2,533 matches
-
omenescului. Înălțându-se alături de alesul ei pe orbitele astrale, domnița se inițiază în marile taine ale firii. Sub semnul perfecțiunii, moartea și nemurirea coincid, de unde și vacuitatea tristă a eternității, care își soarbe „viața fără de moarte” din cugetarea pasionată a muritorilor. Deși perfect echilibrată, creația întreagă suferă de răul de a fi. Năzuința spre tinerețe fără bătrânețe a muritorilor, ca și tentația întrupării la nemuritori nu sunt, astfel, decât expresia aceluiași irezistibil „vis de neființă”. Nu se optează pentru soluția revoltei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
semnul perfecțiunii, moartea și nemurirea coincid, de unde și vacuitatea tristă a eternității, care își soarbe „viața fără de moarte” din cugetarea pasionată a muritorilor. Deși perfect echilibrată, creația întreagă suferă de răul de a fi. Năzuința spre tinerețe fără bătrânețe a muritorilor, ca și tentația întrupării la nemuritori nu sunt, astfel, decât expresia aceluiași irezistibil „vis de neființă”. Nu se optează pentru soluția revoltei în perpetuitate, ci pentru una estetică și umanistă: împăcarea cu soarta, prin integrarea în macrocosm. Proiectat în pură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de magnifice și sălbatice fiare de pradă: tigrul, vulturul, mistrețul... Imaginea muștelor va reveni în Regele Lear într-o frază care conține una din cele din urmă experiențe omenești: Că muștele, pentr-un copil zburdalnic, Așa, pe lîngă zei, sînt muritorii: Ne nimicesc din joacă" (Regele Lear, IV, 1) Cui îi poate cere dreptate musca? Ce poate îndreptați suferințele unei muște? Se cuvine să-ți fie milă de muște? Poate musca să-i ceară omului să-i plîngă de milă? Pot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
că până și Evangheliile au existat în câteva zeci de versiuni, dar și că însuși textul canonic a trebuit să păstreze patru dintre acestea! Dacă în cazul Mântuitorului întâlnim această diversitate de perspective, cum ar putea sta lucrurile pentru noi, muritorii, chiar și pentru cei mai nemuritori dintre noi? Dorin Popa: Dar pe Fănuș Neagu îl poți (re)citi? Liviu Antonesei: Ah, nu, cu siguranță nu! Dar eu de-abia l-am putut citi, și încă foarte parțial! Cred că n-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
naturale și umane, ale feminității exprimate prin sexualitate, maternitate, iubire maternă, paternă, filială, erotică exclusivă, selectivă sau multiplă. Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viața sentimentală a zeiței sumeriene este și cel legat de Ghilgameș. Deși avea puterea de a influența viața sentimentală și erotică a oamenilor, Inanna a eșuat în relația cu Ghilgameș, regele orașului Uruk, născut din unirea unei zeițe cu un muritor, ce s-a remarcat prin multe acte eroice. Inanna s-a îndrăgostit de Ghilgameș, eroul i-a respins iubirea, ceea ce a determinat-o pe zeița celestă, capricioasă și răzbunătoare, să trimită Taurul ceresc să-l omoare pe trufașul rege și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Hetaera sau Aphrodita Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat erotic cu zei: Res, Dionysos, Hermes, Poseidon, cu muritori celebri. Cu muritorul Anhises l-a avut pe Eneas, eroul troian care împreună cu fiii săi au întemeiat orașele: Lavinium, Alba Longa, Roma. Cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, cu Ares i-a avut pe Harmonia și pe Eros, devenit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat erotic cu zei: Res, Dionysos, Hermes, Poseidon, cu muritori celebri. Cu muritorul Anhises l-a avut pe Eneas, eroul troian care împreună cu fiii săi au întemeiat orașele: Lavinium, Alba Longa, Roma. Cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, cu Ares i-a avut pe Harmonia și pe Eros, devenit zeul iubirii. Aphrodita
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tânără de o frumusețe perfectă, seducătoare, irezistibilă, voluntară, însoțită, uneori, de cele Trei Grații, fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe alții să se îndrăgostească și să iubească. Deținea și arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei, soția lui Zeus, pentru a stârni și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Monstrul se hrănea cu tineri atenieni, jertfe ale războiului. El va fi răpus de Thezeu cu ajutorul Ariadnei, fiica regelui Minos. Alt exemplu este, fără îndoială, implicarea zeiței în războiul troian. Se știe că Eris, zeița discordiei, nefiind invitată la nunta muritorului Peleu cu zeița Thetis, a aruncat un măr de aur pe care scria: "Celei mai frumoase". Îndreptățite să primească mărul erau zeițele: Hera, Atena și Aphrodita. Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, a fost desemnat să încredințeze
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Statuia lui Zeus, Colosul din Rodhos, Templul zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii și au hrănit-o porumbeii. Un demnitar s-a îndrăgostit de ea, a adus-o la Ninive unde a devenit soția regelui și, după ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întreg teatrul lui O., mintea și inima sunt într-un continuu turnir, cu pronostic sever. „Vânduți” artei, sculptorița Simina și fiul ei, actorul Damian, au de plătit un costisitor tribut în schimbul reușitei într-o sferă unde nu au acces toți muritorii. Ca într-un pact cu diavolul, ei primesc harul, dar și pierd dreptul de a cunoaște bucuriile ori tristețile celor din jur. E o însingurare ce retează multe punți. O cale de comunicare rămâne totuși, și aceea este creația. Teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
