Ioan Maxențiu (sec. VI). Monahii din Scythia Minor erau elemente incomode pentru autoritățile ecleziastice și civile, prin rigorismul lor dogmatic, ei au sfidat puterea episcopilor. Astfel, ei au susținut formula teophasită: unul din Sfânta Treime s-a întrupat pentru noi "fără a fi antiortodoxă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și timocianii din Timoc (sudul Dunării). Odată cu începutul secolului al IX-lea, cronicile bizantine vorbesc de "Bulgaria din nordul Dunării" sau de "Bulgaria de dincolo de Dunăre". O serie de scriitori bizantini care descriu evenimentele din secolul al IX-lea, George Monahul, Simion Magister și Leon Grammaticus, relatează despre năvălirea bulgarilor în Tracia și ocuparea Adrianopolului. În această împrejurare, 40.000 de locuitori din zonă sunt luați și colonizați (deportați) de Krum în Bulgaria de dincolo de Dunăre-pe malul stâng (nordic) după un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a doua jumătate a secolului al X-lea, ducele (principele) Gyula mergea la Constantinopol, unde se boteza în ritul bisericii răsăritene și, la înapoiere, aducea cu sine ca episcop al ungurilor pe călugărul Ierotei, apoi se înființa o mănăstire cu monahi aduși de la Bizanț. Însă, în ciuda acestei creștinări inițiale, adevărata convertire (creștinare), durabilă și masivă, de sus până jos, s-a făcut sub tutela bisericii romane și a papalității. Această a doua (marea) creștinare este opera primului rege, Ștefan cel Sfânt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai multe aparaturi” și care nu funcționa din cauză că „productul ei nu acoperă cheltuielile funcționării”. M. Kogălniceanu s-a oferit să cumpere mașinile acestei fabrici „care de mai mulți ani nu lucrează”. El și-a luat obligația să confecționeze îmbrăcămintea necesară monahilor la un preț cu 21/2 lei mai redus decât prețul de cost curent. La 22 ianuarie 1860, Dimitrie Pelin, reprezentantul lui M. Kogălniceanu, a cumpărat mașinile fabricii cu 200 galbeni. În statistica din 1861, instalația mecanică de la mănăstirea Neamț
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dimpotrivă! Viața lor era tot ce poate fi mai ne-educativ pe lume. Deși Pîcă avea o prestanță nativă, un păr alb, lins, curat, demonstra o sobrietate derutantă, care te trimitea la efigiile sacerdoților din Sadoveanu și nu la bețivanii monahi ai prozelor lui Damian Stănoiu! Ei bine, în esență, castul Pîcă era un machitor de primă clasă, care de la un număr de sticle încolo (nu folosea paharul, fiind jenant de neîncăpător!) devenea imprevizibil. Lîngă el, marele grafician Pucă, cu părul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aici e vorba de epoci foarte îndepărtate! Să nu mi se spună mie că în regatul nostru, chiar dacă în locuri depărtate, există încă atâta mizerie și atâta strâmtorare. Povești, povești în contra puterii, firește puse în circulație meșteșugit, dacă și un monah cult ca dvs. le dă crezare. Tommaso se întoarse spre namila aceea de om cu ochii arzători; dacă n-ar fi fost oaspete în casa acelor domni atât de prietenoși și înțelegători, poate că ar fi luat una din mese
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
coincidențe, invenții, depoziții precise și irefutabile ce erau neîndoielnic fructul propriilor confesiuni. Nu mai era nimic de făcut, s-a convins definitiv atunci când a văzut apărând un consătean pe banca martorilor. Scipione Prestinace, ce ai de spus în favoarea sau împotriva monahului Tommaso Campanella? De câte ori l-am întâlnit, a încercat mereu să mă convingă că Dumnezeu nu locuiește în cer, ci pe pământ. Pentru a-l vedea, spunea, e de-ajuns să te-așezi pe un parapet și să te uiți spre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și vă suge sângele. Frumoase sunt cuvintele tale, dar nimeni dintre noi nu știe să citească sau să scrie. Am să mă întorc să vă vorbesc, ceva tot vom face, între timp vorbește cu ceilalți. S-avem încredere într-un monah. Nu ești de partea celor bogați? La Squillace Episcopul l-a pus să-și recunoască vina în public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
învinuit, i-au reproșat că crescuse un sălbatic, că i-a îngăduit să se înhăiteze cu fitecine atât înainte de a intra în mânăstire, cât și după aia și că atunci când deja era un tânăr format și se întorcea acasă ca monah, el îi îngăduise să se întâlnească cu pușcăriași și hoți, cu proxeneți și chiar cu asasini. Încurcat, neștiind unde să-și țină mâinile uriașe, Geronimo răspundea judecătorilor cu demnitate, fără să se intimideze: Fiul meu a făcut ceea ce a dorit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]