5,593 matches
-
cu declarațiunea făcută la intrarea în luptă, grea în fine prin modul de-a armoniza o anexiune de teritoriu pe care de aproape 500 de ani am pierdut-o către turci cu întreaga noastră manieră de-a privi lucrurile, cu moralitatea noastră politică, cu sentimentul nostru de dreptate. Să nu se uite un lucru. Tratatul de Berlin însemnează într-adevăr o înțelegere între toate puterile cele mari, dar acea înțelegere e numai formală. Sub forma netedă a articolelor așezate pe o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
detaliu. În orice caz n-ar fi o cestiune de dominare ci de conviețuire, căci nu e vorba de cucerire, ci de uniune. Această atitudine credem că ar fi pe deplin corectă. Ar fi corectă din punctul de vedere al moralității politice, ar fi conformă cu maniera de a vedea [a] unui popor care, fiind însuși în mare parte apăsat și supus sub popoare străine, nu voiește a face și el cea ce dorește să nu i se facă. Apoi ni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de justiție asupra acestei deplorabile și penibile stări de lucruri. Sîntem încredințați că d-sa se va gândi serios la mijloacele de vindecare, căci, atunci când justiția nu-si face datoria, nu esistă justiție în țară, prin urmare nu esistă nici moralitate, nici progres real. [12 septembrie 1878] CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC... Societatea Academică e-n ajunul de-a conferi premiul Năsturel de 4000 franci pentru cea mai bună carte tipărită în cursul anului acestuia. Auzim - ceea ce se și putea presupune - cumcă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
92 bani (25 capeici) nu fac la un loc 3 franci 70 bani; în fine moneta de 5 capeici (3/4: rublă) nu e trecută în decretul domnesc, deci nu e cotată defel. Într-adevîr imputabilă din punctul de vedere al moralității politice este participarea visteriei la specula asupra scăderii rublelor; scădere pe care cercurile oficiale o știau de mai nainte, iar publicul nu. Din momentul în care se vorbise despre scădere în Consiliul de Miniștri visteria trebuia să-și păstreze rublele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce coprind dosarele Ministerului de Interne și ale prefecturelor, ce a ordonat să se facă d. Mihălescu și ce s-a făcut. Fie "Romînul" liniștit, deoarece după cele ce știm că trebuiau să se constate, îl putem în credința că moralitatea publică în curând va fi satisfăcută. Iar cât pentru d. Moldoveanu, d-sa e un om destul de inteligent spre a nu fi început fără de a fi convins de reușită, și "Romînul" insultă magistratura când vine să-i spună ce este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari au numit convenția cu Austria cadavrul sângerând al României aruncat la picioarele contelui Andrassy, și cari a doua zi, ajungând miniștri, nu numai au promulgat și iscălit convenția, dar s-au și umplut de cordoane austriace. Iată exemplele de moralitate publică ce le dă tinerimea liberală. * Până la publicarea darii de seamă stenografice a discursului d-lui Lascar Catargiu, foarte însemnat prin atitudine și cuprins, dăm deocamdată în șirurile următoare un estras al acelui discurs. [10 iunie 1879] {EminescuOpX 271} ["OCUPAȚI
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se cere admiterea la domiciliu, taxele de înregistrare sânt reduse la 1 franc și oricine a rezidat 3 ani în colonie e în drept de-a obține, fără dificultăți și cheltuieli, naturalizați unea, cu singura condiție de a-și justifica moralitatea. Aplicarea continuă și rațională a acestei legislațiuni liberale este acea care trebuie să discompuie rînduri-rînduri clasa izraeliților indigeni și să confunde elementele ei în marea unitate franceză, pe când naturalizația în masă nu țintește la alta decât de-a perpetua distincțiunile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nobiling, cum erau acum câteva luni, astăzi sânt buni de pus pe ranele țării. Și apoi, daca nu ni s-a arătat și nu ni s-a spus toate acestea, pe cum era de cuviință a se face în interesul moralității publice, ce are drept să crează publicul, ce avem drept să zicem noi? Deaminteri ce însemnează, în lipsa arătărilor și explicărilor ce ar fi trebuit să ni se dea, focul și para "Presei", cari de aproape zece zile nu se pot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de strategie semantică: extensionalizarea diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor. Atunci când nu există un consens cu privire la sensul unor cuvinte ca valoare, moralitate sau echitate, se valorizează această ambiguitate pentru impunerea unui punct de vedere sau anularea altuia. Impunerea intensiunii "apare când vorbitorul pretinde că intensiunea folosită de el este singura corectă"107, în condițiile în care se pot identifica mai multe accepțiuni
