2,613 matches
-
Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările de cuget a unei mame de Al. Duval. Subiectul piesei i se pare imoral cenzorului Gh. Asachi, care cere interzicerea ei. Dar Secretariatul de Stat nu ratifică propunerea, apreciind drept nefondate acuzele aduse traducerii. Prin concepțiile ei politice, susținute cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași, 1852; Al. Duval, Maria sau Mustrările de cuget a unei mame, Iași, 1852. Repere bibliografice: Iulia A.[ricescu], [Viața Sofiei Cocea], în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, București, 1862; Radu Rosetti, Despre cenzura în Moldova, IV, București, 1907, 6-7, 45; Emilgar [Emil Gârleanu], Sofia Hrisoscoleu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
era doctrina lor, învățăturile lor morale și conduita lor de viață? Care erau relațiile și influențele lor sociale? Judecând creștinismul după programul său de viață, în plin contrast cu civilizația tradițională romană, și pentru învățăturile sale morale, văzute drept o mustrare a conduitei sale imorale și delictuoase, Nero, considerând creștinii mult mai periculoși decât dușmanii săi politici, a apreciat necesară eliminarea acestora profitând de incendiul cazual și de ura pe care poporul o nutrea față de ei. Persecuția lui Nero are mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
zeilor. În aceste condiții, fii curajoși ai Bisericii, alungați din funcțiile lor au pătimit foamea și au trebuit să trăiască din pomeni; corectitudinea morală și demnitatea lor de oameni precum și râvna lor de suferi pentru o cauză dreaptă devenise o mustrare adusă tiraniei isterice a împăratului, umilindu-i puterea. Răbdarea creștinilor depășea așteptările împăratului. Creștinii, cunoscând atitudinea și îndemnul episcopului Atanasiu (295-373), în fața acceselor de furie convulsive ale Apostatului, îmbarcându-se la Alexandria Egiptului pentru exil îi întărea pe creștinii înlăcrimați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia • Problematizarea • Studiul de caz • Rezolvarea de situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz • Reflecția personală • Sugestia • Tehnici de creativitate • Tehnici de stimulare • Dialogul • Aprobarea • Dezaprobarea • Concursul • Vizionarea • Audiția • Expoziția • Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația profesională • Explicația • Demonstrația • Exercițiul • Lucrarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problematizarea, studiul de caz, demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea de întreceri, elaborarea de proiecte acționale corective sau ameliorative, utilizarea mijloacelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trebuie să știi nu numai să pornești la timp, dar și să păstrezi un anumit ritm, pentru a ajunge la momentul oportun.) O vorbă rău Înțeleasă e rău judecată. (Când nu Înțelegem, de exemplu, adevărata motivație a unui gest de mustrare făcut la adresa noastră, suntem tentați să credem că acesta n-a izvorât decât din reaua intenție a celui În cauză.) „Când nu găsești cuvântul, să fii sigur că gândul nu s-a limpezit Încă.” (N. Iorga) Dacă vrei să scapi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Părinți - copiitc "Părinți - copii" Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. Unde nu e pisică, șoarecii steag ridică. (Când sunt lăsați de capul lor, copiii Își impun regulile.) Consecințele delăsării În educație le vor suferi sigur părinții: „Adeseori, mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai chinuitoare decât aceea pentru ce ai făcut” (N. Iorga). Oamenii seamănă mai bine cu timpurile În care trăiesc, decât cu părinții lor. (Așa se explică multe dintre neînțelegerile sau conflictele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebui și să te obișnuiești cu Întârzierile și chiar cu minciunile: „Omul dator de multe ori trebuie să mintă”.) Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar,/ Ci când te trântește un măgar. Dacă e să primești observații sau mustrări, măcar acestea să vină din partea unuia Îndreptățit să le facă, și nu din partea aceluia care ar fi mai În măsură decât tine să le primească.) Dumnezeu Îl ajută pe marinar la vreme de furtună, dar timonierul trebuie să fie la
