2,875 matches
-
guvernului, le-am publicat în ziarul Opinia din Iași, din redacția căruia făceam parte și care era unul din oficioasele guvernului. Articolele au apărut în numerele din 5 și 15 Ianuarie 1913. Primul poartă titlul "Punctul negru" și are ca motto cuvintele acestea înțelepte, spuse cândva de regele Carol I: "toate cesiunile de teritorii sunt dureroase pentru că sunt în același timp și cesiuni de suflete". Al doilea e intitulat "Jertfa zădarnică". Ele au apărut nu numai pe prima pagină a ziarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că cei din jeepul roșu ar fi putut avea un accident ! în plin câmp...). Alex. Leo Șerban : Iar eu mă-ntreb dacă filmul nu ar fi avut de câștigat cerând (și obținând ; sau nu vezi punctul 8 de la Copenhaga din motto !) un certificat Dogma 95, cum au primit n-șpe filme unele nule de-a dreptul care își vâră patalamaua D-95 în pregeneric și automat se vorbește despre ele. Nu știu, poate că e de admirat curajul lui Puiu de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de coroane de Ziua Națională sau în alte zile importante pentru istoria poporului român. Sloganurile exprimă în forma cea mai simplă și elocventa valoarea cheie a organizației. Iată de ce toți elevii colegiului nostru știu că "Faptă hotărăște valoarea noastră morală!", motto-ul școlii. Alături de acest enunț, în cadrul proiectului Eco-școala, a mai apărut unul "Ocrotim ca să trăim" care exprimă angajamentul elevilor noștri pentru păstrarea unui mediu curat și sănătos. Comunicarea este deosebit de importantă pentru dezvoltarea culturii unei școli. La Colegiul Național "Cuza
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
crescându-mi asemenea unei fântâni arteziene. Fac eforturi uriașe să nu chiui pur și simplu de bucurie. — Rebecca! Cynthia ne-a reperat deja și înaintează spre noi. Ce bine îmi pare să vă văd. Bine ați venit la Dream Dress! Mottoul nostru este... — A, stați așa, că știu! Lăsați-mă să ghicesc! E „Trăiește-ți visul, la Dream Dress, nu?“ — Nu, nu este acesta. Cynthia zâmbește. — Este „Visurile se împlinesc la Dream Dress?“ — Nu. Surâsul Cynthiei se încordează ușor. Este „Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
străduindu-mă să-mi iau un aer demn. Și am să reglez singură situația. Nu trebuie decât... să stau puțin să mă gândesc cum s-o abordez mai bine. Se așterne o tăcere lungă. Afară, o aud pe Cynthia spunând „Mottoul Dream Dress este: nu îți alegi rochia de mireasă...“ — Ascultă, Bex, spune Suze în cele din urmă. Eu nu pot să hotărăsc pentru tine. Nimeni nu poate. Eu nu vreau să-ți zic decât un singur lucru - dacă vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la Teatrul din Focșani), comedia avea ca protagonist un evreu cămătar ridicol, Moisilică Hop, care - cu toate că purta Îmbrăcăminte tradițională, barbă și perciuni rituali - visa să devină deputat. Eroul nu ajunge În Parlament, ci În Închisoare, așa cum anunță de la bun Început motto-ul piesei : A deputat visează, deși e’nperciunat, Dar spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125, p. 151)"/>. Piesa era inspirată din actualitatea epocii. Subiectul ei era sugerat de dezbaterile (din Parlament și În presă) și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau politice) și-au recunoscut destinul În al lor. Chiar și poeții s-au identificat cu evreii, prin celebrul vers compus În 1924 de Marina Țvetaeva : Vse poetî jidî („Toți poeții sunt jidani”). Un vers preluat ulterior, În 1961, ca motto la un poem, de Paul Celan : Alle Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru Adam Michnik, În societățile post-comuniste din Europa Centrală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cioran, Caiete, vol. III, traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005. 891. Șerban Foarță, Rimelări, Editura Cartea Românească, București, 2005. 892. Vezi poemul lui Șerban Foarță Complainte de Max Jacob, având ca motto câteva cuvinte semnate de scriitorul evreu convertit la creștinism : „Heureux crapaud ! Tu n’as pas l’étoile jaune”. Îi mulțumesc prietenului Șerban Foarță, care mi-a făcut onoarea de a-mi dedica acest emoționant poem (891, pp. 81-82). 893. Mihai-Răzvan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie să adaug imediat - substanțiale, încît din ele se poate extrage un breviar. De altminteri unele mi s-au întipărit adînc în minte, le-am citat în anumite împrejurări și le-am folosit ca pe niște puncte de sprijin (vezi mottoul la Provinciale) pentru propriile mele considerații. Impun respect prin caracterul lor de „învățături” și prin fermitatea formulărilor, încît pot fi citate ca aforisme. Omul pe care, ca student, într-o vacanță, l-am evitat din timiditate, avea o fire sobră