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al discursului didactic l-a constituit morala religioasă. Întregul sistem de cunoștințe vehiculat prin intermediul cărților școlare orbita în jurul axei centrale a religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că, odată cu etatizarea învățământului inițiat de Curtea de la Viena începând cu Maria Tereza, abecedarele și cărțile de lectură promovau o "pedagogie a supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a iubi pe concetățenii săi și de a le face tot binele" (p. 39). Pe de o parte, acest devotament pentru patrie și binele public prin sacrificarea binelui individual, este admirabil; pe de altă parte, însă, Aaron dezavuează deficitul de moralitate creștină al patriotismului de acest tip. În schimb, nici "virtutea omenească" a creștinismului, care dictează imperativul moral de a-i iubi pe toți oamenii, indiferent de apartenența națională, ca pe frații tăi și fiii unui aceluiași Dumnezeu, nu este tocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă de creștinism], își va iubi și patria și nația sa, deși nu cu chipul acela esclusiv ca cetățenii vechi" (p. 40). Patriotismul, etalând o virtute civică temperată de moralitatea legii creștine, devine astfel echivalentul unei "religii civile", ale cărei "dogme privesc morala, precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație rousseauiană) este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din plin conversia înspre naționalism: "individul [trebuie considerat] ca făcând parte dintr-o națiune determinată, dintr-un tot cu care și el se confundă" (I.P. Eliade, 1874, p. 74 cf. Murgescu, 1999, p. 79). Instructivă în ilustrarea acestei evoluții dinspre moralitatea creștină înspre etica națională este pledoaria pasionantă făcută de Spiru Haret (1907) pentru crearea "Școlii Naționaliste", un proiect care se va desăvârși prin elaborarea unei "Pedagogii Naționale". În laboratorul uman al instituției școlii, crearea sinelui național a dobândit prioritate în fața
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere profesorale" de "sacerdoți culturali" (Michailescu, 1888, pp. 158, 157). Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cauzele finale sau scopurile naturale în tabloul științific al lumii moderne, care a repudiat teleologia și care a dat o explicație mecanicistă fenomenelor care sugerează existența unui scop în natură". Într-un alt sens, încercarea de a întemeia o anumită moralitate, fie ea și politică, pe cerințele naturii umane, se dovedește incompatibilă cu diversitatea care intervine în cazul fiecărui individ în parte. După cum arată teoreticianul politic Bernard Williams, a intervenit un anumit grad de evoluție în ceea ce privește selecția caracteristicilor umane fundamentale, astfel încât
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
autori care vorbesc, în contemporaneitate, despre o orientare postliberală. Este vorba, spre exemplu, despre un teoretician precum Joseph Raz, cel care, în cartea sa the Morality of Freedom (1986), susține că "nici libertatea, nici egalitatea nu constituie valorile fundamentale ale moralității politice liberale, al cărei interes central ar fi promovarea formelor de viață care rezultă din activitatea agenților autonomi". De asemenea, pe linia de argumentare a curentului postliberal se situează și Richard Rorty, gânditor care, în cartea sa, intitulată Contingență, ironie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și încovoiați, tot astfel cultură și arta care împodobesc omenirea, ca și cea mai frumoasă ordine socială, sunt roadele insociabilității 159. În general, se vede în acest agonism existențial al subiectului o atitudine de egoism. Prin înclinația lui înnăscuta spre moralitate, crede însă Kant în ton cu spiritul Secolului Luminilor (al carui model de artist este susținut de ideea de umanitate), poetul rămâne, totuși, măi ferit de aceste "impulsuri de ambiție și egocentrism". Mai mult decât atât, creația lui exercita o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