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
inclusiv lucruri mai puțin ortodoxe.) Altă făină se macină acum la moară. (Când lucrurile Încep, În sfârșit, să se schimbe În bine, se mai spune: „I-a venit și lui apa la moară”.) Tonul face muzica. (O sugestie, observație sau mustrare nu se impune de la sine: trebuie să aibă calitatea sau șansa de a obține coparticiparea intelectuală și afectivă a celui căruia Îi este adresată: „Vorba dulce mult aduce”.) Poartă ochelari de cai! (Pentru cei cu vederi Înguste, Înțelegerea și explicația
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
desăvârșirii este - spun filosofiile existenței - cel prin greșelile și căințele proprii. Μ Cel care consideră că simplele scuze sunt suficiente pentru a repara nedreptatea făcută cuiva dovedește că este superficial, În primul rând, În raport cu sine Însuși. Μ Unii realizează actul mustrării de conștiință cu o ipocrizie disimulată: se declară neputincioși În lupta cu propriile slăbiciuni, pentru a obține astfel mila celorlalți și justificarea pentru viitoarele lor păcate. Μ Câte Îndoieli, atâtea motive de a face mai puțin decât ne este În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-i facem mereu față sunt capcanele Întinse de raționalizările egoiste din gândire; psihologii, că este inima cu trăirile și capriciile ei incandescente și imprevizibile; iar sociologii, că nimic nu egalează viața, cu hățișurile și compromisurile ei de tot felul. Μ Mustrarea de sine și căința Îi sunt date omului nu pentru a ajunge la un sentiment de blazare sau de silă față de sine, ci pentru a se ridica tot mai mult la curajul de a Înțelege și accepta să-și Încredințeze
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Închid precum cele fizice, dar pot fi bandajate/alinate prin scuze și regrete sincere. Μ Cât de ipocriți putem fi! Ne place să mustrăm pe altul, Înainte de a fi convinși dacă nu cumva și noi am merita să primim acea mustrare. Μ Ordinea guvernează chiar și societatea infractorilor: de exemplu, hoții aparținând unui clan Își au regulile lor, pe care le respectă cu strictețe, numai că ei nu-și dau seama de faptul că acest efort, departe de a-i securiza
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Iisus). Afirmația cuprinde un paradox: cu cât cineva devine mai conștient de faptul că, din cauza feluritelor sale păcate, este sărac sufletește (este sărac În morală, În „duhul sfânt”), cu atât este mai pregătit să realizeze un progres sufletesc, deoarece, prin mustrare de sine și căință, el nu numai că se va Îndrepta, dar va și putea să-și sporească ființa morală. și invers: cel prea plin de sine, care se crede Înzestrat cu acele haruri care-l așază În afară de păcat, Își
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cu cât lăsăm ca principiile să ne guverneze mai mult viața, cu atât „Întâmplarea” va avea o mai mică putere asupra existenței noastre. Μ Dezvăluirea prin somn de către unii oameni a unui rău făcut dovedește prezența unui suflet pârjolit de mustrări În timpul zilei. Μ Ciudățenia firii unora Îi face să nu aibă mândria de a se abține să facă o nelegiuire, dar au În schimb orgoliul de a nu suporta situația unui acuzat care trebuie să fie supus umilinței de a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de acest vertij statistic, nu a fost nevoit să citească extrem de puțin. În loc să se simtă oprimat, era incitat de această bogăție, din care trăgea atâtea Învățături și consecințe excelente pentru Îndrumarea și resursele artei sale. Nu a fost ferit de mustrarea destul de dură și de naivă de a fi informat despre atâtea lucruri și de a nu ignora ceea ce știa. Dar ce am fi vrut să facă? Făcea el ceva care să nu se fi făcut dintotdeauna? Nu e nimic mai
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