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
iar cîteva (cele despre evrei și literatura română), au avut ecouri întinse, persistente. Scrisorile sale au o densitate specifică și sînt exemplare prin aceea că dezvăluie un tip bine instalat în rolul său: „Eu scriu istoria literaturii române și atît!” Mottoul scos din Zilot Romînul pentru volumul V din O istorie... („Istoric sînt, n-am frate,/ N-am rudă, n-am vecin,/ Stăpîn am p-adevărul,/ Lui cată să mă nchin”) nu era un gest de paradă, ci expresia unei conduite
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
eforturile evanghelistice spre recuperarea foștilor membri ai comunității și să începem prin organizarea unui Sabat dedicat acestora. Ideea a fost primită cu entuziasm, iar promotorul ei a fost delegat să se ocupe de organizarea programului Sabatului din 24 noiembrie, sub motto-ul “Vino acasă, Tatăl tău te cheamă!” Au fost împărțite 220 de invitații dar ne-am bucurat de prezența a aproximativ 250 de oaspeți, unii dintre ei gustând pentru prima dată din bucuria părtășiei frățietății adventiste. Conferința Muntenia a fost
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
toria Română” ne parvine un decupaj care nu a întârziat să devină o lentilă prin care opera este privită : „simț enorm și văz monstruos”. Lucian Pintilie în De ce trag clopotele, Mitică ?, sinteză filmică a operei caragialiene, ni-l propune ca motto și totodată ciclopic ochi al camerei prin care o percepție hipertrofiată sesizează abnormul și caricatura lumescului autohton. Contextul care o validează generează un anumit orizont interpretativ de care ne vom ocupa. Putem spune însă că nu putem aprecia fraza în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
A.M.) De aici inutilitatea de a căuta conținuturile afective sau cognitive ale acestor personaje reduse la gesticulația lor, una exagerată, proprie carnavalului. Cine sunt Mitică și Mișu ? Anecdota, acest „Ceci c’est un fait divers atroce”, cum își alegea ca motto pentru nuvela Remember Caragiale- fiul pentru a descrie un eveniment obscur ca sursă a unui mister, nu ne comunică mare lucru. Pățania este deopotrivă atroce și hilară, restituirea evenimentelor are toate atribu- tele comicului, vocea de Arlechin a povestitorului, - să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
făcea superpozabile cele două momente, 1981 și 1990, acoladele unei experiment de inginerie socială fără precedent și cu consecințe pe termen lung pe care primii ani de după Revoluția din decembrie 1989, în special 1990-1992 aveau să le revendice cu prisosință. Motto-ul filmului „Simț enorm și văz monstruos” postulează asemeni afirmației cu același rol din filmul Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei (1975) al lui Pier Paolo Pasolini o optică care aparține nu doar dramaturgului comunicat prin vocea unuia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
anulării rațiunii, cu numele ei popular, prostia. În articolul său, „Ramă în ramă în ramă în ramă”, din Contrapunct, 19 octombrie 1990, ăreprodus în volumul semnat de Pintilieă, Alex. Leo Șerban propune o generalizare a decupajului emblematic ales deopotrivă ca motto, modus vivendi și element compozițional pe care criticul de film îl identifică în utilizarea obstinată a procedeului ramă în ramă : „Mottoul filmului este nu numai o trimitere la însăși substanța filmului : simțirea enormă și vederea monstruoasă caracterizează fiecare cadru - această
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
1990, ăreprodus în volumul semnat de Pintilieă, Alex. Leo Șerban propune o generalizare a decupajului emblematic ales deopotrivă ca motto, modus vivendi și element compozițional pe care criticul de film îl identifică în utilizarea obstinată a procedeului ramă în ramă : „Mottoul filmului este nu numai o trimitere la însăși substanța filmului : simțirea enormă și vederea monstruoasă caracterizează fiecare cadru - această nemăsură, acest preaplin traducându-se în faptul că procedeul ramă în ramă devine absolut necesar” . Alex Leo Șerban comple- tează privitor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu numai o trimitere la însăși substanța filmului : simțirea enormă și vederea monstruoasă caracterizează fiecare cadru - această nemăsură, acest preaplin traducându-se în faptul că procedeul ramă în ramă devine absolut necesar” . Alex Leo Șerban comple- tează privitor la acest motto : „Cuvinte pe care le ia à la lettre”. Este vorba de o formă de hybris care-i asociază dispo- zitivul unei viziuni deformatoare transferate tehnic unui procedeu care a devenit comun literaturii și picturii, ulte- rior și cinematografiei. Procedeul mise