peșterii infernale; mănâncă noroi și beau apă stătută. Morții care s-au purtat bine În viață sunt tratați mai bine decât cei răi (de exemplu, au parte de apă mai bună); regii și cei puternici sunt tratați mai bine decât muritorii de rând. Mesopotamienii Își plângeau morții atât În privat cât și În public, recurgând la bocitori oficiali (bakûm). Mormintele (qabrum) erau mai mult sau mai puțin bogate, Îngrijite sau dotate cu diferite piese de mobilier, după cum au dovedit-o cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeus (ibidem, 924-926), zeiță a ordinii și a Înțelepciunii, fecioară prin excelență și expresie a puterii politice. După Metis, Zeus se unește cu Themisxe "Themis" (ibidem, 901), care este „ordinea legilor”, dar și ansamblul normelor care orânduiesc legăturile naturale Între muritori și Între aceștia și zei1. Garantul legilor, expresie a puterii care le aplică cu dreptate rămâne Însă Zeus, care păstrează totuși În nume, dar numai În nume, originea indo-europeană, derivând, ca și romanul Jupiter din Dyaus pitarxe "Dyaus pitar", zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Atena Boulàia vegheau asupra lucrărilor sfatului, Bulè. Templele Însele deveneau locuri menite exercițiului dreptății. Dar dacă zeii Își aveau casa În cetate și celebrarea cultelor lor contribuia la cimentarea structurii sociale, distanța ireductibilă care Îi despărțea pe nemuritori de muritori se accentua, erodând, În mod paradoxal, concetățenia dintre oameni și zei pe care Însăși polisul părea să o realizeze. Cetatea năzuiește mai mult să exorcizeze decât să invoce intervenția divină, reclamată numai În legătură cu cel care Îi este potrivnic ei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui se Întinde pe zece, ba chiar douăzeci de generații omenești. (Auto)apoteoza și lauda „amintirii” au legătură cu unele plăcuțe de aur care celebrează această mnemosyne și Îi făgăduiesc celui mort: „vei fi mai degrabă un zeu decât un muritor”1. Empedocle pune În legătură Într-un mod foarte eficace critica sacrificiului sângeros - și, de aceea, a unui rit fundamental ce ține de theologia civilis - cu doctrina metempsihozei. Tatăl care sacrifică un animal zeilor Își ucide propriul fiu, care și-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeilor. Zeii care au percepție și sunt supuși emoțiilor, care se mișcă sau care sunt sau nu fericiți și virtuoși sunt, tocmai din această cauză, supuși schimbării și vremelniciei; prin urmare, sunt supuși morții, deși faptul de a fi „ne-muritor” (im-mortalis) este chiar cel dintâi atribut religios care Îi desparte pe zei de muritori. De aceea chiar și grija zeilor (cura deorum) și providența lor sunt suspecte din punct de vedere filozofic; axiomele relative la legea naturală, la necesitatea ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt sau nu fericiți și virtuoși sunt, tocmai din această cauză, supuși schimbării și vremelniciei; prin urmare, sunt supuși morții, deși faptul de a fi „ne-muritor” (im-mortalis) este chiar cel dintâi atribut religios care Îi desparte pe zei de muritori. De aceea chiar și grija zeilor (cura deorum) și providența lor sunt suspecte din punct de vedere filozofic; axiomele relative la legea naturală, la necesitatea ordinii universale și la necondiționata libertate de decizie a omului nu privesc numai temele fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reprezentatul câte unei funcții, urmând Împărțirea tipică a panteonului. Este imediat clar cazul lui Freyrxe "Freyr", zeul celei de-a treia funcții, rezervată generării plăcerii. După cum spuneam, el este reprezentat cu un membru viril mare (simbol rezervat fecundității) și oferă muritorilor pace și plăceri fiind invocat atunci când se celebrează căsătorii. Urmează Thorrxe "Thorr" care este propriu-zis zeul războiului și deci reprezentant al celei de a doua funcții (În termeni indo-europeni), cea militară. Explicația pe care o dă Adamxe "Adam" referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În tradiția indo-europeană, a treia funcție - cea economică - este acoperită constant de două divinități majore, strâns Înrudite dar asimetrice. Este ceea ce se Întâmplă În India cu gemenii N³satyaxe "Na>satya", dintre care unul este fiul Cerului, iar celălalt al unui muritor; În Grecia Îi avem pe Castorxe "Castor" și Poluxxe "Polux", gemenii pe care Ledaxe "Leda" i-a avut, pe unul, de la Tindarxe "Tindar", iar pe celălalt, de la Zeusxe "Zeus". Și mai important pentru o mai mare apropiere geografică de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
temutului Conducător. Frățiile de Cruce sunt mugurii roditori și vor înflori veșnic, asigurând continuitatea și tinerețea Mișcării legionare. Crescuți în Duhul Creștin și dragostea de Neam, Frații de Cruce își vor găsi în Legiune rostul vieții omului, căutat de tot muritorul. Constantin Popovici, departe gândul lui de a se considera mai bun decât Frații, a fost secretarul unității „C”, confirmat de faptele sale. Urmărit de Siguranța Statului, „copoii” au reușit să aresteze un lot de peste treizeci de Frați de Cruce de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe când partea a treia raportată În exclusivitate la planul planul cosmic, oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație, unde timpul și spațiul s-au abstractizat. „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă fată...” Cadrul abstract
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]