boabele de grâu./ Ici colo stropi de mac/ și-n lan/ o fată/ cu gene lungi ca spicele de orz./ Ea strânge cu privirea snopii de senin ai cerului/ și cântă.// Eu zac în umbra unor maci,/ fără dorinți, fără mustrări, fără căinți/ și fără-ndemnuri, numai trup/ și numai lut./ Ea cântă/ și eu ascult./ Pe buzele ei calde mi se naște sufletul" (În lan). 122 Luiza Bratu, op. cit., p. 104. 123 Ibidem, p. 158. 124Luiza Bratu, op. cit., p. 98
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
puțin aiurea. Spun unii că pe vremuri porneau cîte un chef de cîte trei-patru zile... cântau, iubeau, se-mbătau, se trezeau și iar o luau de la capăt. Cu mese răsturnate, cu geamuri sparte... Și-i dureau undeva de absențe, de mustrări scrise sau de rețineri din salariu. Mina: Păi atunci hai să ne apucăm de băut. Ilie: Pe dracu'. Ce folos dacă te duci la un șpriț dar gîndul ți-e tot la treburi! Te-mbeți mai mult de griji decît
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
n-avea ce să-ți facă... Baliverne... Știam eu ce fac...! Costache:...Și el știa ce face... Acuma n-are rost să... Marieta: Ei, asta-i acum! Eu am și uitat demult! Costache: Eu nu... Marieta: Lasă-mă, domnule, cu mustrările astea de conștiință! Trebuia să fi rămas pe locurile noastre... Ce-o fi fost în capul tău cînd ți-ai cerut pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-mi dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi... Trahanache: Ai puțintică răbdare... Îmi pare rău... (indignat rău de tot.) Care va să zică unde nu înțelegeți d-voastră politica, hop! Numaidecât
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
angajare reciprocă. Privirea presupune o „vedere interioară” a celuilalt de către mine, dar și o reflectare a acestuia În persoana mea. Din aceste considerente, privirea atinge sfera conștiinței. Ea poate fi Înțeleasă ca mângâiere, consolare, Înțelegere, sprijin sau, dimpotrivă, poate Însemna mustrare, dispreț, dezgust, abandon, ironie, culpabilizare. Privirea este primul semn al Întâlnirii. Ajută și susține sau condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
gît... "194 S-a gîndît și la moartea lui și, în legătură cu aceasta, s-a gîndit și la Veronica. Dar tocmai atunci privirea-i tulburată și rătăcită prin cimitir s-a oprit pe mormîntul Casandrei. Crucea ei strîmbă stăruia ca o mustrare tîrzie, din partea primei lui iubite, căreia îi jurase credință pe toți vecii. Pe dosul unei petiții, pe care numai o începuse către Prezidentul Tribunalului din Iași, cu data de 16 august 1876188 și pe care o purta în buzunar, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Doi medici de aici, care cunosc bine pe Mihai, ar dori să știe gradul paralizării și la care mînă și picior s-a aflat această nenorocire"262. În răspunsul din 14/26 martie 1884, Maiorescu a început cu o justificată mustrare, care mu se cuvenea întru totul și la adresa Harietei: "Dați-mi voie a vă spune că m-am mirat, cum de nu m-a întrebat nimeni din familia lui, despre soarta și întreținerea lui, de cînd este trimis de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sub numele de „persistența nevoii”. Manifestările violente, care duc la un profund sentiment de descărcare, sunt urmate, de obicei, de un sentiment de jenă și rușine; mânat de sentimentul rușinii și al culpabilității, omul caută să e autopedepsească, fie prin mustrare, fie prin auto-lovire, automutilare. Aceste acte, prin care se condamnă pornirile libidinale, care „ne-au făcut de rușine”, sunt asemănătoare celor descrise de S. Rosenzweig sub numele de „reacții intrapunitive”. Autoagresiunea, care contrazice aparent „principiul plăcerii”, este interpretată de S.
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
educatori sunt absurde, întemeiate doar pe dorința de a-i supune prin forță / teroare, e necesar ca părinții și profesorii să discearnă cu atenție când și cum e cazul să pedepsească un elev, să manifeste o exigență rațională, pentru ca cerințele, mustrările, măsurile autoritare adoptate să nu depășească anumite limite. Este recomandabil să-i deprindem pe elevi să participe la luarea unor hotărâri, să-i obișnuim să vadă în deciziile noastre, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]