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lucru periculos, căci fiind totuși un spațiu al imaginației, mă vedeam din ce În ce mai rupt de viața din afara sălii de repetiție. Îmi plăcea să cred că În viață, ca și În teatru, trebuie să trăiesc „acum și aici“, dar percepeam În spatele acestui motto gustul din ce În ce mai proustian al timpului pierdut. Înainte de a Începe un nou proiect, m-am hotărât să fac o călătorie În Egipt, În căutarea unei Înțelegeri mai adânci. Acolo, timpul s-a oprit din mers. Prima impresie din avion a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Editura PIM Iași 2012 Prefață: Dr. Liviu Țăranu Tehnoredactare: Dorina Stoica și Elena Larion Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STOICA, DORINA Bietul om sub vremi / Dorina Stoica. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1162-0 821.135.1-94 Fiului meu Mihai, Motto: „Totul este acoperit doar pentru a fi descoperit, și totul se tăinuiește doar pentru a fi dezvăluit.” (Paulo Coelho, Jurnalul unui mag) 7 CUVÂNTUL CERCETĂTORULUI Ca tânăr istoric, recunosc, nu am pus decât rareori preț pe memorialistică. Iar asta cu toate că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mai inteligent decât politicienii pe care îi votează, pescuindu-i, volens nolens, din balta încă bine închisă a clasei politice românești din care, iată, acum cresc neonuferii. Text publicat în 22, 15-21 august 2006 Ea, cea mai rea dintre toți! Motto: „Câtă decădere în ființa asta umană!” (Gabriel Liiceanu) 1. Păcatul păcatelor Istoria este plină de execuții publice la adresa femeilor care îndrăznesc să calce teritoriul masculin. Atunci când greșesc, ele devin greșitele greșiților, când păcătuiesc, devin păcătoasele păcătoșilor. Aduc pe lume căderea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în acea vastă mișcare renovatoare care a pregătit și a pus bazele pentru conciliul Vatican II. Prietenilor săi le mărturisea: Avem nevoie de un Conciliu!». Intuia, în linii mari, care era preocuparea pentru reforma Bisericii și o rezuma într-un motto: «Să ne întoarcem la Evanghelia primilor creștini și să lucrăm more Apostolorom [cum au trăit Apostolii]. A fixat aceste idei deja în citata Apostolica vivendi forma, care a fost citită și meditată de mulți preoți. Chiar și monseniorul Giovanni Battista
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prinde în contradicție. Clericii și studenții de la Nazareth au ajuns la cunoștința unor lucruri intime și foarte delicate ale Congregației, și au formulat judecăți inexorabile contra superiorilor. Institutul Apostolic din Nazareth a ajuns un corp separat de Congregație, cu un motto propriu: „In Cruce vita“, depinzând direct de episcop, ca superior și părinte, nerespectând Constituțiile și Dreptul Canonic, care recunosc în cadrul Institutului diecezan, autoritatea supremă a Superiorului. Ocolirea Superiorului și apelarea la episcop e anarhie ce jignește chiar episcopul». Au urmat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și sacerdotală să fie asupra acestor propuneri inspirate de Fecioara Neprihănită și orânduite să înalțe sufletul preaiubitului său preot don Giovanni Calabria la o unire mult mai intimă cu Isus. Programul dumneavoastră, don Giovanni în Cristos preaiubit, să fie acest motto: urcare, urcare prin exercițiul virtuților, mai ales a ascunderii și a tăcerii, la cucerirea perfecțiunii religioase și sacerdotale. Însă, atunci când o va cere gloria lui Dumnezeu, să nu vă fie teamă că nu ați corespunde propunerilor, ci vorbiți cu sfântă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-i aducă tânărului preot cuvântul său de încurajare și sfătuire. După un deceniu don Ottorino adună un grup de colaboratori, care vor deveni religioși, preoți și asistenți, și dă viață instituției Pia Società San Gaetano. Caritatea și disponibilitatea sunt motto-ul și sufletul fundației. Don Ottorino Zanon a murit la 57 de ani (1972), într-un accident rutier, dar opera sa a continuat în fiii săi: Scopul Societății de binefacere e să-i conducă pe oameni să-l iubească pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Chirac, ce te-a apucat? Parcă ți-ar fi frică!... Pastenague nu răspunde imediat. Abia după câtva timp îmi aduce ziarul Le Monde din 22 martie și-mi dă să citesc un articol al lui Timothy Garton Ash - mai precis, mottoul acestuia: „Ar trebui să adăugăm Uniunea Europeană și Franța pe lista regimurilor sortite să cadă în Europișătoarea istoriei. Singura problemă care se pune e de a ști cât de mare o să fie harababura când se vor dezintegra” (Mark Steyn, Jewis World
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]