putea fi mai absurde decât sunt. — Ce concluzie vreți să trageți din asta? — Mă întreb dacă nu procedați cu prea multă superficialitate și dacă n-ar trebui să deschideți bine ochii mai înainte. Poate că Varvara Ardalionovna are dreptate. — Ah, moralitatea! Că încă sunt copil știu și eu, îl întrerupse Ganea cu aprindere. O dovadă o reprezintă chiar discuția pe care am început-o cu dumneavoastră. Eu, prințe, nu mă cufund din calcul în această bulboană, continuă el, dându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l dea afară: nu ar fi ieșit nici în ruptul capului. Keller părea pregătit să vorbească foarte mult și dezlânat, însă aproape de la primele cuvinte sări la concluzie și declară că și-a pierdut până într-atâta „orice umbră de moralitate“ (numai și numai din lipsa de credință față de Atotputernicul), încât a ajuns chiar să fure. „Dacă vă puteți imagina!“ — Ascultă, Keller, în locul dumitale mi-aș zice că-i mai bine să nu mărturisesc așa ceva fără a avea motive serioase, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la viața mea, care ar putea să-i fie folositoare aproapelui meu ș.a.m.d.; atunci morala ar putea să-mi reproșeze, în virtutea vechii rutine, că am hotărât, fără să cer voie, ce să fac cu viața mea; de fapt moralitatea poate să mă acuze de ce vrea ea. Dar acum, acum, când deja mi s-a adus la cunoștință momentul când sentința va fi dusă la îndeplinire! Care morală are nevoie, și de ultimul horcăit prin care îți dai cel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
curaj, nu a vrut să înțeleagă situația! O, știu doar cât de mult ar fi dorit prințul și toți ceilalți să mă împingă până acolo, încât până și eu, în locul acestor discursuri «perfide și răutăcioase», din bună-cuviință și pentru triumful moralității, să cânt celebra și clasica strofă a lui Millevoix 57: O, puissent voir votre beauté sacrée Tant d’amis, sourds à mes adieux Qu’ils meurent pleins de jours, que leur mort soit pleurée, Qu’un ami leur ferme les
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
va avea, căci multe concluzii poți trage după fizionomia unui om, mult stimate prinț, mai ales a unui asemenea om! Ah, prințe! Deși necazul mi-e mare, nici măcar acum nu pot să nu mă gândesc la el și la corijarea moralității lui. Am o foarte mare rugăminte la dumneavoastră, mult stimate prințe, recunosc chiar că, propriu-zis, pentru asta am și venit: îi cunoașteți familia și chiar ați locuit la ei, așa că, preablândule prinț, dacă v-ați hotărî să mă sprijiniți, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
n-a produs deja, pe cari presa independentă le-a semnalat? Și n-ar fi nimic daca efectele ei s-ar mărgini la câteva individualități fără greutate și fără valoare. Răul cel mare și simțitor este că atinge inima țării, moralitatea publică. [4 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 18} ȘCOALA NORMALĂ SUPERIOARĂ SECȚIA BUCUREȘTI [1] "Monitorul oficial" din ultima zi a anului trecut dă rezumatul celor petrecute la 18 decemvrie cu ocaziunea inaugurărei acestei școli și cuprinde discursul-program rostit de maiestrul de conferințe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin care el este gratificat d' a putea mânca din pomul cunoștinței. "Cuget deci sunt ", a zis Descartes. Să ne deprindem dar a cugeta mai mult decât a vorbi și vom fi. Apoi urmează cinci coloane de meditațiuni politice asupra moralității și capacității partidului liberal. Ce are - a face lipsa de cugetare serioasă și necurmată cu teza lui Descartes, care e tocmai îndreptată contra scepticismului, contra escesului cugetării? În adevăr în Meditationes de prima philosophia (Paris, 1641) Descartes zice: Ne putem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cerc vițios care sugrumă o țară întreagă? Este timpul, cel puțin acuma în urma retragerii astfel motivate a d-lui I. Brătianu, ca M. S. Regele să-și aducă aminte de prerogativele sale constituționale și să uzeze de dânsele în interesul moralității publice, în interesul conservării statului și al tronului M. Sale! [19 aprilie 1881] BISMARCK CA SOCIALIST Sub acest titlu "Allgemeine Zeitung" aduce un articol lung asupra unei cestiuni din cele mai arzătoare pentru toate statele: cestiunea socială. Reproducem aci numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]